View - Consiliul Judetean Arges

STRATEGIA JUDEŢEANĂ 

privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 

CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ 


PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII 

SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI 

PUBLICE 

Argeş 

- 2007 - 

1

1.INTRODUCERE 

1.1 Direcţii de acţiune 

1.2 Obiective generale 



2. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE 

2.1 Date generale 

2.1.1 Geografia si geologia 

2.1.1.1 Descriere poziţie geografică 

2.1.1.2. Suprafaţa judeţului 

2.1.1.3. Distributia aşezărilor umane 

2.1.1.4. Peisaj şi specificităţi locale 

2.1.1.5. Geologie 

2.1.1.6. Hidrologie 

2.1.1.7. Vegetaţie 

2.1.1.8. Resurse 

2.1.2. Clima 

2.1.3. Date demografice 

2.1.4. Situaţia economică 

2.1.5. Turism 

CUPRINS 

3. OBIECTIVELE SPECIFICE SECTORULUI SERVICIILOR COMUNITARE DE 

UTILITĂŢI PUBLICE 

3.1 Serviciul de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate 

3.2 Serviciul de salubrizare a localităţilor 

3.2.1 Date specifice privind deşeurile 

3.2.1.1 Generarea deseurilor 

3.2.1.2 Populaţia arondată la servicii de salubritate 

3.2.1.3 Compoziţia deşeurilor 

3.2.2 Colectare şi transport 

3.2.2.1 Populaţia arondată serviciilor de salubritate 

3.2.2.2 Servicii de salubritate existente 

3.2.2.3 Echipament pentru colectare 

3.2.2.4 Echipamente pentru transport 

3.2.2.5 Staţii de transfer 

2.2.3 Minimizarea şi recuperarea deşeurilor 

3.2.3.1 Sortare 

3.2.3.2 Prelucrare in vederea reciclarii 

3.2.3.3 Compostare 

3.2.3.4 Tratarea mecano-biologica 

3.2.4 Tratarea termica 

3.2.5 Eliminarea deşeurilor 

2



3.2.6. Implementarea proiectului “Managementul Integrat al Deseurilor Solide in judetul 

Argeş” finantat din fonduri europene de preaderare – MASURA ISPA 

3.2.7. Dejectii animaliere 

3.2.8. Vehicule scoase din uz (VSU) 

3.2.9. Deseuri de echipamente electrice si electronice(DEEE) 

3.2.10. Gestionarea deseurilor de ambalaje 

3.2.11. Generarea deseurilor periculoase 

3.3. Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem centralizat 

3.4. Serviciul de transportul public local 

3.5. Serviciul de iluminat public 

4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE 

4.1. Principii generale 

4.2. Linii directoare 

4.2.1. Servicii adaptate nevoilor 

4.2.2. Punerea în practica a unui sistem de evaluare a performantei serviciilor 

4.2.3. Măsuri de stimulare a dezvoltării serviciilor şi a infrastructurii aferente acestora 

4.2.4. Cooperarea intercomunitara 

4.2.5. Alte forme de cooperare 

4.2.6. Informaţie şi publicitate 

4.2.7. Simplificare administrativă 

4.2.8. Modul de tratare a petitiilor utilizatorilor 

4.2.9. Participarea utilizatorilor la gestimea serviciilor comunitare de utilităţi publice 

4.3. Furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice 

4.3.1. Gestiunea serviciilor 

4.3.2. Finanţarea serviciilor comunitare de utilităţi publice 

4.3.3. Modernizare şi inovare 

4.4. Gestiunea performantei 

4.4.1. Principiile evaluării performantei 

4.4.2. Punerea în practica a sistemului de evaluare 

4.4.3. Ameliorarea gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice locale 

4.5. Concesiunea serviciului public către sectorul privat 

4.5.1. Decizia de concesiune 

4.5.2. Clauze contractuale 

4.5.3. Finanţarea serviciilor în cazul gestiunii delegate 

4.6. Cooperarea 

4.6.1. Cooperarea cu sectorul privat 


5. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTĂRII 

SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE 

6. PILONUL 1 - CREAREA CADRULUI INSTITUTIONAL DURABIL 

6.1. Nivelul central 

6.1.1. Autorităţile responsabile 

6.2. Nivelul local 

6.2.1. Autoritatite adiministratiei publice locale 

6.2.2. Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice 

7. PILONUL 2 - REORIENTAREA POLITICII DE TARIFARE ŞI FINANŢARE A 

ACTIVITĂŢILOR OPERATIONALE ŞI A INVESTIŢIILOR AFERENTE SERVICIILOR 

COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE 

3



7.1. Consideratii generale 

7.2. Analiza necesarului de investiţii 

7.3. Surse de finanţare 

7.3.1. Fonduri de la Uniunea Europeană 

7.3.2. Resurse de la instituţiile financiare locale, de la instituţii financiare internaţionale 

şi/sau obţinute prin PPP 

7.3.2.1. Resursele de la instituţiile financiare locale şi/sau obţinute prin PPP 

7.3.2.2. Resursele de la instituţiile financiare internaţionale 

7.3.3. Bugetul de stat 

7.3.4. Bugetul local 

7.3.5. Principiul acoperirii costurilor 

7.3.6. Participarea sectorului privat 

7.3.7. Alte surse de finanţare 

7.4. Probleme fiscale 

7.5. Metodologia pentru crearea unui fond de tip IID 

7.6. Metodologia de subventionare 

8. PILONUL 3 - CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A FONDURILOR DE 

INVESTIŢII 

8.1. Asistenta pentru elaborarea, monitorizarea şi evaluarea strategiilor locale, municipale 

8.2. Asistenta pentru fazele de pregătire a proiectului 

8.3. Asistenta în procesul de imbunatatire operationala şi financiară 

8.4. Abordarea privind administrarea asistenţei tehnice la nivel local, municipal sau judeţean 

9. MĂSURI LA NIVEL LOCAL 


9.2. Pregătirea strategiilor locale sau municipale 

9.3. Planul de implementare 

10. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI JUDEŢENE 

4



1. INTRODUCERE 

Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi 

publice, asa cum acestea sunt definite în legislaţia în vigoare, este elaborata in baza HG 246/2006, 

si are ca obiectiv fundamental îndeplinirea angajamentelor care vizează domeniul serviciilor 

comunitare de utilităţi publice pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea 

Europeană, respectandu-se cadrul legislativ privind fiecare serviciu comunitar de utilitati publice, 

respectiv: 

-Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, 

-Legea nr. 241/2006 care inlocuieste Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi 

funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apa şi de canalizare, aprobată cu modificări şi 

completări prin Legea nr. 634/2002, cu modificările şi completările ulterioare. 

- Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor, 

- Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, 

- Legea nr. 230/2006 a serviciului de iluminat public, 

- Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, 

- Legea nr. 195/2006 , legea-cadru a descentralizarii 

Serviciile comunitare de utilităţi publice, avute în vedere de prezenta strategie, sunt 

servicii de interes public local - comunal, orasenesc, municipal, judeţean şi/sau intercomunal 

- înfiinţate şi organizate de autorităţilor administraţiei publice locale, gestionate şi exploatate sub 

conducerea/coordonarea, responsabilitatea şi controlul acestora, prin care se asigura următoarele 

utilităţi; 

1) alimentarea cu apa; 

2) canalizarea şi epurarea apelor uzate; 

3) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale 

4) salubrizarea localităţilor şi managementul deşeurilor solide; 

5) alimentarea cu energie termica în sistem centralizat; 

6) transportul public local; 

7) iluminatul public. 

Dimensiunea economico-socială a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi rolul 

acestora în menţinerea coeziunii sociale, reclama şi justifica adoptarea şi implementarea unui set 

de măsuri având ca obiectiv dezvoltarea durabila, atingerea standardelor Uniunii Europene şi 

eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre statele membre ale acesteia şi România. 

În contextul implementării angajamentelor României vizând domeniul serviciilor comunitare de 

utilităţi publice, asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, accesul la fondurile 

comunitare şi creşterea capacităţii de atragere şi absortie a acestor fonduri a devenit o prioritate a 

Consiliului Judetean Argeş care a elaborat si supune spre aprobare o strategie judeteana pe 

termen lung, destinata accelerarii, modernizarii si dezvoltarii infrastructurii tehnico-edilitare 

aferente serviciilor comunitare de utilitati publice. 

În conformitate cu cerintele impuse Romaniei de catre Uniunea Europeană, politicile Consiliului 

Judetean Argeş vizând dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi reforma acestui 

domeniu de activitate, cu implicaţii economico-sociale majore, au la baza următoarele orientări: 

a)organizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice în raport cu cerinţele populaţiei; 

b)introducerea standardelor de calitate (indicatorilor de performanţă) în baza cărora 

serviciile comunitare de utilităţi publice să poată fi monitorizate şi evaluate; 

5



c) liberalizarea pieţei serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi eliminarea din 

legislaţie a tuturor barierelor instituţionale care impiedica investiţiile private în infrastructura 

aferentă utilităţilor publice; 

d) promovarea relaţiilor contractuale echilibrate, orientate către rezultat, bazate pe 

conceptul gestiunii delegate; 

e) instituirea unui sistem de monitorizare şi evaluare a executării contractelor de delegare a 

gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice; 

f) adoptarea unor proceduri şi mecanisme specifice pentru monitorizarea şi evaluarea 

performantelor serviciilor comunitare de utilităţi publice; 

g) corelarea planurilor de amenajare a teritoriului cu proiecte de dezvoltare a serviciilor 

comunitare de utilităţi publice; 

h) focalizarea activităţii consiliului judeţean pe realizarea investiţiilor în infrastructura 

tehnico-edilitara de interes judeţean; 

i) extinderea gestiunii delegate a serviciilor comunitare de utilităţi publice bazată pe 

contracte de concesiune şi contracte de parteneriat public-privat, promovarea privatizării 

operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare de utilităţi publice şi atragerea 

investiţiilor private în dezvoltarea şi modernizarea sistemelor comunitare de utilităţi publice; 

j) clarificarea principiilor şi mecanismelor decizionale cu privire la iniţierea, 

fundamentarea, aprobarea şi finanţarea investiţiilor publice de interes local; 

k) continuarea programelor privind alimentarea cu apa a satelor, conform HG nr. 577/1997 

pentru aprobarea programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, 

conectarea satelor la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice, republicată, cu modificările şi 

completările ulterioare şi HG nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a 

unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor 

comunale, aiimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea 

infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale, cu modificările şi completările ulterioare şi 

lansarea programului naţional de realizarea a sistemelor de canalizarea şi epurarea a apelor uzate în 

localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş, dar care nu dispun de infrastructura edilitarurbana 

aferentă; 

l) implementarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, prin: dezvoltarea unui 

sistem integrat de management al deşeurilor municipale în localităţile urbane şi rurale, inclusiv 

implementarea sistemelor de colectare selectiva şi valorificare a deşeurilor şi ambalajelor la nivelul 

persoanelor fizice, instituţiilor publice şi al agenţilor economici; constituirea parteneriatelor de tip 

public-privat în ceea ce priveşte reducerea generarii, 

refolosirea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor municipale; implementarea reglementărilor care 

transpun legislaţia comunitara privind depozitarea şi incinerarea deşeurilor; 

m) reactualizarea standardelor şi reglementărilor tehnice privind construcţia şi exploatarea 

sistemelor de canalizare şi a statiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti, vizând îmbunătăţirea 

preluării, colectării, epurarii şi evacuarii apelor uzate; 

n) realizarea unor sisteme integrate de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor 

uzate la standarde europene, fie prin realizarea unor noi sisteme tehnico-edilitare, fie prin 

modernizarea şi retehnologizarea celor existente, atât la nivelul localităţilor urbane, cat şi nivelul 

localităţilor rurale; 

o) pregătirea unui portofoliu de proiecte eligibile pentru construcţia, dezvoltarea şi 

modernizarea sistemelor de alimentare cu apa şi a sistemelor de canalizare pentru localităţi urbane 

şi rurale prin diverse programe de finanţare; 

p) utilizarea transparenta şi creşterea capacităţii de atragere a instrumentelor structurale, 

prin pregătirea, a unui portofoliu de proiecte şi oljiective de investiţii specifice infrastructurii 

tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice. 

6



1.1 . Direcţii de acţiune 


publice are la baza următoarele direcţii de acţiune: 

- definirea şi stabilirea cadrul institutional şi organizatoric necesar îmbunătăţirii managementului 

serviciilor comunitare de utilităţi publice; 

- stabilirea atribuţiilor, competentelor şi responsabilităţilor între factorii implicaţi în înfiinţarea, 

organizarea, funcţionarea, gestionarea şi exploatarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi 

partajarea acestora pe baza principiului descentralizării serviciilor publice, autonomiei locale, 

subsidiarităţii şi proportionalitatii; 

- crearea cadrului şi a instrumentelor necesare gestionării eficiente a fondurilor de investiţii 

necesare modernizării şi dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferentă serviciilor comunitare 

de utilităţi publice; 

- popularizarea procedurilor specifice şi facilitarea accesului la resursele financiare necesare 

accelerarii dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice; 

- utilizarea eficienta a resurselor - umane, materiale, financiare - disponibile, proprii sau atrase; 

- transferul gradual al componentei de protecţie socială din zona operationala în zona exclusiva a 

administraţiei publice centrale şi locale; 

- susţinerea efectivă şi coerenta, prin programe şi politici guvernamentale adecvate, a reabilitării, 

modernizării şi dezvoltării la standarde UE a serviciilor comunitare de utilităţi publice, în special 

în zonele defavorizate, ca factor esenţial pentru menţinerea şi întărirea coeziunii economicosociale. 

Direcţiile de acţiune adoptate trebuie avute în vedere, însuşite şi aplicate atât la nivel 

judetean cat şi la nivel local - de către autorităţile administraţiei publice locale comunale, 

orăşeneşti, municipale sau judeţene - în pregătirea şi adoptarea propriilor strategii de accelerare a 

dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice. 

1.2. Obiective generale 


publice are următoarele obiective generale: 

a) atingerea conformitatii cu prevederile legislaţiei UE aplicatiile serviciilor comunitare de 

utilităţi publice; 

b) respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la implementarea acquis-ului 

comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilităţi publice; 

c) atingerea conformitatii cu standardele comunitare privind calitatea şi cantitatea serviciilor 


d) creşterea capacităţii de absortie a resurselor financiare alocate din fonduri comunitare şi de 

atragere a fondurilor de investiţii; 

e) creşterea capacităţii de elaborare, promovare şi finanţare a proiectelor de investiţii aferente 

infrastructurii de interes local; 

f) creşterea graduala a capacităţii de autofinanţare a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi 

a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător nivelelor acceptate în Uniunea 

Europeană; 

g) satisfacerea cerinţelor de interes public ale colectivităţilor locale şi creşterea bunastarii 

populaţiei; 

7



2.1 Date generale 

2.1.1 Geografia si geologia 

2.1.1.1 Descriere poziţie geografică 

2. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE 

Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a ţării, fiind delimitat la sud de paralela de 

44 22’ latitudine nordică şi la nord de cea de 45 36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 

24 26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25 19’ longitudine estică. Suprafaţa judeţului este de 

682631 ha. 

În partea nordică, limita judeţului urmăreşte crestele înalte ale munţilor Făgăraş, 

traversează munţii Piatra Craiului şi culoarul Rucăr – Bran ce desparte judeţul Argeş de judeţele 

Sibiu şi Braşov. 

La est limita cu judeţul Dâmboviţa este mult mai lungă, traversând munţii Leaota, 

Subcarpaţii Getici, piemontul Cândeşti şi câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre judeţul 

Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. 

La sud-vest, judeţul Argeş se învecinează cu judeţul Olt, limita străbătând câmpia Română 

şi piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea. 

Limita vestică, dinspre judeţul Vâlcea, traversează valea râului Topolog. 

2.1.1.2. Suprafaţa judeţului 

Tabel : Suprafaţa judeţului Argeş 

Suprafaţa totală km 2 

6826,31 

suprafaţa agricolă 344879 

păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 289947 

ape şi bălţi 93,54 

alte suprafeţe 

Sursa: Breviarul statistic judeţean 2006 

38451 

2.1.1.3. Distributia aşezărilor umane 

Tabel: Organizarea administrativă a teritoriului la 31 decembrie 2006 

Suprafaţa 

totală km 2 

Nr. 

locuitori 

Densitate 

populaţie 

loc/km 2 

Nr. oraşe 

si 

municipii 

Nr. 

municipii 

Nr. 

comune 

Argeş 6 826 646320 94.68 7 3 95 576 

Sursa: Breviar statistic judeţean 2006 

Tabel : Gospodării 

Nr. Tip localitate Nr. Gospodării Nr. mediu 

Crt. 

pers/gospodărie 

1. Total judeţ 224171 2.92 

2. Municipii 83884 2.85 

3. Oraşe 18373 

8 

3.10 

Nr. 

sate



4. Comune 121914 2.93 


2.1.1.4. Peisaj şi specificităţi locale 

Relieful – este proporţional repartizat, coborând în trepte de la nord la sud, din crestele 

Munţilor Făgăraş (2500m alt.) şi până în Câmpia Română (160 m alt.) 

Astfel, treapta înaltă a reliefului este constituită din culmile munţilor Făgăraş, Iezer-Păpuşa, 

Piatra Craiului şi Leaota. Culmea principală, cu orientare est-vest, se desfăşoară pe o lungime de 

70 Km, între valea Dâmboviţei şi valea Oltului. Înălţimile ameţitoare (Vf. Negoiu 2535m), pantele 

repezi, circurile şi căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec şi o strălucire aparte, 

zonei alpine. Din aceasta culme principală se desprind către sud, culmi secundare cu altitudini din 

ce în ce mai mici, constituind treapta joasă a Munţilor Făgăraş. Culmile sudice puternic ramificate 

au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidenţă asimetria 

caracteristică munţilor Făgăraş. 

Zona centrală a judeţului este ocupată de dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă 

abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie. Dealurile înalte 

subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări 

netede şi văi largi. Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului judeţului, a 

cărui limită cu subcarpaţii este marcată de şirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină 

prin creste. Pe teritoriul judeţului Argeş se află parţial piemonturile Cândeşti şi Cotmeana şi în 

totalitate piemontul Argeşului (dealurile Argeşului). 

Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului judeţului Argeş, având 

două subunităţi: Câmpia înaltă a Piteştilor (în totalitate) şi Câmpia Găvanu-Burdea (parţial). Prima 

subunitate are un caracter piemontan având altitudinea cea mai ridicată din toată Câmpia Română. 

Cealaltă subunitate este mult mai netedă şi este străbătută de văi largi şi puţin adânci. 

Datorită reliefului etajat şi aşezării sale la răscruce de influente climatice, judeţul Argeş 

este deosebit de bogat în regiuni pitoreşti şi peisaje încântătoare. De la luncile joase ale Argeşului 

şi până în alpinul Făgăraşilor regiunea oferă, prin varietatea orografică, condiţii optime pentru 

desfăşurarea într-o gamă largă a unei bogate flore şi faune, precum şi a diferitelor formaţiuni 

geologice. Acestea suferă însă, din ce în ce mai mult influenţa nefastă a factorului antropic. 

Numărul ariilor naturale protejate în judeţul Argeş este de 82, din care de interes naţional 

28, ocupând o suprafaţă de 35.739 ha, ceea ce reprezintă 5,2% din suprafaţa judeţului. Pentru a 

putea realiza o suprafaţă ocrotită comparabilă cu media europeană este necesar ca aceasta să 

reprezinte circa 10 % din suprafaţa judeţului. 

Remarcabil atât din punct de vedere natural cât şi administrativ este Parcul Naţional Piatra 

Craiului, situat la joncţiunea celor doua mari catene carpatice, extremitatea sud vestică a Carpaţilor 

Orientali şi capătul estic al Carpaţilor Meridionali. Piatra Craiului Mare se înalţă singuratică sub 

forma unei culmi masive de calcar, cu creasta fierăstruită asemenea spinării unui peşte uriaş, al 

cărui cap voluminos este întors spre nord-est, spre hotarul Zărneştilor, iar coada spre sud, în 

direcţia Dâmbovicioara. Nu înălţimile acestui munte îl înfioară pe om (Vf. La Om 2244 m), ci 

semeţia abrupturilor, avenelor, hornurilor, văilor şi peşterilor care fac din Piatra Craiului una din 

cele mai tipice regiuni carstice din tară. Condiţiile de mediu specifice datorate structurii geologice 

şi configuraţiei reliefului, au determinat instalarea unei flore foarte bogate şi variate cu numeroase 

endemisme. La fel de bogată şi diversificată este şi fauna. 

O prezenţă extraordinară în apele râului Vâlsan, este aspretele, descoperit de studentul 

naturalist N. Stoica şi studiat de M. Dumitrescu, P. Bănărescu şi N. Stoica, care au identificat în 

acest peste nu numai o specie nouă, endemică, ci şi un gen nou Romanichthys valsanicola. Contrar 

tuturor aşteptărilor acest relict terţiar, a supravieţuit până în prezent, situaţie în care conservarea 

habitatului aspretelui s-a impus ca o prioritate absolută. Mai sus de obârşia văilor, în căldările de 

sub creste, stau ascunse privirilor turiştilor numeroase lacuri alpine, situate în principal sub 

9



Curmătura Zârnei, în căldările Leaotei şi sub Moldoveanu. Cele mai multe sunt în bazinul superior 

al râului Doamnei la altitudini de peste 1900m, în unele dintre ele s-a încercat cu jertfe şi 

străduinţe, introducerea vieţii.Rezervaţiile paleontologice, geologice şi zonele carstice, adăpostesc 

informaţii şi mărturii inestimabile despre trecutul acestor meleaguri şi în multe situaţii ele se 

alătură sit-urilor istorice. 

În judeţul Argeş au mai fost propuse spre ocrotire următoarele zone: 

Nr. 

crt. 

Denumirea ariei 

protejate propuse 

Suprafaţa 

(ha) 

Tipul documentaţiei 

Mod declarare 

1. Lacul Bascov 162 ha Documentaţie depusă la 

Academia Română în anul 

10 

2002. 

2. Lacul lui Barca 12 ha Documentaţie depusă la 


2002, inclusiv studiu ştiinţific 

3. Parcul Florica 2,5ha Documentaţie depusă la 


2002, inclusiv studiu ştiinţific 

4. Rezervaţia Naturală 

Făgăraş, situată în 

judeţele: Argeş, 

Sibiu, Braşov, 

Vâlcea 

5. Rezervaţia Naturală 

Valea Cheii – Valea 

Ghimbavului (zonă 

care iniţial a făcut 

parte din Parcul 

Naţional Bucegi) 

37.556,6 

ha în jud. 

Argeş 

6.692,95 

ha 

Documentaţie în curs de 

elaborare 

Ordinul Ministrului nr.7 din 

21.01.1990 

Sursa: Plan Local de Actiune pentru Protectia Mediului – judetul Argeş 2004 

2.1.1.5. Geologie 

Categoria conform 

Legii nr. 

462/2001art 8 

Arie de protecţie 

specială 

avifaunistică 

Zonă umedă 

Rezervaţie naturală 

care conţine şi 

monumente ale 

naturii 



Formele de relief cuprind toate unităţile geologice carpato-transdanubiene, alcătuite din 

straturi diferite ca natură şi vârstă şi cu o arhitectură deosebită faţă de unităţile înconjurătoare. 

Partea nordică a judeţului este ocupată de unităţile muntoase cristaline cu excepţia zonei nordestice 

alcătuită din formaţiuni jurasice (calcare, dolomite) şi cretacice (calcare, conglomerate, 

gresii). În subcarpaţi apar formaţiuni terţiare (calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, 

pietrişuri). În Piemontul Getic şi Câmpia Română, apar formaţiuni levantine şi mai ales cuaternarepleistocene 

pe interfluvii (pietrişuri de Cândeşti) şi holocene în lungul văilor şi în câmpie 

(pietrişuri, loess). 

Cercetările pedologice au pus în evidenţă existenţa pe teritoriul judeţului Argeş a unei mari 

varietăţi de soluri, începând de la solurile pajiştilor alpine pana la cele slab dezvoltate şi de luncă. 

În partea nordică a judeţului au o largă răspândire solurile montane, acestea fiind soluri 

brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine. 

A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de răşinoase şi de amestec, 

care sunt soluri brun acide montane de pădure cu diferite grade de podzolire şi soluri podzolice 

montane.



Dealurile piemontane şi subcarpatice ale Argeşului reprezintă domeniul de dezvoltare a 

solurilor silvestre podzolice brune şi brune-gălbui, iar podişurile piemontane Cotmeana şi Cândesti 

au soluri podzolice pseudogeice şi brune-gălbui, cu aciditate ridicată. 

În sud, inclusiv în câmpie, apar soluri pseudogleizate, iar în lungul văilor apar soluri brun 

roşcate, şi brun-roşcate podzolice, specifice unui climat mai cald. 

2.1.1.6. Hidrologie 

Apele curgătoare de pe teritoriul judeţului Argeş, aparţin bazinelor hidrografice Argeş, 

Vedea şi Olt, lungimea totală a principalelor cursuri de apă fiind de circa 1000 km, la care se 

adaugă încă 1500 km ape secundare. Judeţul Argeş, face parte din bazinul hidrografic Argeş- 

Vedea, pentru care resursele de apa sunt: 

• Bazinul hidrografic Argeş 

Resursa Resurse teoretice 

(milioane mc) 

11 

Resurse utilizabile 

(milioane mc) 

Ape de suprafaţă 1.960 1672,654 

Ape subterane 696 600 

• Bazinul hidrografic Vedea 

Resursa Resurse teoretice 

(milioane mc) 

Resurse utilizabile 

(milioane mc) 

Ape de suprafaţă 363 40.5 

Ape subterane 172 150 


Cel mai mare colector este râul Argeş care preia apele din partea de nord şi nord-vest a 

judeţului pe care îl străbate pe direcţia nord-vest – sud-est, pe o lungime de 140 km. Principalii 

afluenţi ai râului Argeş sunt: râul Doamnei (110km), râul Vâlsan (84 km), râul Dâmboviţa (se 

varsă în Argeş la Budeşti judeţul Ilfov). Din suprafaţa totală a bazinului (2579 km 2 ), circa o treime 

(650 km 2 ) se află în limitele judeţului Argeş. O caracteristică a râului Argeş în judeţ, este dată de 

numeroasele lacuri de acumulare care sunt: Vidraru, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni, 

Vâlcele, Budeasa, Bascov, Prundu, Goleşti. Pe afluenţi lacurile de acumulare sunt: Râusor (râul 

Târgului), Pecineagu (râul Dâmboviţa), Mărăcineni (de rezerva – Râul Doamnei), Baciu (râul 

Doamnei), Vâlsan. 

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales în Munţii Făgăraş, unde glaciaţiunea a 

avut o mare extindere în pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul 

sudic, în judeţul Argeş, 12 sunt ocrotite în conformitate cu Legea 5/2000. 

În partea de nord-vest a judeţului se afla cursul superior al râului Topolog, afluent al 

Oltului, cu obârşia în căldările glaciare de sub Negoiu. 

Partea de sud a judeţului este drenată de sistemul hidrografic al râului Vedea (15 km), cu obârşia în 

Podişul Cotmenei, care are o serie de afluenţi ce-şi aduna apele din zona de podiş (râurile Vedita şi 

Cotmeana) sau care izvorăsc din Câmpia piemontană a Vedei (Burdea, Valea Câinelui, 

Teleormanul). 

În judeţul Argeş, apele freatice se găsesc în general la mari adâncimi (peste 100m), datorită 

atât ponderii reliefului, cât şi structurii sale. În partea de nord-vest a bazinului hidrografic Argeş, în 

podişul Cotmeana şi Vedea, ca şi la sud de Piteşti, se remarcă o zonă lipsită de straturi acvifere 

permanente şi de debite permanente, alimentările cu apă putându-se face local din puţuri săpate la 

adâncimi de 50-200 m, cu debite reduse ce variază intre 0.5-1.0 l/s. În lunca Argeşului ca şi în 

luncile râurilor din sud, apa freatică se găseşte la 10-20 m adâncime.



2.1.1.7. Vegetaţie 

Marea varietate a formelor de relief a determinat o evidentă zonalitate pe verticală a 

vegetaţiei sălbatice şi chiar a plantelor cultivate. Astfel de la nord la sud se disting următoarele 

etaje de vegetaţie: etajul alpin, etajul pădurilor de răşinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de 

stepă. De subliniat este faptul că circa 40% din suprafaţa judeţului este acoperită cu păduri situate 

în principal în zona de deal şi de munte. Acestea conţin circa 60 specii de arbori, 38 specii 

arbustive, 286 specii erbacee şi subarbustive.(dintre aceste sunt ocrotite 120 specii). Astfel, de 

exemplu, din cele 16 specii de plante cărora li s-a atribuit, prin lege, calitatea de monument al 

naturii (Decretul nr.237/1950 al Consiliului de Miniştrii), 9 vegetează în Piatra Craiului: floarea de 

colţ (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella rubra), smirdarul (Rhododrendon 

kotschyi), bulbucii de munte (Trolius europaeus), iedera albă (Daphne blagayata), tulchina 

(Daphne cneorum), tisa (Taxus baccata), ghintura galbenă (Gentiana lutea), garofiţa Pietrei 

Craiului (Dianthus calizonius). 

Fauna este tot atât de bogată şi variată, în concordanţă cu condiţiile oferite de cadrul 

natural. Fauna terestră este bine reprezentată prin circa 71 specii de vertebrate şi numeroase specii 

de nevertebrate.(27 specii ocrotite). Fauna acvatică este întâlnită atât în apele curgătoare cât şi în 

lacuri, unde există aproximativ 34 specii de peşti. Dintre aceştia aspretele (Romanichthys 

valsanicola), este declarat monument al naturii prin Ordinul nr.90/1998 şi se afla cantonat pe 

cursul mijlociu al râului Vâlsan. 

2.1.1.8. Resurse 

În judeţul Argeş există însemnate bogăţii naturale. Singura sursă de materii prime 

regenerabile o constituie lemnul provenit din păduri, unde volumul mediu de masă lemnoasă la 

hectar este de 217 mc, iar creşterea medie anuală este de 5.6 mc la hectar. 

Producţia de lemn a anului 2002, pus în valoare prin cele 14 ocoale silvice în administrarea Regiei 

Naţionale a Pădurilor, dar şi prin pădurile particulare a fost de 439.4 mii mc, situaţia detaliată fiind 

prezentată în tabelul următor: 

Tabel: Păduri – recoltări (mii m 3 brut) 

Nr 

. 

crt 

Locul de recoltare 

Răşinoa 

se 

Fag Stejar 

Alte 

specii 

tari 

Alte 

specii 

moi 

Total 

1. Păduri proprietate publicã a 74.3 183. 83.1 41.4 25.1 407.5 

statului 

6 

2. Păduri proprietate publicã a 

unităţilor 

0.1 0.3 0.4 0.3 - 1.1 

3. Păduri proprietate privatã 6.0 8.0 5.2 5.2 1.8 26.2 

4. Vegetaţie forestierã din afara 

FFN 

0.1 2.1 0.2 1.0 1.2 4.6 

TOTAL 80.5 194. 

0 

88.9 47.9 28.1 439.4 


Resursele energetice (cărbuni, petrol), au o bună reprezentare în judeţul Argeş. Astfel 

cărbunele se exploatează în zona Câmpulung de Muscel, iar petrolul în zonele Poiana Lacului, 

Merişani-Vâlcele, Strâmbeni, Bădeşti. 

Resursele de calcar sunt exploatate la Mateiaş şi Albeşti de Muscel, gipsul la Boteni. 

12

Tabel: resurse naturale 



Denumire resurse Cantitate 

Cărbune 400.000 mii tone 

Gips 3.000 mii tone 

Calcar ornamental 2.000 mii mc 

Calcar industrial 400.000 mii tone 

Argilă 200.000 mii tone 

Nisip + Pietriş 100.000 mii mc 

Tufuri 30 mii tone 

Ape minerale balneo terapeutice 300 mc / zi 

Ţiţei 30.000 mii tone 

Gaze 2.000.000 mii ntmc 


Balastierele pentru pietrişuri şi nisipuri se află în lungul tuturor râurilor, în cele mai multe 

cazuri se fac exploatări în zona de luncă prin scoaterea temporară din circuitul agricol a unor 

suprafeţe mici. 

Judeţul Argeş dispune de resurse de ape minerale şi termale în cantităţi mici. Cele mai 

cunoscute sunt la Brădet, pe râul Vâlsan, cu debitul de 1.2 l/s şi cu o temperatură de 14 0 C şi la 

Bughea de Sus cu un debit de 1.1 l/s şi o temperatură de 15 0 C. În compoziţia acestor ape se găsesc 

fier şi sulf. În comuna Bârla prin foraj de adâncime s-a captat un izvor termal cu un debit de 1.3 l/s 

şi o temperatură de 76 0 C. În compoziţia apei se găsesc iod (1%), fosfor (2%), sulf (92%). 

2.1.2. Clima 

Dispunerea în trepte a reliefului conduce la apariţia următoarelor tipuri de climă: climatul 

de munte, climatul de deal, climatul de câmpie. 

Climatul de munte se caracterizează prin temperaturi scăzute (media multianuala 0 0 C), 

precipitaţii bogate (1200-1400 mm) şi vânturi puternice ce bat tot timpul anului cu predominanta 

din nord-vest şi est. Zonalitatea pe verticală impune separarea în două subtipuri: subtipul 

climatului alpin, la peste 1900m, şi subtipul climatului munţilor mijlocii. 

Climatul de deal este influenţat de poziţia de mijloc în cadrul reliefului judeţului, 

caracterizându-se prin temperaturi medii anuale mai ridicate (7 0 -10 0 ) şi precipitaţii mai scăzute 

decât în zona montana (700-1000 mm). 

Climatul de câmpie se caracterizează prin temperaturi ridicate şi precipitaţii reduse, mai 

ales în ultimii ani când fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influenţând vital buna dezvoltare 

a culturilor agricole. 

Tabel: Clima 

Date 

necesare 

Detalii necesare 

Temperatură - munte 

- deal 

- câmpie 

- minimă 

- maximă 

- media 

Precipitaţii - munte 

- deal 

- câmpie 

13 

U.M. 

medie anuală (◦C) 

0 (◦C) 

7-10(◦C) 

>10 (◦C) 

- 1 

24.65 

10.5 

> 1200 mm 

700-1000 mm 

400-500 mm



- cantitate anuală 

Vânt Est 

Nord-Vest 

Sud 

Sursa: Breviarul statistic judeţean 2006 

2.1.3. Date demografice 

740.4 l/mp 

Vânturile puternice bat tot timpul anului, 

dominante fiind cele de nord-vest şi est. 

Zonalitatea verticală pregnantă impune 

separarea a două tipuri: subtipul climatului 

alpin, corespunzător înălţimilor de peste 1900 

m şi subclimatul munţilor mijlocii. 

Viteza vant – medie anuala 2.3 m/s 

Populatia stabilă a judeţului Argeş este de 646 320 locuitori, cu o densitate a populaţiei de 

94.68 loc/km 2 ce corespunde mediei naţionale (90.7 loc/km 2 ). 

Tabel: Organizarea administrativă a teritoriului la 31 decembrie 2006 

Suprafata 

totala km 2 

Nr. 

locuitori 

Densitate 

populaţie 

loc/km 2 

Nr. oraşe 

şi 

municipii 

Nr. 

municipii 

Nr. 

comune 

Argeş 6 826 646 320 94.68 7 3 95 576 


Tabel: Aşezările umane 

Tip aşezări Număr aşezări Număr locuitori 

Mediu rural 

< 500 locuitori - - 

500 –1 500 locuitori 5 6166 

1 500- 5 000 locuitori 72 228851 

> 5 000 locuitori 17 113079 

Total mediu rural 94 318096 

Mediu urban 

300 000 locuitori - - 

Total mediu urban 6 302406 

Total judet 100 650502 


Tabel: Evolutia populaţiei 

Anul Număr locuitori aferent 

teritoriului administrativ 

Densitatea populaţiei 

(loc/km 2 ) 

Număr de turişti 

aferent teritoriului 

administrativ 

2001 671446 98.36 111429 

2002 652950 95.65 114436 

2003 650502 95.29 121492 

14 

Nr. 

sate



2004 647 437 94.84 108573 

2005 646 320 94.68 95769 


Datele arată o evoluţie descendentă a populaţiei ca urmare a unor factori importanţi: 

- sporul natural negativ, respectiv reducerea natalităţii şi creşterea mortalităţii; 

- soldul migrator de asemenea negativ. 

În consecinţă densitatea populaţiei a scăzut de la 98.61 loc/km 2 în anul 1999 la 95.294 loc/km 2î in 

anul 2003. 

Tabel: Populaţia în mediu urban şi rural 

Populaţia – an 2005 

Mediu urban % pop urbana Mediu rural % pop rurala 

311 236 48.2 335 084 51.8 


2.1.4. Situaţia economică 

Principalele surse economice 

Domeniile prioritare în care s-a dezvoltat industria sunt: industria extractivă a petrolului şi 

cărbunelui, petrochimică, constructoare de maşini, energie electrică şi termică, combustibili 

nucleari, electrotehnică şi electronică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, industria porţelanului şi 

faianţei, materialelor de construcţie, textilă şi a produselor textile, încălţămintei, alimentară şi a 

băuturilor. Câteva exemple ar fi: 

- industria energiei electrice şi termice (hidrocentralele de pe râurile Argeş, Vâlsan, Târgului, 

Doamnei, Dâmboviţa, Termoelectrica Piteşti - Nord şi Sud, Curtea de Argeş); 

- industria petroliferă şi a gazelor de sondă (SNP Petrom - Schela Petrol Piteşti şi Găieşti); 

- industria construcţiilor de maşini (SC Automobile Dacia Renault SA, SC ARO SA 

Câmpulung, SC Subansamble Auto SA Piteşti); 

- industria chimică şi petrochimică (SC Rolast SA Piteşti, SC Rotan SA Piteşti, Fabrica de 

Combustibil Nuclear Piteşti, OMV - ARPECHIM SA Piteşti); 

- industria materialelor de construcţii (HOLCIM Cimentul SA Câmpulung); 

- industria exploatării şi prelucrării lemnului (SC ALPROM SA Piteşti, Stâlpeni, Curtea de 

Argeş, Rucăr, Domneşti, Pietroşani, Coşeşti). 

În zona municipiului Curtea de Argeş există depozite de argilă, marne şi nisipuri într-o fâşie 

îngustă, intre zonele Zigoneni şi Valea Sasului. 

În partea centrală a judeţului Argeş între oraşul Curtea de Argeş şi comuna Valea Danului 

de o parte şi de alta a râului Argeş există depozite formate din marne şi argile sau nisipuri şi 

pietrişuri. 

Tot în partea centrală a judeţului se întind platformele Cotmeana şi Cândeşti (ambele 

componente ale piemontului getic) unde se găsesc zăcăminte de petrol şi gaze naturale care se 

exploatează în mai multe zone (Poiana Lacului, Moşoaia, Sămara, Vedea, Cocu, Leordeni, Bogaţi, 

Valea Mare etc.). 

În partea nordică a judeţului, la confluenţa râului Argeş cu Valea Iaşului se întâlnesc 

învelişuri formate din marne, argile, gresii folosite în principal la construcţii, drumuri şi poduri, 

precum şi ca materie primă la fabricile de porţelan. 

În comuna Brădetu se exploatează prin intermediul unui foraj de adâncime apă minerală 

sulfuroasă folosindu-se pentru tratamente reumatologice la Spitalul de recuperare din localitatea 

amintită. 

15



Cadrul natural în care este amplasat municipiul Câmpulung fac ca una din funcţiile de bază 

ale localităţii să fie exploatarea cărbunelui de suprafaţă la cariera Aninoasa sau în subteran la 

Jugur, precum şi exploatarea zăcămintelor de carieră (calcar, piatră şi gips) în zona Albeşti. 

În domeniul agriculturii, mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului este teren 

arabil. Restul este ocupat cu livezi, pepiniere pomicole, vii, păşuni şi fâneţe. Principalele culturi 

cerealiere sunt cele de porumb, grâu şi secară. Importanţa agriculturii în judeţ este evidenţiată şi de 

existenţa a trei institute de cercetare de importanţă naţională : Institutul de cercetări pomicole de la 

Mărăcineni, Institutul de cercetări pomicole de la Albota şi Institutul de cercetări horti-viticole de 

la Ştefăneşti. 

Există condiţii favorabile dezvoltării zootehnice, în special în ceea ce priveşte creşterea 

bovinelor, ovinelor şi păsărilor. 

În domeniul comerţului şi al prestărilor de servicii există tendinţa unor mutaţii structurale, 

cu pondere ridicată în sectorul privat – acesta fiind de peste 70% din totalul activităţii. 

Activitatea de învăţământ se desfăşoară în 459 de grădiniţe, 487 şcoli primare şi 

gimnaziale, 36 de licee, 27 şcoli profesionale. Există două universităţi din care una de stat şi una 

particulară. 

În domeniul sanitar, judeţul dispune de o reţea de 170 spitale şi dispensare cu aproape 

5.400 de paturi. 

În plan cultural funcţionează: Teatrul “Alexandru Davila” în Piteşti, 6 case de cultură, 194 

de cămine culturale, o bibliotecă judeţeană cu peste 400.000 de volume, 98 biblioteci publice în 

localităţile judeţului şi o reţea de cinematografe. 

Pe fondul declinului industrial şi al apariţiei unui climat instituţional favorabil, procesul de 

privatizare s-a concretizat prin apariţia de IMM, care au ca domenii de activitate în special sfera 

serviciilor, comerţului, activităţilor de import-export, mai puţin cea productivă. 

Lipsa unei strategii de dezvoltare globală a sectorului IMM, corelată cu necesităţile de 

dezvoltare economică ale Regiunii, a determinat infiinţarea IMM, în general, în localităţile mai 

mari. 

O contribuţie importantă regionala o are si libera iniţiativă, reprezentată de întreprinzătorii 

particulari, constituiţi ca asociaţii familiale şi persoane fizice independente. Evoluţia acestora la 

nivel de judeţ a fost pozitivă. 

3.63 

4.6 

8.42 

0.18 

1.82 

0.1 

1.53 

59.5 

16 

14.8 

Ind. extractiva Ind. prelucratoare 

Energ. electrica si termica, gaze si apa Constructii 

Comert Hoteluri si restaurante 

Transport, depoz. si comunicatii Tranzactii imobiliare 

Invatamant Sanatate si asistenta 

Alte activitati 

Ponderea agenţilor economici pe ramuri de activitate in judeţul Argeş 

0.14 

5.24



2.1.5. Turism 

Principalele centre de atracţii 

În plan cultural funcţionează: Teatrul “Alexandru Davila” în Piteşti, 6 case de cultura, 194 

de cămine culturale, o bibliotecă judeţeană cu peste 400.000 de volume, 98 biblioteci publice în 

localităţile judeţului şi o reţea de cinematografe. 

Obiective turistice: 

- În municipiul Piteşti: Muzeul Judeţean Argeş, Galeria de Artă, Galeria de Artă Naivă, Galeria de 

Artă “Metopa”, Biserica Domnească “Sf. Gheorghe”, Biserica “Sf. Vineri”, Schitul Trivale, Parcul 

Trivale, Expoparc, Parcul “Ştrand”, Poarta Eroilor. 

- În municipiul Curtea de Argeş: Ansamblul Curţii Domneşti, Biserica Mănăstirii Curtea de Argeş 

(episcopală), Fântâna Meşterul Manole, Muzeul Orăşenesc. 

- În municipiul Câmpulung: Ansamblul feudal “Negru Vodă”, Biserica Domnească, Biserica Sf. 

Gheorghe, Biserica Subeşti, Muzeul Orăşenesc, Castrul roman Jidava. 

Printre celelalte obiective turistice remarcăm: Casa memorială “Liviu Rebreanu” din comuna 

Ştefăneşti, Complexul muzeal Goleşti, biserica Tutana din Băiculeşti, cetatea Poenari (pe muntele 

Cetăţuia, lângă barajul Vidraru), Mausoleul Mateiaş (din Valea Mare-Pravăţ), Casa memoriala 

“George Topârceanu”, rezervaţia naturala de narcise de la Negraşi, băile termale de la Bughea de 

Sus, Brădet şi Bârla, cabanele “Valea cu Peşti”, “Cumpăna”, “Voina”, “Peştera Dâmbovicioara”, 

“Capra”, Parcul dendrologic de la Mihăeşti şi altele. 

În judeţul Argeş există, 22 trasee de alpinism, 20 trasee turistice în Munţii Făgăraş, 15 trasee 

turistice în Munţii Iezer Păpuşa, 4 trasee turistice în Piatra Craiului, 7 trasee turistice în Munţii 

Leaota. Cabanele şi refugiile turistice sunt: 

• Cabana Cumpăna – aflată la 44 km de municipiul Curtea de Argeş, situată pe malul drept al 

lacului Vidraru la o altitudine de 890m, oferind 124 locuri cazare şi 18 locuri alimentaţie publică, 

iluminat electric. 

• Cabana Valea cu Peşti - aflată la 39 km de municipiul Curtea de Argeş, situată pe malul stâng al 

lacului Vidraru la o altitudine de 860m, oferind 50 locuri cazare şi 160 locuri alimentaţie publică, 


• Cabana Capra - aflată la 86 km de municipiul Curtea de Argeş, situata pe DN 7C Transfăgărăşan 

la o altitudine de 1550m, iluminat electric. 

• Cabana Cota 2040m – numai cazare pentru turiştii de creastă şi refugiu, pentru centrele 

salvamont Piteşti şi Curtea de Argeş.(prici şi refugiu) 

• Refugiul Fereastra Zmeilor – situat în zona montană Făgăraş sud; cazare refugiu 12 locuri. 

• Refugiul Vf. Scara - situat în zona montană Făgăraş sud; cazare refugiu 20 locuri. 

• Cabana Piscul Negru – situată pe DN 7C Transfăgărăşan km 102, cazare în camere cu paturi, 


• Cabana Voina – aflată la 24 km de municipiul Câmpulung, la o altitudine de 925m, în Masivul 

Iezer Păpuşa, pa Valea Târgului, oferind 158 locuri cazare şi 204 locuri alimentaţie publică. 

• Cabana Cuca – aflată la 1 oră de mers amonte de Cabana Voina, la 1050m altitudine, oferind 

cazare în două camere şi prici la mansardă. 

• Refugiul Iezer – situat în Masivul Iezer Păpuşa, în apropierea lacului Iezer; oferă cazare refugiu. 

• Cabana Bătrâna – situată pe valea Bătrâna, în iezer Păpuşa, oferă cazare în camere cu paturi. 

• Cabana Garofiţa – situată în Piatra Craiului, oferă cazare în camere cu paturi. 

• Cabana Seciu – situată la 18 km de Piteşti, cazare în camere cu paturi. 

• Cabana Pietricica – situată în Piatra Craiului, oferind 30 locuri de cazare în trei camere cu paturi. 

Punctual pentru Parcul Naţional Piatra Craiului, deţinem evaluarea turistică efectuată de 

administraţia parcului cu ocazia întocmirii planului de management. 

17



3. OBIECTIVELE SPECIFICE SECTORULUI SERVICIILOR 

COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE 

3.1. Serviciul de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate 

Serviciul public de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate este reglementat 

prin Legea nr 241/2006 care inlocuieste Ordonanta Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea şi 

funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apa şi de canalizare, aprobată cu modificări şi 

completări prin Legea nr. 634/2002, cu modificările şi completările ulterioare. 

Cerinţele directivelor europene specifice acestui domeniu sunt transpuse în totalitate în 

legislaţia românească prin: Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi 

completările ulterioare, respectiv HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile 

de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare, 

actualizata de HG nr.352/2005. 

În conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul României prin Tratatul de Aderare 

la Uniunea Europeană, au fost aprobate Planurile de implementare a Directivei 98/83/CE privind 

calitatea apei destinate consumului uman, respectiv a Directivei 91/271/CEE privind epurarea 

apelor uzate orăşeneşti. 

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a elaborat legislaţia primara privind 

organizarea şi funcţionarea serviciului de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a apelor uzate 

care stabileşte responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale 

operatorilor şi ale utilizatorilor serviciului de alimentare cu apa şi de canalizare cu privire la 

înfiinţarea, organizarea, conducerea, gestionarea, monitorizarea şi controlul serviciilor comunitare 

de utilităţi publice furnizate/prestate utilizatorilor, respectiv la funcţionarea, exploatarea, 

întreţinerea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apa şi canalizare. 

De asemenea, legislaţia secundară şi tertiara subsecventa adoptată de către Autoritatea 

Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - A.N.R.S.C, după 

înfiinţarea acesteia în anul 2002, defineste indicatorii de performanta şi parametrii de calitate ai 

fiecărui tip de serviciu pe care operatorii trebuie sa îi respecte pentru a putea fi licentiati. Evaluarea 

operatorilor serviciilor comunitare de utilităţi publice în vederea licentierii a început în cursul 

anului 2003 şi include şi conditionalitati privind planurile de conformare la prevederile legale prin 

care sunt transpuse prevederile directivelor U.E. 

Obiectivul conformarii cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile este de a 

proteja sănătatea oamenilor de efectele adverse ale contaminarii apei destinate consumului uman şi 

de a asigura ca apa destinată consumului uman este potabilă şi curata. Obiectivul conformarii cu 

legislaţia privind epurarea apelor uzate orăşeneşti este de a proteja mediul înconjurător de efectele 

adverse ale descarcarilor în receptorii naturali a apei uzate colectate de pe teritoriul localităţilor şi a 

apei uzate provenite din anumite sectoare industriale, în special din industria alimentara. 

România nu poate îndeplini în prezent cerinţele acquis-ul comunitar în domeniu, fapt 

pentru care, în urma negocierilor purtate cu Uniunea Europeană, a obţinut anumite perioade de 

tranzitie în vederea realizării conformarii. Principalele motive pot fi identificate în tehnologia de 

tratare şi epurare depăşită, în instalaţiile şi echipamentele uzate fizic şi moral care nu sunt adecvate 

pentru tratarea apei din actualele sursele de apa disponibile sau pentru epurarea apelor uzate, 

precum şi în starea reţelelor de distribuţie sau a sistemelor de canalizare (reţele vechi pe care se 

produc avarii frecvente, se înregistrează pierderi importante de apa şi care facilitează contaminarea 

apei potabile). Toate acestea conduc, în prezent, la imposibilitatea de a asigura la robinetul 

consumatorilor apa potabilă de calitate timp de 24 de ore/zi. În ceea ce priveşte epurarea apei 

uzate, ineficienta echipamentului de epurare şi pierderile din sistemul de canalizare sunt 

principalele motive pentru care cantităţi mari de apa uzata neepurata sunt încă descărcate în mediul 

acvatic sau în panza freatica. 

18



Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile, ţinând seama de cerinţele 

planurilor de conformare, pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa, canalizare şi epurare a 

apelor uzate orăşeneşti şi pentru asigurarea condiţiilor pentru ca serviciul public de alimentare cu 

apa şi canalizare sa se conformeze la prevederile legale prin care sunt transpuse directivele U.E. 

Operatorii au responsabilitatea privind conformarea cu prevederile de calitate ale apei 

potabile furnizate, respectiv a apelor epurate evacuate în receptorii naturali, monitorizarea, 

informarea consumatorilor, a autorităţii de sănătate publica şi a autorităţilor administraţiei publice 

locale. 

Având în vedere efortul investitional pe care îl presupune conformarea cu cerinţele acquisului 

comunitar din domeniul serviciului de alimentare cu apa, canalizare şi epurarea apelor uzate, 

sunt necesare măsuri energice şi coerente, precum şi coordonarea eforturilor şi acţiunilor tuturor 

părţilor implicate, care sa valorifice perioadele de tranzitie obţinute în cadrul procesului de 

negociere. Planurile de implementare adoptate la nivel local vor tine seama de termenele prevăzute 

în planurile de implementare şi de termenele stabilite cu Autorităţile de management responsabile 

şi acceptate de Uniunea Europeană. 

O atenţie deosebită se va acorda dezvoltării infrastructurii pentru apă uzată, avându-se în 

vedere termenele de conformare obţinute în procesul de negociere a Tratatului de Aderare – până 

în 2015, pentru aglomerările urbane cu peste 10.000 l.e. va deveni obligatorie treapta terţiară de 

epurare pentru staţiile de epurare, iar pana in 2018, pentru aglomerări între 2000 şi 10.000 l.e. va fi 

termenul de conformare pentru colectarea, descărcarea şi epurarea apelor uzate. 

Analiza situaţiei existente în judeţul Argeş privind infrastructura de apă 

Dintr-un număr total de 691 localităţi (municipii, şi, comune, sate) ale judeţului, 160 sunt 

echipate cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă 23%. Distribuirea apei se 

face cu dificultate din cauza vechimii si a degradării in timp a conductelor. 

Lungimea reţelei de distribuţie apă potabilă este de 1889 km. 

Tabel : Reţele de alimentare cu apă potabilă. Reţele de canalizare – zone urbane 

Nr. 

crt. 

Localitate 

Lungime reţea de alimentare 

cu apă (Km) 

19 

Lungime retea 

canalizare (Km) 

1 Piteşti 492.5 din care: 

472 din care: 

1.4 km construiţi in anul 2005 2 km construiţi în 2005 

2 Câmpulung 135.43 din care: 

65.04 din care: 

2.31 km construiţi în 2005 240 m construiţi în 2005 

3 Curtea de 

102 din care: 

64 din care: 

Argeş 

7.15 km construiţi în 2005 0.35 km construiţi în 2005 

4 Mioveni 28 din care: 

40.5 canalizare pluvială, 

0.6 km construiţi în 2005 

din care: 

0.7 km construiţi în 2005 

38.6 canalizare menajeră, din 

care 0.8 km construiţi în 2005 

5 Topoloveni 23 10.2 

6 Costeşti 19.1 6.4 

Total 811.49 km 700.83 km 

Sursa date: Raport privind Starea mediului in judeţul Argeş - 2006 

Situaţia privind stadiul alimentărilor cu apă în judeţul Argeş în 2006, se prezintă astfel:

Nr 

crt 



Tabel : Reţele alimentări cu apă – judetul Argeş 

Sursa : Direcţia Apelor Argeş-Vedea 

Aglomerare Total Total loc. Sursa de apa Lungimea 

umana locuitori Racord. 

retelei de 

alimentare cu 

apa (Km) 

20 

Bransament la 

locuinte sau 

cismele stradale 

1 Albestii de Arges 5954 2431 subteran (dren) bransament si 


2 Albota 3754 900 retea Pitesti bransament si 


3 Aninoasa 3301 994 subteran bransament si 


4 Baiculesti 6221 142 

5 

6 

7 

Balilesti 

Barla 

VOLUM MEDIU ANUAL PRELEVAT (MII MC) 

2002 2003 2004 2005 2006 

60 60 39 38 40 

50 48 48 48 48 

4356 1093 subteran, r. Bratia 2,67 bransament si 0 0 0 36 36 


5704 300 subteran, r. Cotmeana 2 bransament 10 10 10 10 10 

capt .sat Mozaceni Vale 

Bascov 8770 retea Pitesti bransament si 


Blocuri Bascov 1550 2,5 

satul Uiasca 897 8,54 

satele Glambocu, 

Braileni,V. Ursului 

3810 

17,31 

sat Bascov 3300 17,31

8 

Beleti-Negresti 

2100 



subteran, pr. Carcinovel 

21 

7,7 

bransament si 


9 Berevoiesti 3458 1477 subteran 6,5 bransament si 


10 Bogati 4898 488 subteran 18,45 bransament si 


11 

Botesti 

2000 

261 

subteran, pr. Carcinov 

7,95 

bransament si 


12 Bradu 5158 3800 retea Pitesti bransament si 


13 

Budeasa 3793 1704 subteran bransament si 


sat Rogojina r. Arges 4,57 

sat Calotesti r. Valsan 7,69 

sat Galasesti r. Arges 4,96 

sat Budeasa Mica pr. Budeasa 5,71 

14 Bughea de Jos 2954 848 retea Campulung 16,8 bransament si 


15 

Buzoiesti 

0 

0 

108 114 108 108 108 

0 

0 

0 0 0 25 78 

6215 1250 subteran, r. Vedea 1,2 bransament si 0 0 72 71 84 


16 Calinesti 10732 5456 subteran 29,7 bransament si 


17 

Câmpulung 

38486 32500 suprafata - r. Targului 126 bransament 6107 5508 5375 5376 5571 

capt. Galerie UHE 

Voinesti 

subteran - r. Targului 

capt. Magura leresti 0 0 0 0 0 

capt. Leresti- Pojorata 660 600 611 591 319 

0 

0 

3 

7 

5 

11



capt. - izvor Toplita 300 360 350 357 291 

18 Cetateni 3104 1136 subteran 10,3 bransament si 


60 72 72 72 72 

19 Corbeni 5724 3124 dren longitudinal - 

Berindesti, pr. 

Limpedea 

20 

21 

Corbi 

Cosesti 

4379 

57 

subteran, r.Doamnei 

13,84 bransament si 


22 

5,6 

bransament si 


5505 852 subteran, r. Doamnei bransament si 


capt. sat jupanesti 5,672 

capt. sat Pacioiu 4,771 

capt. sat Petresti 3,625 

capt. sat Lapusani 3,28 

0 0 0 56 57 

0 

0 

0 0 0 39 48 

22 Costesti 10845 4700 subteran, r. Teleorman 19 bransament 456 310 270 189 208 

23 Curtea de Arges 33553 32000 suprafata - r. Arges 100 bransament 

capt. Oiesti 3993 3033 2184 1880 1800 

capt. Ac. Cerbureni 443 336 243 209 235 

24 Dambovicioara 2000 652 5,5 (in executie) bransament si 


25 

Davidesti 

2859 579 subteran, r. Argesel 3,275 bransament si 48 40 40 44 44 


26 Dobresti 2050 531 subteran, pr. Carcinov 5,1 bransament 0 0 0 7 14 

27 Dragoslavele 2462 900 subteran bransament si 


28 Godeni 3322 625 subteran 5,6 bransament si 


64 64 64 64 64 

36 39 39 35 35 

0 

6 

3

29 

Izvoru 



2625 700 subteran, r. Teleorman 5,5 20 10 20 20 20 

foraj artezian 

30 Leordeni 5877 2519 subteran 14,4 bransament si 


31 

Leresti 

4936 subteran- r.Targului bransament si 


capt. Pojorata 0,919 

capt. Leresti-Voinesti 14,109 

32 Maracineni 4626 2190 retea Pitesti bransament si 


33 

23 

0 0 10 22 60 

54 46 52 81 0 

Micesti 4196 2045 subteran bransament si 0 0 0 24 78 

sat Micesti pr. Pauleasca 6,175 cismele stradale 

sat Purcareni r. Doamnei 7,468 

34 Mihaesti 5956 0 - 

35 

Mioveni 

34104 32098 retea Dacia Renault 27,4 bransament 4844 5452 4980 3950 3808 

retea Dacia Renault 

36 Moraresti 2007 1600 izvor bransament si 


37 Mozaceni 2594 1420 subteran, r. Dambovnic 36,3 bransament si 


38 Negrasi 2667 1505 subteran 6,5 bransament si 


39 Oarja 2831 0 retea Pitesti 9,4 (in executie) - 

40 

Pitesti 

171498 144058 suprafata - r. Arges 491 bransament 

221 137 95 34 42 

84 84 84 105 120 

196 96 100 100 100 

Ac. Budeasa 36997 31265 30990 29958 29012 

Ac. Bascov (de 

rezerva)



subteran 

capt. Maracineni I, 

r.Arges 

24 

1381 1200 571 524 549 

capt. Maracineni II 0 0 0 0 0 

subt.-Maracineni III, 

r.Arges 

41 Poiana Lacului 6793 1200 retea Pitesti 32,52 bransament si 


220 740 369 318 620 

42 Poienarii de Muscel 3635 1278 subteran 5 (in executie) 0 0 0 48 46 

43 Priboieni 3520 341 subteran 18,36 bransament si 


0 0 0 32 56 

44 

Rociu 

2781 1500 subteran, r. Dambovnic bransament si 

capt. Rociu-Gliganu de 

Jos 

14 


capt. Gliganu de Sus 7 

capt. Serbanesti 14 

120 120 130 130 130 

45 Rucar 6221 5708 subteran (izvoare) bransament 96 96 94 100 100 

46 Sapata 2230 630 subteran 5,82 bransament si 


47 Schitu-Golesti 5033 3124 retea Campulung 16,8 bransament si 


48 Slobozia 5036 1700 subteran 20,2 bransament si 


49 

50 

51 

Stalpeni 

Stefan cel Mare 

Stefanesti 

30 30 30 0 0 

80 78 80 80 80 

4976 1278 subteran, r. Targului 5,8 bransament si 114 64 55 40 46 


2535 540 subteran, pr. Negrisoara 2,6 bransament si 50 50 50 50 50 

12669 5370 subteran- capt. Valea 

Mare 

(sursa este a Munc. 


491 bransament 1181 1200 748 736 742



Pitesti) 

52 Stoenesti 4615 3976 izvor bransament si 


53 Suseni 3178 2500 subteran 13,95 bransament si 


54 Titesti 4839 636 subteran 3,6 bransament si 


25 

40 40 40 44 44 

160 81 80 80 90 

60 60 60 60 36 

55 Topoloveni 10507 6567 subteran, r. Carcinov 22 bransament 593 714 702 577 466 

56 Valea Danului 2988 0 retea Curtea de Arges 6,9 (in executie) - 

57 Valea Mare Pravat 4288 2556 izvor si retea 

Campulung 

58 

Vedea 

TOTAL JUD. 

ARGES 

4105 

600 

subteran, pr. Vedita 

21,1 bransament si 


4,1 

bransament si 


36 48 48 48 50 

52 

54 

59024 52259 48954 46471 45586 

41 

39 

60



Conform HG 577/1997 privind Programul de alimentare cu apă din mediul rural, in 

perioada 1999 – 2007 , urmatoarele localităţi din judeţul Argeş au beneficiat de alocari bugetare 

pentru sectorul alimentari cu apă: Sălătrucu, Bogaţi, Drăganu, Ungheni, Berevoieşti, 

Dâmbovicioara, Buzoieşti, Cepari, Mioarele, Corbeni, Poienari de Muscel, Valea Danului, 

Muşăteşti, Dobreşti, Stolnici, Recea, Dârmaneşti, Albeştii de Argeş, Boţesti, Nucşoara, 

Cetăţeni, Vedea, Coşeşti. 

În baza HG nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite 

pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, 

alimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii în 

intravilanul localităţilor rurale, cu modificările şi completările ulterioare, urmatoarele localităţi din 

judeţul Argeş au beneficiat de fonduri, pentru sectorul alimentari cu apă: Miceşti, Dobreşti, 

Budeasa, Dârmăneşti, Boţeşti, Coşeşti, Leordeni, Călineşti, Lereşti, Priboeni, Bascov, 

Slobozia, Bogaţi, Beleţi-Negreşti, Berevoieşti, Valea Mare Pravăţ. 

Pentru a se conforma cerinţelor privind calitatea apei pentru consumul uman, România a 

preluat următoarele responsabilităţi de implementare: 

a) implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei potabile; 

b) implementarea imbunatatirilor tehnologice la staţiile de tratare a apei; 

c) reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei potabile; 

d) continuarea programelor privind alimentarea cu apa a satelor, conform HG nr. 577/1997 

pentru aprobarea programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, 

conectarea satelor la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice, republicată, cu modificările şi 

completările ulterioare şi HG nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a 

unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor 

comunale, alimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea 

infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale, cu modificările şi completările ulterioare şi lansarea 

programului naţional de realizarea a sistemelor de canalizarea şi epurarea a apelor uzate în 

localităţile rurale şi localităţile recent declarate oraş, dar care nu dispun de infrastructura edilitarurbana 

aferentă. 

In anul 2006, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.7/2006 aprobată cu 

modificări prin Legea nr. 71/2007, privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din 

spaţiul rural, Comisia privind determinarea oportunităţii proiectelor, a aprobat alocarea fondurilor 

privind infrastructura de apă, următoarelor comunităţi locale din judeţul Argeş: Albeştii de Muscel, 

Albeştii de Argeş, Arefu, Băiculeşti, Berevoieşti, Bascov, Bughea de Jos, Băbana, Bogaţi, 

Boţeşti, Boteni, Budeasa, Buzoieşti, Călineşti, Căteasca, Coşeşti, Cuca, Cîmpulung, Corbi, 

Costeşti, Domneşti, Dâmbovicioara, Dârmăneşti, Dragoslavele, Hârtieşti, Izvoru, Lunca 

Corbului, Mălureni, Merişani, Mozăceni, Nucşoara, Negraşi, Pietroşani, Popeşti, Râca, 

Răteşti, Rociu, Sălătrucu, Schitu-Goleşti, Rucăr, Stolnici, Ştefan cel Mare, Şuici, Teiu, Uda, 

Valea Danului, Valea Mare Pravăţ, Vedea, Vultureşti, Davideşti, Leordeni, Mihăeşti, 

Poienarii de Argeş, Slobozia, Tigveni şi Valea Iaşului. 

Prin HG nr. 1599/2006 şi respectiv HG nr. 856/2007 consiliile locale au obţinut iniţial 

finanţarea lucrărilor de proiectare, ulterior obţinând fonduri pentru realizarea efectivă a investiţiei. 

Tabel : Localitatile care beneficiaza de fonduri conform Ordonantei Guvernului nr. 7/2006 

Nr. Localitate Denumirea lucrarii 

Crt. 

1. Albeştii de Muscel Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere în 

comuna 

26



2. Albeştii de Argeş Canalizare menajera şi statie de epurare satele Albestii- 

Pamanteni şi Albestii-Ungureni 

3. Arefu Alimentare cu apa a satelor Capataneni -Ungureni şi 

Capataneni Pamanteni 

4. Băiculesti Alimentare cu apa satele Zigoneni, Baiculesti Argeşani, 

Valea lui Enache Anghinesti, Valea Brazilor şi Tutana, 

5. Berevoieşti Reabilitare (modernizare) sistem distribuţie apa potabilă, 

în comuna 

6. Bascov 

Extindere canalizare satele Bascov Scheau, Valea 

Ursului 

7. Bughea de jos Extindere reţea apa potabilă zonele Bughea centru, 

Hulubesti, Poenandre, Plesa de jos 

8. Băbana Canalizare menajera şi statie de epurare comuna Babana 

9. Bogaţi Alimentare cu apa satul Suseni 

10. Boţeşti Alimentare cu apa, sat Moşteni-Greci 

11. Boteni Canalizare menajera în sistem centralizat 

12. Budeasa Canalizarea şi epurarea apelor uzate 

13. Buzoieşti Alimentare cu apa potabilă în satele Buzoesti si 

Cornatel 

14. Călineşti Sistem de alimentare cu apa în comuna Calinesti, satele 

Urlucea, Carstieni, Valea Corbului, Valeni şi Ciocanesti 

15. Căteasca Alimentarea cu apa a comunei Cateasca 

16. Coşeşti Canalizare menajera şi statie de epurare, satele Cosesti şi 

Petresti 

17. Cuca Alimentarea cu apa a comunei Cuca, 

18. Câmpulung Extindere reţele apa pe strazile Richard, fd. Richard şi 

Gruiului 

19. Corbi 

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu 

apa şi canalizare pentru localităţile Corbsori, Stanesti, 

Corbi şi Poduri 

20. Costeşti Alimentare cu apa, sat Parvu Roşu, oraş Costesti 

21. Domneşti Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu 

apa şi canalizare in localităţile Nucsoara, Corbi, 

Domneşti şi Pietrosani 

22. Dâmbovicioara Alimentare cu apa în comuna dambovicioara satele 

Ciocanu şi Dambovicioara (catunele Valea Urdii, Dealul 

Sasului şi Muchea) 

23. Dârmaneşti Canalizare menajera şi statie de epurare în satele 

Darmanesti şi Valea Rizii 

24. Dragoslavele Modernizare şi extindere sistem de alimentare cu apa 

25. Hirtieşti Canalizare menajera în sistem centralizat 

26. Izvoru Alimentarea cu apa a comunei Izvoru 

27. Lunca Corbului Alimentare cu apa potabilă satele padureti, Catane, 

Ciesti, Mirghia de jos şi Mirghia de sus 

28. Mălureni Alimentare cu apa satele Malurenii, Bunesti şi Zarnesti 

29. Merişani Alimentarea cu apa şi canalizarea apelor uzate menajere 

în satele Dobrogostea, Borlesti, Varzaru şi Merisani 

30. Mozăceni Canalizare menajera în sistem centralizat 

31. Nucşoara Canalizare menajera în sistem centralizat 

32. Negraşi Alimentarea cu apa a satelor Negrasi, Negrasi-Birlogu, 

27



33. Pietroşani 

Buta 

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu 

apa şi canalizare pentru localităţile Nucsoara, Corbi, 

Domneşti şi Pietrosani 

34. Popeşti Alimentare cu apa satele Slobozia şi Purcareni 

35. Râca Alimentare cu apa, satele Raca, Adunaţi,Bucov 

36. Râteşti Alimentare cu apa a comunei Ratesti 

37. Rociu Alimentarea cu apa în satele Serbanesti, Gliganu de sus, 

Gliganu de jos 

38. Sălătrucu Reabilitare alimentare cu apa comuna Salatrucu 

39. Schitu-Goleşti Canalizare menajera în sistem centralizat 

40. Rucăr Reţea canalizare menajera şi statie de epurare 

41. Stolnici Alimentarea cu apa a satelor Stolnici şi Izbasesti ; 

Canalizarea şi epurarea apelor menajere uzate zona 

centrala a satului Stolnici 

42. Stefan cel Mare Alimentare cu apa 

43. Şuici Alimentare cu apa satul Rudeni 

44. Teiu Alimentare cu apa 

45. Uda Alimentare cu apa 

46. Valea Danului Canalizare menajera în sistem centralizat 

47. Valea Mare Pravăţ Reţea canalizare menajera şi statie de epurare 

48. Vedea Reţea canalizare menajera şi statie de epurare 

49. Vultureşti Alimentare cu apa satul Vulturesti 

50. Davideşti Canalizare menajera în sistem centralizat 

51. Leordeni 

Alimentare cu apa a satelor Ciulnita, Budisteni, Schitu 

Scoicesti, Glodu, Glambocata-deal, Ciolcesti 

52. Mihăeşti Alimentare cu apa satul Furnicosi 

53. Poienarii de Argeş Alimentare cu apa a satelor Poienari şi Ioanicesti 

54. Slobozia Reţea canalizare menajera şi statie de epurare 

55. Tigveni Alimentare cu apa a satului Barsestii-Tigveni de jos 

56. Valea Iaşului Canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere în satele 

Cerbureni, Mustatesti, Valea Uleului, Valea Iasului 

O problema importantă din zona serviciului de alimentare cu apa şi canalizare constă în 

construirea şi reabilitarea sistemelor de colectare, canalizare, epurare şi evacuare (reţele de 

canalizare, colectoare, staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti, staţii de pompare s.a.) pentru a se 

atinge conformitatea tehnica cu acquis-ul comunitar privind epurarea apei uzate. În acelaşi timp, 

constrangerile importante sunt direct legate de finanţarea insuficienta în raport cu necesarul mare de 

investiţii identificat. 

Costuri foarte mari sunt generate de necesitatea: 

a) construirii noi staţii de epurare a apelor uzate; 

b) modernizarii / reabilitarii staţiilor existente de epurare a apelor uzate; 

c) modernizarii / reabilitarii staţiilor existente de epurare a apelor uzate din industria alimentară; 

d) extinderilor şi reabilitarii sistemelor existente de colectare, canalizare, evacuare si epurare a 

apelor uzate; 

Conform Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusa in legislaţia 

românească prin HG.188/2002, situaţia la nivelul judeţului Argeş privind situaţia reţelelor de 

canalizare şi epurare, se prezintă astfel 

28



Tabel : Aglomerari umane din judetul Arges, bazinul hidrografic Arges - Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate 

urbane 

Locuitori Retea de 

canalizare 

Statie de 

ID 

( km ) 

epurare 

Lucrari/Actiuni Cine Per. Fonduri Surse de 

Localitatea reali echiv. 

necesare raspunde De necesare finantare 

Exist. Neces. Existenta necesara Dir.91/271/EEC 

realiz. I 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 

1 Pitesti 1870 375000 483.00 40;E 2550l/s Epurare St epurare – E, R CL+ 

80.000.000 asociere+ 

00 

Me+B tertiara 

Apa Canal 2010 

fd. ISPA 

B 

Ret. canaliz. – R,M 2000 

51.200.000 asociere+ 

186.00 

fd. ISPA 

2008 

2 

3 

4 

5 

6 

Mioveni 

Cimpulung 

Curtea de 

Arges 

Topoloveni 

Albesti de 


2250 

0 

3828 

5 

3245 

0 

4350 

63000 

72000 

61785 

14450 

menaj. 

37,8 

58.60 

64.00 

10,2 

46.80 

32.2;E 

139.00 

5,3 

166l/s;Me 

+B 

S 

450l/s;Me 

+B 

B 

Me+B 

S 

280l/s 

Me+B 

S 

25l/s 

Epurare 

tertiara 

Epurare 

tertiara 

Epurare 

tertiara 

Epurare 

tertiara 

5891 6000 25.20 Epurare 

secundara 

St epurare –E, R,M 

Ret. canaliz. – E 

St epurare – M, R 

Ret. canaliz. – E 

St epurare – E, M 

Ret. canaliz. – R,E 

St epurare – E, R 

Ret. canaliz. – R,M 

St epurare – 

Ret. canaliz. – 

29 

CL+ 

Regom 

2015 

2013 

CL 2013 

CL 

CL 

2010 

2013 

2010 

2010 

2008 

1.575.000 

18.000.000 

11.520.000 

15.446.250 

9.885.600 

3.612.500 

2.312.000 

U.E+ 

bug.loc. 

U.E+ 

bug.loc. 

Bug loc + 

alte surse 

Phare 

2001 

CL 2017 3,528,000 U.E.

7 Albesti de 

Muscel 



4562 4650 3.00 Epurare 

secundara 

8 Aninoasa 3378 3430 6.40 Epurare 

Secundara 

9. Arefu 2786 3025 5.84 Epurare 

Secundara 

10 Baiculesti 6288 6530 24.00 Epurare 

Secundara 

11 Balilesti 4419 4500 16.16 Epurare 

secundara 

12 Bascov 

7690 10500 5.00 19.20 4,8l/s,M Epurare 

tertiara 

13 Bradu 5158 6500 28.00 Epurare 

Secundara 

14 Beleti-Negresti 2000 2100 7.90 Epurare 

Secundara 

15 

16 

17 

Berevoesti 

Bogati 

Boteni 

3429 3510 8.00 Epurare 

Secundara 

5000 5130 16.96 Epurare 

Secundara 

2769 2938 6.56 Epurare 

Secundara 

18 Botesti 1347 2000 7.12 Epurare 

Secundara 

19 Bradulet 2150 2350 3.00 11.20 da Epurare 

Secundara 



























30 

CL 2017 420,000 U.E. 

CL 2017 U.E. 

CL 2017 817,600 U.E. 

CL 2017 3,360,000 U.E. 

CL 2017 2,262,400 U.E. 

CL 2017 2,688,000 U.E. 

CL 2017 3,920,000 U.E. 

CL 2017 1,106,000 U.E. 

CL 2017 1,120,000 U.E. 

CL 2017 2,374,400 U.E. 

CL 2017 918,400 U.E. 

CL 2017 996,800 U.E. 

CL 2017 1,568,000 U.E.

20 Budeasa 3838 4250 19.20 Epurare 

Secundara 

21 Bughea 3027 3250 8.00 Epurare 

secundara 

22 Calinesti 1055 

5 



12000 5.00 52.40 M,1l/s Epurare 

tertiara 

23 Cateasca 3763 3890 21.20 Epurare 

Secundara 

24 Cetateni 3072 3400 1.20 12.80 MB,5l/s Epurare 

Secundara 

25 Cicanesti 2295 2500 13.20 Epurare 

Secundara 

26 Corbeni 5686 5835 42.40 Epurare 

Secundara 

27 Corbi 4438 4630 12.80 Epurare 

Secundara 

28 Cosesti 5487 5520 16.00 Epurare 

secundara 

29 Davidesti 2853 2930 7.20 Epurare 

secundara 

30 Dimbovicioara 1057 2000 11.50 Epurare 

secundara 

31 Dirmanesti 3724 3750 10.40 Epurare 

Secundara 

32 Dobresti 1844 2050 12.00 Epurare 

Secundara 



























31 

CL 2017 2,688,000 U.E. 

CL 2017 1.120.000 U.E. 

CL 2017 7,336,000 U.E. 

CL 2017 2,968,000 U.E. 

CL 2017 1,792,000 U.E. 

CL 2017 1,848,000 U.E. 

CL 2017 5,936,000 U.E. 

CL 2017 1,792,000 U.E. 

CL 2017 2,240,000 U.E. 

CL 2017 1,008,000 U.E. 

CL 2017 1,610,000 U.E. 

CL 2017 1,456,000 U.E. 

CL 2017 1,680,000 U.E.

33 Domnesti 3224 3900 0.80 16.00 M,2.5l/s Epurare 

Secundara 

34 Dragoslavele 2561 3000 12.50 Epurare 

Secundara 

35 Draganu 1988 2100 4.00 Epurare 

Secundara 

36 Godeni 3377 3500 0.25 12.00 M,3l/s Epurare 

Secundara 

37 Hirtiesti 4977 5100 17.80 Epurare 

Secundara 

38 Leordeni 6098 6400 12.00 Epurare 

Secundara 

39 Leresti 5025 5600 12.00 Epurare 

Secundara 

40 Malureni 4824 4870 8.00 Epurare 

Secundara 

41 Merisani 4447 4500 24.00 Epurare 

Secundara 

42 Micesti 4114 4230 11.20 Epurare 

Secundara 

43 

Mihaesti 5901 5980 21.00 Epurare 

Secundara 

44 Mioarele 1813 2100 10.40 Epurare 

Secundara 



























32 

CL 2017 2,240,000 U.E. 

CL 2017 1,750,000 U.E. 

CL 2017 560,000 U.E. 

CL 2017 1,680,000 U.E. 

CL 2017 2,492,000 U.E. 

CL 2017 1,680,000 U.E. 

CL 2017 1,680,000 U.E. 

CL 2017 1,120,000 U.E. 

CL 2017 3,360,000 U.E. 

CL 2017 1,568,000 U.E. 

CL 2017 2,940,000 U.E. 

CL 2017 1,456,000 U.E. 

45 Maracineni 4526 5150 1.80 32.00 3.5l/s,M Epurare St epurare – CL 2017 4,480,000 U.E.

46 Mozaceni 2719 2890 24.00 Epurare 

Secundara 

47 Musatesti 4231 4330 36.80 Epurare 

Secundara 

48 Negrasi 2848 2900 15.20 Epurare 

Secundara 

49 Nucsoara 1709 1800 10.00 Epurare 

Secundara 

50 Oarja 2888 2980 11.20 Epurare 

Secundara 

51 Pietrosani 5948 6150 14.40 Epurare 

Secundara 

52 Poienarii de 

Muscel 



3639 3730 8.80 Epurare 

Secundara 

53 Priboieni 3630 3730 15.20 Epurare 

Secundara 

54 Ratesti 3412 3450 8.00 Epurare 

Secundara 

55 Rociu 3019 3070 24.00 Epurare 

Secundara 

56 Rucar 6222 6900 16.85 Epurare 

Secundara 

57 Schitu-Golesti 5010 6000 0.90 16.00 Epurare 

Secundara 

Secundara Ret. canaliz. – 

























33 

CL 2018 3,360,000 U.E. 

CL 2017 5,152,000 U.E. 

CL 2017 2,128,000 U.E. 

CL 2017 1,400,000 U.E. 

CL 2017 1,568,000 U.E. 

CL 2017 2,016,000 U.E. 

CL 2017 1,232,000 U.E. 

CL 2017 2.128.000 U.E. 

CL 2017 1,120,000 U.E. 

CL 2017 3,360,000 U.E. 

CL 2017 2,359,000 U.E. 

CL 2017 2,240,000 U.E.

58 Slobozia 5111 5330 19.10 Epurare 

Secundara 

59 Stefan cel 

Mare 

60 Stefanesti 1300 

5 



2681 2780 19.20 Epurare 

Secundara 

14000 11.40 40.00 Epurare 

tertiara 

61 Stilpeni 5154 5154 1.00 28.80 Epurare 

Secundara 

62 Stoienesti 4593 4800 2.00 16.00 Epurare 

Secundara 

63 Suseni 3538 3670 40.50 Epurare 

Secundara 

64 Teiu 1877 2000 1.00 7.20 M,2,4l/s Epurare 

Secundara 

65 Titesti 4641 4700 4.80 Epurare 

Secundara 

66 Valea Danului 3129 3185 5.60 Epurare 

Secundara 

67 Valea Iasului 2814 2900 5.60 Epurare 

Secundara 

68 Vladesti 3172 3190 12.00 Epurare 

Secundara 

69 Valea Mare 

Pravat 

4265 6300 12.00 Epurare 

Secundara 

























34 

CL 2017 2,674,000 U.E. 

CL 2017 2,688,000 U.E. 

CL 2017 5,600,000 U.E. 

CL 2017 4,032,000 U.E. 

CL 2017 2,240,000 U.E. 

CL 2017 5,670,000 U.E. 

CL 2017 1,008,000 U.E. 

CL 2017 672,000 U.E. 

CL 2017 784,000 U.E. 

CL 2017 784,000 U.E. 

CL 2017 1,680,000 U.E. 

CL 2017 1,680,000 U.E.



Tabel:Aglomerari umane din jutetul Arges, bazinul hidrografic Olt - Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane 

ID 

Denumire 

aglomerare 

reali 

Locuitori 

echiv. 

Retea de 

canalizare 

( km ) 

Statie de 

epurare 

Exist. Neces. existenta necesara 

35 

Lucrari/Actiuni 

necesare 

Dir.91/271/EEC 

Cine 

raspunde 

Per. 

de 

realiz. 

Fonduri 

necesare 

I 

Surse de 

finantare 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 

1 Cepari 2484 2715 8.00 


CL 2017 1,120,000 U.E. 

Epurare 

Secundara 


2 Ciofringeni 2678 2750 18.00 


CL 2017 2,520,000 U.E. 

Epurare 

Secundara 


3 Salatruc 2280 2500 20.00 


CL 2017 2,800,000 U.E. 

Epurare 

Secundara 


4 Suici 2935 3230 18.00 


CL 2017 2,520,000 U.E. 

Epurare 

Secundara 


5 Tigveni 3681 3980 12.00 


CL 2017 1,680,000 U.E. 

Epurare 

Secundara 


Tabel:Aglomerari umane din judetul Arges, bazinul hidrografic Vedea - Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane 

ID 

Denumire 

aglomerare 

reali 

Locuitori 

echiv. 

Retea de 

canalizare 

( km ) 

Statie de 

epurare 

Exist. Neces. existenta necesara 

Lucrari/Actiuni 

necesare 

Dir.91/271/EEC 

Cine 

raspunde 

Per. 

de 

realiz. 

Fonduri 

necesare 

I 

Surse de 

finantare 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14 

1 Costesti 10892 12800 6.50 9;E M+B;77l/ Epurare St epurare – CL 2010 1,260,000 U.E+ 

s 

S 

tertiara Ret. canaliz. – 

600,000 bug.loc.

2 Albota 3917 4100 15.04 

Epurare 

Secundara 

3 Babana 2846 2900 47.00 Epurare 

Secundara 

4 Birla 5871 6540 3.30 28.50 M, 4l/s 

5 Buzoesti 6363 7200 40.00 

6 Caldararu 3014 3100 14.00 

7 Ciomagesti 1380 1500 5.44 

8 Cocu 2697 2900 44.00 

9 Cotmeana 2259 2540 33.15 

10 Cuca 2345 2375 24.00 

11 Hirsesti 2878 2900 13.00 

12 Izvoru 2676 2745 13.60 

13 Lunca 

Corbului 

3394 3500 24.00 



Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

























36 

CL 2017 2,105,600 U.E. 

CL 2017 6,580,000 U.E. 

CL 2017 3,990,000 U.E. 

CL 2017 5,600,000 U.E. 

CL 2017 1,960,000 U.E. 

CL 2017 761,600 U.E. 

CL 2017 6,160,000 U.E. 

CL 2017 4,641,000 U.E. 

CL 2017 3,360,000 U.E. 

CL 2017 1,820,000 U.E. 

CL 2017 1,904,000 U.E. 

CL 2017 3,360,000 U.E.

14 Mirosi 2825 2900 12.00 

15 Moraresti 2230 2330 8.00 

16 Mosoia 4323 4450 32.00 

17 Poiana 

Lacului 

18 Poenarii de 


6793 6900 22.00 

1172 1250 12.00 



Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

19 Popesti 4158 4210 26.40 

Epurare 

Secundara 

20 Recea 3271 3320 7.40 

Epurare 

Secundara 

21 Sapata 2130 2230 15.00 

Epurare 

Secundara 

22 Stolnici 3833 3940 8.00 

Epurare 

Secundara 

23 Uda 2601 2630 20.00 

Epurare 

Secundara 

24 Ungheni 3726 3750 22.00 

25 Vedea 4298 4400 3.00 12.00 M,5l/s 

Epurare 

Secundara 

Epurare 

Secundara 

























37 

CL 2017 1,680,000 U.E. 

CL 2017 1,120,000 U.E. 

CL 2017 4,480,000 U.E. 

CL 2017 3,080,000 U.E. 

CL 2017 1,680,000 U.E. 

CL 2017 3.696.000 U.E. 

CL 2017 1,036,000 U.E. 

CL 2017 2,100,000 U.E. 

CL 2017 1,120,000 U.E. 

CL 2017 2,800,000 U.E. 

CL 2017 3,080,000 U.E. 

CL 2017 1,680,000 U.E.



Pentru a se conforma cerinţelor privind calitatea apei pentru consumul uman, în perioada 

2007-2013, Consiliul Judeţean Argeş a preluat următoarele responsabilităţi de implementare: 

a) implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei potabile pentru intregul judeţ; 

b) implementarea imbunatatirilor tehnologice la staţiile de tratare a apei; 

c) reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie a apei potabile; 

d) înlocuirea instalaţiilor interioare la nivelul utilizatorilor sl generalizarea contorizarii. 

In acest sens, Consiliul Judeţean Argeş a incheiat un parteneriat cu Consiliului Local al 

Municipiului Piteşti şi BERD, in vederea elaborararii Master Planului la nivelul judeţului Argeş 

şi a documentaţiei suport în vederea accesării Fondului de Coeziune pentru Proiectului regional 

de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Argeş. 

Stadiul actual al planului de acţiuni din cadrul Proiectului regional de alimentare cu apă 

şi canalizare din judeţul Argeş este urmatorul: 

- elaborarea şi însuşirea unui acord comun de pre-finanţare (parteneriat la nivelul Consiliului 

Judeţean Argeş, Consiliului Local al Municipiului Piteşti şi BERD). 

- Elaborarea Termenilor de Referinţă şi a documentaţiei necesare lansării licitaţiei aferente 

etapei de Asistenţă Tehnică (acţiuni comune BERD, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi 

SC Apă Canal 2000 SA Piteşti). 

- Susţinerea licitaţiei în conformitate cu regulile BERD de achiziţie pentru contractele de 

consultanţă (licitaţie internaţională restricţionată); 

- Semnarea Contractului de Grant, grant acordat din Fondul de Cooperare Tehnică Olandez 

administrat de BERD. 

- Crearea cadrului necesar desfăşurării misiunii de consultanţă în conformitate cu prevederile 

contractuale pentru elaborarea Master Planului la nivelul judeţului Argeş şi a documentaţiei suport 

în vederea accesării Fondului de Coeziune (constituire CTE pentru coordonarea activităţii de 

elaborare a Master Planului, iniţierea etapei de culegere a datelor in conformitate cu structura 

chestionarului stabilit de comun acord cu Consultantul şi stabilirea procedurilor de centralizare şi 

validare a datelor). 

- Prezentarea de către Consultant a variantelor propuse pentru soluţiile tehnice elaborate în 

scopul analizei şi avizării. 

- Aprobarea elaborării Master-Planului “Managementul apelor şi apelor uzate” la 

nivelul judeţului Argeş, conform Hotărârii Consiliului Judeţean Argeş Nr.138/25.10.2000 

Proiectele din cadrul Master- Planului judeţean, propuse pentru finantare, sunt prezentate în 

tabelul urmator: 

Nr. 

crt. 

Localitatea 

1. Judeţul Argeş, 

latura vestică 

Denumirea proiectului 

Alimentare cu apa si 

canalizare in localitatile: 

Salatruc, Corbeni, Albestii de 

Argeş, Arefu, Valea Danului, 

Corbeni, Cicanesti, Suici, 

Cepari, Tigveni, Ciofrangeni, 

Curtea de Argeş, Baiculesti, 

Poienarii de Argeş, Moraresti, 

Cuca, Cotmeana, Ciomagesti, 

Uda, Cocu, Babana, Bascov, 

38 

Prezentarea succintă a 

proiectului 

(date tehnice) 

Lungimi conducte 

- 174 956 ml 

Inmagazinare 

- 96 193 mc 

- Q = 760 l/s 

Nr.gospodarii(populatie): 

- urban = 54 718 

- rural =121 149 

Valoarea 

investiţiei 

(mii Euro) 

200.000

2. Judeţul Argeş, 

latura estică 



Draganu, Poiana Lacului, 

Vedea, Mosoaia, Sapata, 

Albota, Lunca Corbului, 

Costesti, Stolnici, Harsesti, 

Buzoesti, Barla, Caldararu, 

Mirosi, Raca, Ungheni 

Alimentarea cu apa si 


Schitu Golesti - Mioveni 

3. Judeţul Argeş Alimentarea cu apa si 


Piteşti, Campulung, Curtea de 

Argeş, Costesti, Mioveni, 

Topoloveni, Stefanesti, 

Bascov, Micesti, Maracineni, 

Bradu, Albota, Calinesti, 

Cateasca, Budeasa 

39 

Lungimi conducte 

- 90 000 ml 

Inmagazinare 

- 13 200 mc 

- Q = 800 l/s 

Nr.gospodarii(populatie): 

- urban = 35 000 

- rural = 33 000 

In proiect vor fi incluse 

reabilitarea si 

dezvoltarea sistemelor de 

alimentare cu apa si 

canalizare in 

conformitate cu 

termenele de conformare 

incluse in POS Mediu 

axa prioritara 1 

100.000 

100.000 

- Potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Argeş Nr.138/25.10.2007, au fost aprobate : 

o Elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru axa nord-sud a laturii vestice, 

a judeţului; 

o Elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru axa nord-sud a laturii estice, a 

judeţului. 

Ulterior aprobării Aplicaţiei, se vor derula acţiuni de aprobare a Memorandumului de 

Finanţare aferent primei etape de conformare (până în 2015) şi de implementare a proiectelor 

incluse în această etapă. 

3.2. Serviciul de salubrizare a localităţilor 

Serviciul public de salubrizare a localităţilor este organizat şi funcţionează în baza 

Ordonanţei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, 

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2002 precum şi, complementar, în baza 

Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu 

modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 cu modificarile si completarile ulterioare. 

Implementarea în România a politicii UE privind gestiunea deşeurileor se asigura prin 

Strategia nationala de gestionare a deşeurilor şi Planul naţional de gestionare a deşeurilor - PNGD, 

documente care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea 

Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor. 

Strategia şi Planul naţional de gestionare a deşeurilor prevăd următoarele obiective 

strategice: 

a) dezvoltarea cadrului institutional şi organizatoric; 

b) constientizarea factorilor implicaţi;



c) intensificarea preocuparilor privind reducerea cantităţilor de deşeuri generate; 

d) exploatarea tuturor posibilităţilor tehnice şi economice privind recuperarea şi reciclarea 

deşeurilor; 

e) dezvoltarea metodelor şi sistemelor pentru sortarea la sursa şi/sau înainte de depozitare; 

f) dezvoltarea de tehnologii şi facilităţi de tratare a deşeurilor conforme cu normele europene şi 

naţionale; 

g) dezvoltarea unor tehnologii de eliminare finala a deşeurilor conforme cu cerinţele europene şi 

naţionale. 

De asemenea, PNGD propune, într-o abordare regionala, un sistem integrat de 

management al deşeurilor în conformitate cu principiile UE privind managementul deşeurilor: 

a) prevenirea producerii de deşeuri: aplicarea tehnologiilor curate, economisirea materialului în 

timpul manufacturarii şi introducerea standardelor noi de manufacturare pentru producerea 

bunurilor; prevenirea producerii deşeurilor necesita şi o schimbare în comportamentul 

consumatorilor, prin orientarea preferintelor acestora spre produsele cu o viata mai lungă; 

b) reciclarea deşeurilor urbane: nivelul reciclarii materialelor recuperabile din deşeurile urbane 

va fi gradual crescut de la 1%, în prezent, la 60% în 2020; 

c) reciclarea deşeurilor speciale: rate speciale de recuperare au fost stabilite pentru deşeurile din 

impachetare, deşeurile petroliere şi deşeurile bateriilor şi acumulatorilor din plumb. 

Conform Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor, organizarea activităţilor de 

colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este una dintre obligaţiile administraţiei 

publice locale. 

PNGD reprezintă instrumentul care stabileşte un sistem unitar pentru managementul 

deşeurilor municipale, prevede stabilirea graduala la nivel naţional a unui sistem de management al 

deşeurilor municipale şi consta în: 

a) colectarea / colectarea selectiva; 

b) transportul şi transferul deşeurilor; 

c) recuperarea şi reciclarea anumitor fracţiuni din deşeurile municipale cu accent pe 

ambalajele de plastic (PET); 

d) recuperarea energiei; 

e) tratarea deşeurilor şi neutralizarea acestora; 

f) depozitarea (eliminarea finala) în depozite controlate, conforme cu legislaţia de mediu în 

vigoare. 

g)gestionarea corespunzatoare a deseurilor periculoase provenite din activitatile medicale. 

În prezent, la nivel local, deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea 

valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticla, metale, materiale plastice), decât într-o 

foarte mica măsura. Se poate afirma ca aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale 

reprezintă materiale reciclabile, din care cca. 20% au mari sanse de recuperare, nefiind 

contaminate. În urma colectării selective prin proiecte pilot, doar 2% din materialele reciclabile 

total generate sunt valorificate. Restul se elimina prin depozitare, pierzându-se astfel mari cantităţi 

de materii prime secundare şi resurse energetice. 

Pentru implementarea colectării selective este necesară introducerea sau modernizarea 

serviciului de colectare, sistemul dezvoltandu-se în acelaşi timp cu procesul de constientizare şi 

informare a cetăţenilor. 

România, în urma procesului de negociere cu U.E. a obţinut o etapizare a implementarii 

acestui tip de sistem, astfel: 

a) 2004-2006, experimentare (proiecte pilot), constientizare populaţie; 

b) 2007-2017, extinderea colectării selective la nivel naţional; 

c) 2017-2022, implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective, 

mediu rural dispersat, zone montane). 

Aceasta creştere, în acelaşi timp raţională şi graduala, a colectării selective este cu atât mai 

justificată cu cat permite: 

40



a) desfăşurarea în timp a investiţiilor necesare, evitandu-se astfel o creştere prea mare şi 

rapida a costurilor gestionării deşeurilor fata de capacitatea de suportabilitate a populaţiei; 

b) consolidarea şi extinderea capacităţilor de reciclare, care pot astfel sa urmărească mai 

bine evoluţia cantităţilor colectate, contribuind la o valorificare optima, dezvoltarea industriei de 

reciclare şi o reducere semnificativă a cantităţilor de materii prime importate. 

Depozitarea reprezintă principala forma de eliminare a deşeurilor municipale. 

Transpunerea în legislaţia interna a cerinţelor Directivei 1999/31/CE privind depozitarea 

deşeurilor s-a realizat prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea 

deşeurilor. 

Prin aceasta hotărâre se introduce următoarea clasificare a depozitelor de deşeurilor, în 

funcţie de natura deşeurilor depozitate: 

a) depozite pentru deşeuri periculoase - clasa "a"; 

b) depozite pentru deşeuri nepericuloase - clasa "b"; 

c) depozite pentru deşeuri inerte - clasa "c". 

Depozitele de deşeuri vor fi realizate şi exploatate conform legislaţiei naţionale specifice, 

armonizata cu legislaţia comunitara. 

În scopul reglementării activităţii de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, a 

fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor 

de ambalaje, care transpune în legislaţia nationala Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi 

deşeurile de ambalaje, cu amendamentele ulterioare. 

Pentru a minimiza costurile şi impactul asupra mediului, activităţile de transport vor fi 

optimizate. Va fi realizată o reţea de staţii de transfer, luând în calcul distanţele ce sunt acoperite 

pentru colectare, recuperare, tratament şi depozitare. 

În vederea implementarii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, 

autorităţile locale - comunitare, orăşeneşti, municipale - au următoarele responsabilităţi: 

a) urmăresc şi asigura: 

- îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deşeurilor şi asigura curăţenia 

localităţilor prin: sistemul de colectare, transport, neutralizare, valorificare, incinerare şi depozitare 

finala; 

- implementarea şi controlul functionarii sistemului, inclusiv respectarea etapizarii colectării 

selective a deşeurilor; 

- dotarea căilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare cu un număr suficient de 

recipiente pentru colectarea selectiva a deşeurilor; 

- colectarea selectiva şi transportul la timp al întregii cantităţii de deşeuri produse pe teritoriul 

localităţilor; 

b) aproba studii şi prognoze privind gestionarea deşeurilor; 

c) hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi 

colaborarea cu agenţii economici, în scopul realizării unor lucrări de interes public privind 

gestiunea deşeurilor; 

d) acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului. 

e) hotărăsc asocierea cu societatea civila ( ONG-uri) in vederea accesarii si implementarii 

fondurilor structurale si guvernamentale. 

3.2.1 Date specifice privind deşeurile 

3.2.1.1 Generarea deseurilor 

Evolutia cantităţii de deşeuri generate pe judeţ în perioada 2003 - 2006 este prezentată în 

tabelul de mai jos. 

41



Tabel: Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate pe judeţ 

Tipuri principale de Cod 1 2003 2004 2005 2006 

deşeuri deseu (tone) (tone) (tone) (tone) (tone) 

1 Deşeuri municipale si 20 15 01 334442.13 309343.71 315823 202785.57 269025 

asimilabile din 

comerţ, industrie şi 

instituţii, din care: 

1.1 Deşeuri menajere 20 03 01 161527.80 163890.00 189814 81057.00 115885 

colectate în amestec 

de la populaţie 

1.2 Deşeuri asimilabile 20 03 01 107685.20 107252.00 70248.0 55190.00 82518.7 

1.3 

colectate în amestec 

din comerţ, industrie, 

instituţii 

Deşeuri municipale şi 20 01 2399.23 - 4912.61 5155.57 4954.33 

asimilabile colectate 

separat (exclusiv deş. 

15 01 

din construcţii şi 

demolări), din care: 

hârtie şi carton 20 01 01 

15 01 01 

1643.84 - 1282.66 1199.434 1522.64 

sticlă 20 01 02 

15 01 07 

3.90 - 76.90 16.30 17.76 

plastic 20 01 39 

15 01 02 

127.56 - 197.94 110.09 143.39 

metale 20 01 40 

15 01 04 

123.53 - 2624.03 155.32 248.90 

lemn 

20 01 38 

15 01 03 

290.40 - 674.92 920.04 2216.72 

biodegradabile 20 01 08 210.00 - - 2121.00 274.53 

altele 

20 01 

15 01 

- - 56.16 633.37 530.39 

1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 - - - - 

1.5 Deşeuri din grădini şi 

parcuri 

20 02 3011.50 3593.00 12002.0 12810.00 14118.6 

1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 4818.40 4413.00 403.00 872.00 1682 

1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 36350.00 11569.00 19818.0 29086.00 31852.8 

1.8 Deşeuri generate şi 20 01 18650.04 18626.71 18625.9 18615.00 18013.8 

necolectate 

15 01 

2 Nămoluri de la 19 08 05 16473.70 18500.00 5807.30 5173.00 1031,9 

staţiile de epurare 

2.1 

oraşeneşti, din care: 

Cantitate valorificată 

(s.u.) 

19 08 05 - - - - 483 

2.2 Cantitate depozitată 19 08 05 16473.70 18500.00 5807.30 5173.00 548.3 

3 

(s.u.)1682.00 

Deşeuri din 17 2409.20 2374.00 1682.00 621.00 160704 

construcţii şi 

3.1 

demolări, din care: 

Deşeuri inerte 17 850.00 750.0 682.00 200.00 152831. 

69 

42



3.2 Deşeuri în amestec 17 1559.20 1624.0 1000.00 421.00 7872.68 

TOTAL deşeuri gen: 353325.03 330217.71 323312. 208579.57 430761. 

86 

57 

Sursa: Planul Judeţean de gestionarea desurilor - 2006 

3.2.1.2 Populaţia arondată la servicii de salubritate 

Tabel: Populaţia deservită la nivelul judeţului 

Judeţ Total populaţie Urban Rural 

deserviă Populaţie % populaţie Populaţie % populaţie 

deservită nr. deservită deservită nr. deservită 

Argeş 342 979 277 488 80.90 65491 19.10 


Ponderea populaţiei arondată la servicii de salubritate este de 52.72, în anul 2003,. 

Ponderea populaţiei deservită este de cca.81 % în mediul urban şi 19 % în mediul rural. 

3.2.1.3 Compoziţia deşeurilor 

Tabel : Compozitia medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie 

Compoziţia 

deşeurilor 

Mediu urban Mediu rural Medie 

ponderată 

pe judeţ 

% Cantitate % Cantitate Procentaj 

tone/an kg/loc.an tone/an kg/loc.an (%) 

Deşeuri 

ambalaje de 7 7370.2 21 3.5 1001.4 2.8 5.12 

hârtie şi carton 

Deşeuri 

ambalaje sticla 

4 4211 12 8 2288.8 6.4 6.11 

Deşeuri 

ambalaje 

metalice 

2.5 2632 7.5 2.5 715.3 2 2.5 

Deşeuri 

ambalaje plastic 

5 5264.4 15 2.2 629.4 1.8 3.53 

Deşeuri 

ambalaje lemn 

- - - - - - - 

Deşeuri 

biodegradabile 

65 68437.2 194.9 68.3 19541 54.8 66.77 

Deşeuri 

reciclabile altele 

decat 

ambalajele, din 

care: 

16.5 17372.5 49.3 15.5 4434.6 12.4 15.97 

hârtie şi carton - - - - - - 

metale - - - - - - 

deseuri 

periculoase 

0.05 52.64 0.15 0.03 8.584 0.024 0.04 

- DEEE 1 1052.87 2.98 0.5 143.053 0.40 0.73 

altele: 15.45 16266.88 46.16 14.97 4282.99 11.97 15.2 

TOTAL 100.00 105287.3 300 100.00 28610.5 80.2 100.00 

43



Sursa : Master plan – «Managementul integrat al deşeurilor solide din judeţul Argeş » 

15% 

67% 

1% 5% 

0% 

Compoziţia medie a deşeurilor în judeţ 

3.2.2. Colectare şi transport 

6% 

2% 

44 

0% 

4% 

3.2.2.1. Populaţia arondată serviciilor de salubritate 

hartie carton 

sticla 

metale 

plastic 

lemn 

biodegradabil 

altele 

DEEE 

periculoase 

Tabel: Ponderea populaţiei care beneficiază de servicii de salubritate 

Judeţ Urban Rural 

Total Populaţie % Total Populaţie % 

populaţie deservită populaţie populaţie deservită populaţie 

nr. deservită 

nr. deservită 

Argeş 302 406 277 488 91.76 348 096 65491 18.81 


Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate 

19% 

81% 

Ponderea populatiei deservita in judeţul Argeş 

3.2.2.2 Servicii de salubritate existente 

Urban 

rural 

Agentii de salubritate pentru judeţul Argeş sunt prezentati in tabelul urmator:



Tabel: Operatori de salubritate dupa natura proprietatii 

Judeţ Numar operator de salubritate dupa natura proprietatii 

Integral Majoritar Majoritar Autohton Integral Publica Total 

de stat de stat privat integral privat cu de 

privat capital interes 

mixt local 

Argeş 3 - - 2 - 14 19 

3.2.2.3 Echipament pentru colectare 

Tabel: Dotarea operatorilor de salubritate pentru colectarea deseurilor menajere in amestec 

la nivel de judeţ 

Tip recipient Volum Capacitate 

Pubele Containere Eurocontainere Clopote total (mc) specifica 

(0.1-0.2 (4-5 mc) (1.1-1.2 mc) din fibra 

mc/locuitor 

mc)plastic; 

metalice 

de sticla 

4 883 901 353 - 683 980 1.05 

Sursa: Planul Judeţean de gestionarea desurilor – 2006 

3.2.2.4 Echipamente pentru transport 

Tabel: Dotarea operatorilor de salubritate pentru transportul deseurilor menajere la nivel de judeţ 

Mijloace de transport - numar Total mijloace de 

transport 

Tip Autogun. Autotransport Tractor cu Autocam. Altele Nr. Capacitate 

compactoare container remorca basculante 

medie 

Cap. 7 - 40 (mc) 4 – 16 2 – 7 7 – 12 7 

totala 

medie 

mc. 

(mc) 

(mc) (mc) (mc) 

Număr 19 25 30 3 - 77 578.50 

Sursa: agenti de salubritate 

3.2.2.5 Staţii de transfer 

În judeţul Argeş nu există staţii de transfer 

3.2.3 Minimizarea şi recuperarea deşeurilor 

3.2.3.1 Sortare 

În judeţul Argeş nu există instalaţii de sortare 

3.2.3.2 Prelucrare în vederea reciclării 

Valorificarea deseurilor menajere si asimilabile colectate separat s-a facut in anul 2003 prin 

unitati de tip REMAT si alti agenti economici dotati cu echipamente de valorificare. Situatia 

dotarilor si a tipurilor de deseuri valorificate este prezentata in tabelul urmator. 

Tabel: Agenţii economici implicati în acţiunea de recuperare şi dotarea acestora 

Localizare Localizare Tip echipament Activitate 

Desfasurata 

45 

Tip deseu 

prelucrat

SC REMAT 

AG SA 

Piteşti 

SC Proremat 

SA Piteşti 



Piteşti presa balotat, 

presă tip China, 

foarfecă 

hidraulică, 

foarfecă aligator, 

maşină despicat 

cablu, maşină 

extras 

inimicablu, 

tocător mase 

plastice, sonetă 

spart fonta 

Piteşti Cântar bascula, 

elevator electric, 

ifron 

46 

Colectare, valorificare 

metal, hartie ; 

Colectare, valorificare 

deseuri ; 

fier tocat, sarjat, 

presat, span otel, 

fonta, neferoase, mase 

plastice, hartie 

fier, fontă 

SC Proremat Bascov cantar, Colectare, valorificare deseuri metalice 

SA Bascov 

deseuri ; 

Metalimpex Ciumesti Presa 

Colectare valorif fier deseuri metalice 

SA 

balotat,foarfeca vechi: 18000 t/an;met 

hidraulica,cantar nefer. 60t/an; 

, rampa mobila plastice:216t/an; lemn 

1080t/an 

Sursa: Operatori tip REMAT 

Prelucrarea deşeurilor colectate constă în sortarea manuală pe grupe de materiale, 

dezmembrare, mărunţire, presare, balotare şi transportul lor la agenţii economici care fac efectiv 

reciclarea deşeurilor. 

3.2.3.3 Compostare 

În judeţul Argeş nu există staţii de compostare a deşeurilor menajere. Pentru deseurile 

stradale rezultate din intretinerea spatiilor verzi, in municipiul Piteşti functioneaza un bioreactor de 

compost din 2002 - tehnologie inovanta , cu degradare accelerata , cu durata medie de 4 pana la 6 

saptamani. Compostul rezultat este utilizat ca ingrasamant la serele Piteşti. 

3.2.3.4 Tratarea mecano-biologica 

In judeţ nu exista statii de tratare mecano-biologica. 

3.2.4. Tratarea termica 

În judeţul Argeş deşeurile menajere nu sunt tratate termic. 

3.2.5. Eliminarea deşeurilor 

Eliminarea deşeurilor menajere şi asimilabile pentru judeţul Argeş se face numai prin 

depozitare. Datele referitoare la depozitele de deşeuri existente se regăsesc în tabelul de mai jos: 

Tabel: Depozite – date generale (anul 2003) 

Număr 

depozite 

urbane 

Număr 

depozite 

rurale 

Tip Suprafaţă 

proiectată 

(ha) 

Capacitatea 

proiectată 

(mc) 

6 8 b 24.15 3 974 434 141 

Sursa: operatori depozit 

Nr. locuri de 

depozitare în 

localit. rurale 

neamenajate



În fiecare oraş există câte un depozit, care este dat în administraţia agenţilor de salubritate. 

În mediu rural mai fiinţează 141 locuri de depozitare temporară, care în general sunt 

terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local, administrate de primării. Conform 

HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, spatiile de depozitare din zona rurala se reabiliteaza 

pana la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural 

sau prin inchidere. 

Există un singur depozit ecologic în judeţul Argeş, în oraşul Mioveni. Termenul de 

inchidere este 2017. 

Tabel: Depozite ecologice în funcţiune 

Nr.depozite 

ecologice în 

funcţiune 

Nr.depozite 

ecologice în 

execuţie 

Localităţi 

arondate 

Tip 

depozit 

Suprafaţa 

proiectată 

(ha) 

Capacitate 

proiectată 

(mc) 

1 - 3 b 3.5 117 800 

Sursa: operatori depozit 

COMPONENTA COST 

(mil.Euro) 

1. Curtea de Argeş 3,7 

2. Domnesti 1,2 

3. Campulung 3,9 

4. Rucar 0,5 

5. Mioveni 2,5 

6. Albota- Piteşti 13,9 

7. Topoloveni 2,1 

8. Costesti 3,3 

9.Asistenta tehnica si supervizare lucrari 6,3 

47 

Obs 

erva 

ţii 

3.2.6. Implementarea proiectului “Managementul Integrat al Deseurilor Solide in 

judeţul Argeş” finantat din fonduri europene de preaderare – MASURA ISPA 

Ca urmare a gestionarii necorespunzatoare a deseurilor, a lipsei de amenajari si a 

exploatarii deficitare a depozitelor din judeţul Argeş, actualele practici utilizate in managementul 

deseurilor urbane sunt necorespunzatoare, generand impact negativ asupra factorilor de mediu si 

asupra sanatatii publice. 

In conformitate cu obligatiile ce revin Romaniei pentru alinierea la cerintele legislatiei 

europene, in vederea accesarii Fondurilor ISPA - Mediu, la nivelul judeţului s-a incheiat un Acord 

de Asociere intre Consiliul Judeţean Argeş, SC Apa Canal 2000 si Consiliile Locale ale 

localitatilor Piteşti, Mioveni, Topoloveni, Costesti, Campulung, Curtea de Argeş, Albota, Domeşti 

şi Rucar. 

In acest sens, in data de 08.11.2005, in Comitetul de Management ISPA a fost aprobata de 

catre Comisia Europeana , aplicatia „Managementul Integrat al Deseurilor Solide in judeţul 

Argeş”, solicitantul proiectului fiind Consiliul Judeţean Argeş. 

Valoarea totala a proiectului este de 40.000.000 EURO, structurata in doua etape, dupa 

cum urmeaza: 

Etapa 1, Program ISPA - 24. 500.000 EURO, din care: 

- 6.125.000 EURO (25%) – cofinantare IFI 

- 18.375.000 EURO (75%) – Grant ISPA 

Etapa 2, Fonduri de Coeziune – 15.500.000 EURO. 

- Valoarea investitiilor -



10.Diverse si neprevazute (6,9%) 2,6 

TOTAL 40,0 

Etapa I : MASURA ISPA 

Locuitori deserviti : 475.909 loc, din care: 

ZONA Nr.locuitori Zona urbana Zona rurala 

3. Campulung 82.691 38.209 44.482 

4. Rucar 9.822 0 9.822 

5. Mioveni 72.929 35.801 37.128 

6. Albota-Piteşti 269.491 168.458 101.033 

7. Topoloveni 40.976 10.595 30.381 

TOTAL 475.909 253.063 222.846 

Risc de poluare major; 

Celelalte zone depind de aceasta; 

Incadrare in buget ISPA. 

Lucrari propuse in etapa I 

1. Inchiderea depozitului existent ALBOTA si ecologizarea zonei; 

2. Deschiderea depozitului regional, Judeţean celula 1 si spatiu utilitati; 

3. Managementul integrat al deseurilor in zonele 3, 4, 5, 6, 7 

Zona 3 – Campulung 

Inchiderea depozitului prin acoperire, cf.normelor CE 

Imprejmuirea depozitului cu gard 

Sistem de colectare a levigatului (inclusiv rezervor pentru depozitare levigat) 

Sistem de colectare si ardere gaz de depozit 

Canale colectare ape meteorice 

Punct verde de colectare 

Statie de transfer dotata cu: 

- echipament de cantarire 

- statie de spalare 

- cladiri de birouri pentru personal 

- cladire pentru reciclarea deseurilor 

- statie de compost in brazde 

Zona 4 – Rucar 

Inchidere prin tranportul deseurilor la noul depozit de la Albota 

Cladire pentru reciclarea deseurilor incluzand facilitati 

Zona pentru colectarea deseurilor pentru compost 

Zona 5 – Mioveni 

Inchiderea depozitului prin acoperire, cf.normelor CE 






48

Zona 6 – Piteşti 




Reabilitarea drumului de acces 





Construirea unei statii de compost in brazde 

Construirea unei statii de sortare deseuri 

Construirea unei statii de spalare ptr. autovehicule ce isi desfasoara activitatea in 

cadrul depozitului 

Amplasarea unui echipament de cantarire 

Construirea unei platforme de beton ptr. spatii utilitati 

Construirea unor cladiri ptr. birouri personal 

Racordare la sistemul de alimentare ce energie electrica 

Construirea unei statii de reciclare a apelor meteorice 

Construirea unei statii de pompare a apei ptr. provenirea incendiilor 

Construirea a doua puncte verzi de colectare 

Zona 7 – Topoloveni 

Inchidere prin transportul deseurilor la noul depozit de la Albota 



Etapa a II a – Fonduri de coeziune 

Lucrari propuse in etapa a II-a 

1. Inchidere depozite: Curtea de Argeş,Costesti si remedierea celor din zonele rurale 

2. Construire statii de transfer la Costesti si Curtea de Argeş 

3. Construire celula 2 depozit ecologic Albota Piteşti 

3.2.7. Dejecţii animaliere 

In judeţul Argeş se genereaza cantitati insemnate de dejectii animaliere, un numar relativ 

mare de animale fiind crescute in gospodariile populatiei rurale. Extinderea redusa a ariei de 

colectare la sate, precum si dotarea necorespunzatoare a Consiliilor Locale comunale cu utilaje si 

echipamente de colectare si transport, conduce la o gestionare defectuoasa a dejectiilor animaliere 

rezultate din gospodariile populatiei. 

Transportul se realizeaza cu caruta trasa de cai iar depozitarea se face, de cele mai multe 

ori, pe suprafete neamenajate, ceea ce poate conduce la o poluare accentuata a solului cu nitriti si 

nitrati. 

Inchiderea, conform HG 349/2005, pana in anul 2009, a tuturor spatiilor comunale 

neconforme, impune serioase probleme de depozitare a viitoarelor cantitati generate. 

3.2.8. Vehicule scoase din uz (VSU) 

Directiva 2000/53/CE – privind vehiculele scoase din uz, este transpusa in legislatia 

romana prin HG 2406/2004 si stabileste: 

49



- masurile care au ca scop prevenirea aparitiei deseurilor provenite de la vehicule precum si 

reutilizarea, reciclarea si alte forme de recuperare a vehiculelor scoase din uz si componentelor 

acestora pentru a reduce cantitatea de deseuri eliminate precum si imbunatatirea performantei de 

mediu a tuturor operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor 

- reutilizarea, reciclarea si valorificarea energetica intr-o proportie cat mai mare a vehiculelor 

scoase din uz. 

Directiva se aplica vehiculelor si vehiculelor scoase din uz incluzand componentele si materialelor 

acestora. 

Obiectivul Judeţean privind gestionarea VSU este organizarea unei retele la nivel de 

judeţ a punctelor de colectare si /sau tratare vehicule scoase din uz. 

Factorii implicati in sistemul de implementare sunt: 

- Producatorii si importatorii de autovehicule 

- Reciclatorii de autovehicule 

- Agentii economici care dezmembreaza vehicule 

- Producatorii de piese de schimb pentru autovehicule 

- Asociatiile profesionale ale producatorilor si importatorilor de autovehicule 

- Autoritatile competente ( MMDD, GNM, RAR, MEC). 

Organizarea colectării 

Conform obiectivelor nationale pentru judeţul Argeş producatorii de vehicule vor asigura 

individual sau prin contracte cu terte parti, minimum: 

- Un punct de colectare in judeţ; 

- Un punct de colectare in municipiul Piteşti, care are un numar de locuitori >100000. 

- La nivelul anului 2005, in judeţul Argeş au fost identificati 3 agenti economici care au 

colectat si dezmembrat un numar de 1031 VSU. 

Fiecare agent economic are obligatia de a tine un registrul de operare care va fi prezentat, la cerere, 

autorităţilor responsabile cu controlul. 

Reciclarea 

Capacitatea de valorificare energetica a deseurilor rezultate din dezmembrarea VSU 

(deseurilor de cauciuc, plastic, textile, etc) este asigurata de instalatia de co-incinerare din judeţ, 

care are punctul de lucru la Valea Mare Pravat, Campulung. 

Pentru deseurile metalice neferoase (aluminiu, cupru) exista SC Axa Orte Construct SRL 

din Piteşti, care prin topire transforma deseurile in ligouri, ce apoi sunt comercializate in tara si 

strainatate. 

Deseurile metalele feroase sunt predate spre valorificare altor agenti economici din regiune 

sau tara. 

Nu exista capacitate de reciclare in judeţ pentru deseurile de sticla. 

Deseuri rezultate din dezmembrarea VSU 

In judeţul Argeş exista trei agenti economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare 

si dezmembrare VSU: SC Metalimpex Romania SRL Maracineni, SC REMAT Piteşti, SC 

PROREMAT Piteşti. 

Tipurile si cantitatile de deseuri care au rezultat din dezmembrarea VSU la nivelul anului 

2005, in judeţul Argeş, sunt evidentiate in tabelul urmator: 

Nr. 

Tip deseu Cantitate 

crt 

(tone) 

1 acumulatori cu plumb 11.071 

2 uleiuri de motor, de transmisie 

şi de ungere 

0.750 

3 filtre de ulei 0.150 

50



4 anvelope 16.706 

5 sticla 12.725 

6 materiale feroase (oţel) 504.438 

7 metale neferoase (aluminiu, cupru, 

15.490 

zinc,plumb etc)/ 16.01.18 

8 componente metalice 79.000 

9 componente mari de plastic 1.944 

10 lichide (excluzând combustibilul) 0.075 

11 altele 0.073 

Sursa: operatori de colectare si dezmembrare VSU 

3.2.9. Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) 

Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice este 

transpusa in legislatia romaneasca prin HG 448/2005 si are ca obiective principale: 

- prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice si reutilizarea, 

reciclarea si alte forme de valorificare a acestor deseuri, in scopul reducerii cantitatii de deseuri 

eliminate ; 

- imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al 

EEE-urilor (producatori, distribuitori, consumatori) si in mod special a agentilor economici direct 

implicati in tratarea deseurilor de EEE-uri. 

Planificarea gestionarii DEEE se realizeaza in scopul prevenirii producerii de deseuri de 

EEE, precum si refolosirea, reciclarea si alte forme de valorificare a acestora, astfel incat sa se 

reduca volumul de deseuri eliminate. Impactul asupra mediului, prin depozitarea necontrolata a 

DEEE poate produce poluari in apa , aer, sol. 

Legislatia privind DEEE presupune: 

- creearea de sisteme care sa permita detinatorilor finali sa predea DEEE gratuit catre punctele de 

colectare 

- asigurarea colecatrii de catre distribuitorii de EEE a DEEE de acelasi tip si in aceeasi cantitate cu 

echipamentul/echipamente furnizate 

- asigurarea unei rate a colectarii selective de cel putin 4 kg/locuitor si an de deseuri de EEE din 

gospodariile populatiei 

- asiguarrea disponibilitatii si accesibilitatii, pe intreg teritoriul tarii, a punctelor de colectare 

necesare, tinand cont in special de densitatea populatiei. 

Tipuri de DEEE care intra sub prevederile directivei: 

1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni 

2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni 

3. Echipamente informatice si de telecomunicatii 

4. Echipamente de larg consum 

5. Echipamente de iluminat 

6. Unelte electrice si electronice ( cu exceptia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni) 

7. Jucarii, echipamente sportive si de agrement 

8. Dispozitive medicale ( cu exceptia tuturor produselor implantate si infectate) 

9. Instrumente de supraveghere si control 

10. Distribuitoare automate. 

Obligatiile producatorilor si importatorilor 

a) privind proiectarea produsului: 

- sa faciliteze operatiunile de demontare si valorificare a componentelor ; 

51



- sa prevada posibilitatile de refolosire si reciclare a DEEE, a componentelor si materialelor lor. 

Este interzis producatorilor sa obstructioneze refolosirea DEEE. 

b) privind colectarea preluarea de DEEE: 

- sa organizeze colectarea, valorificarea si reciclarea DEEE in una din urmatoarele modalitati 

individual, folosind surse proprii; 

transferarea acestor responsabilitati, pe baza de contract catre operatorul economic legal constituit, 

denumit organizatie colectiva. 

Producatorii au obligatia sa finanteze sistemele de colectare, tratare, valorificare si 

eliminare nepoluanta a deseurilor istorice provenite de la gospodariile particulare si depozitate la 

punctele de colectare. 

Punctele de colectare au obligatia de a prelua DEEE de la posesorii finali sau distribuitori 

gratuit sau contra unei compensatii care tine seama de valoarea componentelor reutilizabile din 

componenta acestora. 

Colectarea si transportul DEEE colectate selectiv se efectueaza astfel incat sa optimizeze 

refolosirea si reciclarea componentelor sau aparatelor intregi care pot fi refolosite sau reciclate. 

Responsabilitatile privind gestionarea DEEE revin MMDD, MEC, Autoritatii Nationale 

pentru control , prin Garda de Mediu si Autoritatilor Locale. 

Din dezmembrarea rezulta deseuri de metale feroase si neferoase, plastic lemn, placi de 

tuburi catodice si ecrane, cablaje precum si lichide periculoase. 

Cantitatea de deseuri DEEE, in judeţul Argeş, se estimeaza la : 

Compozitia 

deseurilor 

Deseuri 

reciclabile 

altele decat 

ambalajele, 

din care: 


ponderata 

pe judeţ 



16.5 17372.5 49.3 15.5 4434.6 12.4 15.97 

DEEE 1 1052.87 2.98 0.5 143.053 0.4 0.73 


Gestionarea DEEE 

Colectarea DEEE se va face prin infiintarea, incepand cu anul 2005, a unor sisteme de 

colectare comune sau individuale. 

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a colecta separat DEEE de la 

gospodariile particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru 

infiintarea punctelor de colectare selectiva a acestora. 

În vederea reducerii cantităţii de DEEE eliminate ca deşeuri municipale nesortate şi pentru 

atingerea unui nivel ridicat de colectare selectivă, posesorii trebuie să predea DEEE pe care le 

deţin, la punctele de colectare constituite în acest scop. 

Producătorii, terţii care acţionează în numele lor sau organizaţiile colective iau cele mai 

potrivite măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de valorificare, reutilizare şi reciclare a DEEE 

colectate selectiv, prevazute in legislatia in vigoare. 

La nivelul anului 2006 in judeţul Argeş s-au stabilit amplasamente pentru infiintarea 

punctelor de colectare selectiva a DEEE, dupa cum urmeaza: 

- 1 amplasament in zona Albota pentru municipiul Piteşti (> 100000 locuitori); 

52



- 2 amplasamente pentru judeţ : Costesti si Topoloveni ; 

- 3 amplasamente pentru localitati cu > 20000 locuitori, astfel : 

Curtea de Argeş – in amplasamentul firmei SC Niconex SRL 

Mioveni – punctul verde stabilite prin HCL, din cadrul Proiectului ISPA, urmand a 

se stabili si un punct de colectare independent de punctul verde. 

Campulung – punctele verzi stabilite prin HCL, din cadrul Proiectului ISPA, 

urmand a se stabili si un punct de colectare independent de punctul verde 

3.2.10. Gestionarea deseurilor de ambalaje 

In legislatia europeana, Directiva 94/62/CE privind ambalajele, are ca scop armonizarea 

masurilor nationale privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje in vederea 

prevenirii sau minimizarii impactului asupra mediului.Transpusa in legislatia romana prin HG 

621/2005, aceasta stabileste principiile specifice activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje 

care sunt: 

a) prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje; 

b) reutilizarea ambalajelor; 

c) reciclarea deşeurilor de ambalaje; 

d) alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea cantităţilor 

eliminate prin depozitare finală. 

Generarea deseurilor de ambalaje 

Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie este urmatoarea : 

Tabel : Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie 

Compoziţia 

deşeurilor 

Deşeuri 

ambalaje de 

hârtie şi carton 

Deşeuri 

ambalaje sticla 


ponderată 

pe judeţ 



7 7370.2 21 3.5 1001.4 2.8 5.12 

4 4211 12 8 2288.8 6.4 6.11 

Deşeuri 

ambalaje 

metalice 

2.5 2632 7.5 2.5 715.3 2 2.5 

Deşeuri 

ambalaje plastic 

5 5264.4 15 2.2 629.4 1.8 3.53 

Deşeuri 

ambalaje lemn 

- - - - - - - 


Situatia existentă 

ECOROM ambalaje este unul din cei trei operatori autorizati din Romania, pentru 

preluarea responsabilitati in scopul atingerii tintelor de valorificare si reciclare. 

Agentii economici din judeţ, care au transferat responsabilitatea in anul 2005 sunt: SC 

Rolast SA Piteşti, SC Dr. Otker SA Domnesti, SC Chimoprod SA Stefanesti, SC Holcim Romania 

SA Campulung, SC Fuchs Condimente Ro SRL Maracineni. Celelalte societati au gestionat 

deseurile de ambalaje individual. 

53



Tabel: Producatori/importatori de produse ambalate (> 1000 kg/an) 

Material Ambalaje 

- tone - 

corespunzatoare Deseuri de ambalaje proprii valorificate 

produselor ambalate introduse pe prin mijloace proprii sau 

piata interna 

incredintatespre valorificare 

Total Din care total Din care Toxice sau 

reciclate periculoase 

Ambalaje Ambalaje 

Total Din care 

primare reutilizabile 

reciclate 

Sticla 36.00 36.00 0.04 0.04 

Plastic 442.74 442.74 299.88 296.41 0.74 

H/C 1306.45 1305.43 1.02 2950.93 2937.86 

Metalaluminiu 

4.92 4.92 

Metalotel 

43.45 36.55 6.90 151.13 111.03 4.20 1.98 

Metaltotal 

48.37 41.47 6.90 151.13 111.03 4.20 1.98 

Lemn 5148.60 5146.80 1.80 1653.87 1653.87 

Altele 16.51 16.51 35.66 35.66 

Total 6998.67 6988.95 9.72 5091.51 5034.87 4.94 1.98 


Agenti economici valorificatori de deseuri de ambalaje din judeţ: 

SC Ana Mira SRL Piteşti – hartie/carton; 

SC Cerbul Prod SRL Maracineni – hartie/carton; 

SC Dac 2003 Trade Center SRL Piteşti – deseuri PET; 

SC Eco Matador SRL Piteşti – hartie/carton; 

SC Replast Prod Plast SRL Piteşti – deseuri PET si plastic; 

SC Roxilen Genial Flory SRL Berevoiesti – deseuri PET; 

SC Salubritate SA Piteşti – deseuri PET, hartie/carton. 

3.2.11. Gestionarea deşeurilor periculoase 

In scopul conformarii la prevederile legislatiei de protectia mediului a unitatilor sanitare 

generatoare de deseuri medicale periculoase, intre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile , 

Ministerul Sanatatii si Autoritatea Nationala de Control – Garda Nationala de Mediu, s-a incheiat 

un protocol avand ca scop introducerea infrastructurii de colectare separata a deseurilor in toate 

unitatile sanitare. Urmare acestui protocol, s-au stabilit si conditiile de mediu in care pot functiona 

crematoriile din unitatile medicale pana in momentul inchiderii conform calendarului de inchidere 

negociat din Planul de implementare al Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor. 

Pentru judeţul Argeş, inchiderea etapizata a instalatiilor de tratare termica a deseurilor 

periculoase sanitare, a fost programata astfel: 

1. Anul 2005 

Spitalul Bradet 

Spitalul Domnesti 

Spitalul Mioveni 

Spitalul Leordeni 

2. Anul 2006 

Spitalul TBC Valea Iasului 

54



Spitalul Calinesti 

Spitalul Stefanesti 

Spitalul TBC Campulung 

3. Anul 2007 

Spitalul Vedea 

Spitalul Costesti 

Spitalul Curtea de Argeş 

Spitalul Campulung 

4. Anul 2008 

Spitalul de Pediatrie Piteşti 

Spitalul Judeţean Argeş 

Conform datelor primite de la Garda Nationala de Mediu- Comisariatul Judeţean Argeş si 

Agentia Regionala de Protectia Mediului Piteşti, cele patru crematorii planificate pentru anul 2005, 

au fost inchise. 

In acest sens s-au incheiat contracte de tratare termica a deseurilor medicale cu alte unitati 

specializate. Deseurile sunt preluate saptamanal, costul/kg.deseu fiind estimat la aproximativ 

1Euro, iar cantitatea de deseuri generata variind intre 10-20 Kg/saptamana, in functie de 

necesitatile fiecarei unitati medicale. 

Referitor la starea de functionare a celorlalte crematorii din unitatile spitalicesti din judeţ, 

este de remarcat faptul ca, chiar daca sunt autorizate, acestea sunt uzate si depasite d.p.d.v.tehnic, 

cantitatea totala de deseuri generata ajungand la cca. 700 Kg/zi, iar capacitatea de incinerare a 

acestora fiind depasita. 

3.3. Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem centralizat 

Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem centralizat se desfăşoară în baza 

prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciului 

de alimentare cu energie termica produsă centralizat, coroborate cu prevederile: Legii nr. 

199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicată, Ordonanţei de Urgenta a 

Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a unor centrale termice şi 

electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, aprobată cu modificări 

şi completări prin Legea nr. 643/2002, Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 48/2004 pentru 

adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populaţiei, pentru încălzirea locuinţei şi 

prepararea apei calde de consum prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie 

termica, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 430/2004, Hotărârea Guvernului 

nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de 

alimentare cu energie termica, s.a. 

Politicile şi priorităţile privind restructurarea serviciului public de alimentare cu energie 

termica în sistem centralizat au fost stabilite prin Strategia nationala privind alimentarea cu energie 

termica a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate, aprobată prin Hotărârea 

Guvernului nr. 882/2004. 

Principale reglementările U.E. aplicabile domeniului încălzirii urbane în sistem centralizat 

sunt: 

a) Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti în aer proveniţi de la 

instalaţiile mari de ardere; 

b) Directiva 93/76/CE privind limitarea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătăţirea 

eficientei energetice; 

c) Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii; 

d) Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de caldura utila pe piata 

interna; 

55



e) Directiva 2002/91/CE privind performanta energetica a clădirilor; 

f) Directiva 2004/8/CE privind producerea în cogenerare a energiei electrice bazată pe cererea 

de energie termica utila. 

În vederea armonizarii legislaţiei interne cu legislaţia U.E. a fost adoptată Hotărârea 

Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale 

anumitor poluanti proveniţi din instalaţii mari de ardere, care transpune în legislaţia interna 

prevederile Directivei 2001/80/CE. 

Obligaţiile privind reducerea emisiilor la cos a instalaţiilor mari de ardere şi încadrarea în 

prevederile Directivei 2001/80/CE, respectiv Hotărârii Guvernului nr. 541/2003, revin 

deţinătorilor de astfel de instalaţii iar procesul de modernizare a acestor instalaţii trebuie initiat şi 

condus de autorităţile administraţiei publice locale. 

Tintele prioritare stabilite pentru instalaţiile mari de ardere din România sunt următoarele: 

a) reducerea sau limitarea emisiilor provenite din IMA, astfel încât sa se respecte integral 

prevederile Directivei 2001/80/CE; 

b) stabilirea şi atingerea plafoanelor naţionale de reducere a emisiilor provenite din IMA; 

c) monitorizarea, evaluarea şi raportarea emisiilor de poluanti proveniţi din IMA în conformitate 

cu prevederile Directivei 2001/80/CE. 

În baza propunerilor operatorilor, respectiv a autorităţilor administraţiei publice locale 

au fost solicitate perioade de tranzitie care au fost acceptate de către Comisia Europeană. 

Responsabilităţile specifice operatorilor, respectiv a autorităţilor administraţiei publice 

locale, cu privire la IMA sunt: 

a) elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de 

sulf, oxizi de azot şi pulberi, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 541/2003; 

b) alocarea fondurilor de investiţii, cu respectarea condiţiilor impuse prin Regulamentul 

Consiliului Concurentei cu privire la ajutorul de stat pentru protecţia mediului şi prin Legea nr. 

143/1999 privind ajutorul de stat 

republicată, precum şi implementarea programelor de reducere progresiva a emisiilor anuale de 

dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi; 

c) respectarea procedurilor specifice ale Directivei 2001/80/CE privind situaţiile de funcţionare 

necorespunzătoare a instalaţiilor sau de întrerupere a functionarii echipamentelor de reducere a 

emisiilor; 

d) monitorizarea emisiilor şi a parametrilor de proces, cu raportare la APM. 

Costurile de conformare au fost estimate pe baza evaluărilor pentru conformarea tehnica la 

care s-au adăugat costurile de monitorizare aferente IMA, care sunt coordonate de autorităţile 

administraţiei publice locale. Deoarece nivelul facturii pentru încălzire şi prepararea apei calde de 

consum este apropiat de limitele maxime de suportabilitate şi se asteapta o presiune suplimentară 

asupra tarifelor în următorii ani datorită internalizarii costurilor de mediu, eliminării treptate pana 

în 2007 a preţului naţional de referinta şi a subvenţiilor operationale de la bugetul de stat, va fi 

creat un program special cu o importantă componenta de grant pentru modernizarea infrastructurii 

aferente şi contorizarea la nivel de bransament de imobil sau scara, în maxim 1 an după ce aceasta 

strategie este aprobată. 

Investiţiile IMA aflate în coordonarea MAI, aferente perioadei 2005-2017 sunt estimate la 

608.300.000 Euro, din care 580.100.000 Euro sunt estimate pentru perioada 2005-2013. 

Internalizarea costurilor de mediu se va face cu începere din trim. I 2006 şi din aceasta 

sursa sa preconizeaza a se asigura cca. 27% din costurile de modernizare. 

Pentru diferenţa se vor folosi: 

a) surse ale bugetului de stat şi surse proprii: cca. 33%; 

b) fondul de mediu: cca. 3%; 

c) fonduri comunitare: cca. 37%. 

Deoarece nivelul facturii pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum este apropiat 

de limitele maxime de suportabilitate şi se asteapta o presiune suplimentară în anii următori 

datorită internalizarii costurilor de mediu, eliminării treptate pana în anul 2007 a preţului naţional 

56



de referinta şi scaderii subventiei operationale de la bugetul de stat, va fi creat un program special 

cu o importantă componenta de grant pentru modernizarea infrastructurii aferente şi contorizarii la 

nivel de bransament. Unitatea centrala de monitorizare, pe baza discuţiilor cu alte entităţi 

responsabile va realiza un studiu pentru a crea un astfel de program în maxim 1 an după ce aceasta 

strategie este adoptată. 

Metodologia de estimare a necesarului de investire şi a intervenţiei grantului va fi 

desfasurata pe baza următoarei metodologii: 

a) împărţirea oraşelor şi municipiilor cu sisteme centralizate de încălzire urbana, în 5 grupe pe 

baza mărimii comunităţii şi numărului de utilizatori bransati la sistem; 

b) selectarea unei comunităţi reprezentative pentru fiecare grupa (5 cazuri) şi pregătirea unui 

studiu privind necesarul de investiţii, strategia operationala şi scenariul de finanţare; 

c) extinderea rezultatelor analizei la nivel naţional şi estimarea nivelului necesar al grantului. 

La stabilirea metodologiei de estimare a necesarului de investiţii, în cazul IMA aflate în 

proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor judeţene sau locale, se 

va tine seama şi de planul de implementare, evaluarile şi termenele acceptate de Uniunea 

Europeană. 

Servicul public de alimentare cu energie termica in sistem centralizat face parte din sfera 

serviciilor comunitare de utilitati publice si cuprinde totalitatea activitatilor privind producerea, 

transportul, distributia si furnizarea energiei termice, desfasurate la nivelul unitatilor administativ- 

teritoriale sub conducera, coordonarea si responsabilitatea autoritatilor administatiei publice locale 

sau asociatiilor energiei termice necesare incalzirii si prepararii apei calde de consum pentru 

populatie, institutii publice, obiective social-culturale si operatori economici. 

In judeţul Argeş, localitatile care beneficiaza de energie termica in sistem centralizat, sunt 

municipilul Piteşti si orasul Topoloveni.. 

In perioada 2007-2013, in concordanta cu programul de dezvoltare economico-sociala 

a unitatilor administrative-teritoriale, Strategia Judeţeana privind accelerarea dezvoltării 

serviciilor comunitare de utilităţi publice, urmareste cu prioritate realizarea urmatoarelor 

obiective, in domeniul gestionarii energiei termice în sistem centralizat: 

- asigurarea continuitatii serviciului public de alimentare cu energie termica; 

- asigurarea calitatii serviciului public de alimentare cu energie termica; 

- accesibilitatea preturilor la consumator; 

- asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termica, pe termen 

lung; 

- asigurarea si mentinerea sigurantei in functionare a serviciului public de alimentare cu energie 

termica; 

- evidentierea transparentei a costurilor in stabilirea pretului energiei termice. 

3.4. Serviciul de transportul public local 

Serviciul de transport public local este organizat şi funcţionează în baza Legii nr. 92/2007. 

Datorită lipsei de fonduri şi expertizei instituţionale insuficiente, autoritatile publice locale, 

municipale sau judeţene, intampina dificultăţi în întreţinerea atât a drumurilor publice cat şi a 

sistemului de transport public. Aceasta conduce la deteriorarea pavajului drumurilor şi a 

infrastructurii asociate din sectorul drumurilor urbane şi la imbatranirea parcului de vehicule şi 

deteriorarea sinelor de tramvai în sectorul de transport public local. 

Aceasta problema permanenta necesita măsuri imediate pentru a aduce sistemul la nivelul 

de întreţinere din propriile activităţi. Un sistem efectiv şi stabil de transport public local este acela 

care îndeplineşte cerinţele utilizatorilor săi şi care este suportabil pentru plătitorii de taxe. 

57



Cele mai importante aspecte ce trebuie luate în considerare sunt următoarele: 

a) transportul public trebuie sa fie perceput de către publicul larg ca fiind un mijloc de transport: 

suportabil, confortabil şi avantajos; pentru ca aceasta cerinta sa fie atinsa, sunt necesare investiţii 

periodice în mijloacele de transport şi infrastructura aferentă pentru a se asigura ca declinul 

calităţii actuale a serviciului oferit este stopat. În acelaşi timp, sunt necesare scheme de 

imbunatatire a managementului traficului care sa acorde prioritate transportului public, inclusiv 

măsuri pentru restrangerea utilizării maşinilor personale, cum ar fi parcarea controlată în centrele 

oraşelor. 

b) exista o nevoie urgenta de reevaluare a reţelei stradale ce este folosită de transportul public şi 

a tipurilor mijloacelor de transport ce pot fi folosite. Aceasta va necesita o analiza pentru a 

determina dacă reţeaua actuala poate fi optimizata şi dacă îndeplineşte necesităţile pasagerilor 

existenţi şi potenţiali. De asemenea, se va analiza dacă operarea a trei tipuri de modalităţi de 

transport (tramvai, troleibuz şi autobuz) este cea mai eficienta metoda de operare. 

c) de asemenea, se poate opta, în anumite oraşe, pentru renunţarea la transportul cu autobuzul. 

Aceasta se poate realiza prin concentrarea asupra sistemului de tramvai ca fiind coloana vertebrala 

a sistemului de transport public electric, în acelaşi timp permitandu-se autobuzelor şi microbuzelor 

sa opereze în zonele în care nu exista linii de tramvai şi sa se comporte ca afluente pentru sistemul 

de tramvai. Considerând succesul relativ al microbuzului ca o forma de transport atractiva, vor fi 

luati în calcul operatorii privati de microbuze care vor continua sa opereze, în timp ce se asigura 

disponibilitatea resurselor adecvate pentru compania municipala de autobuze. Pentru a evita 

dublarea rutelor, se va asigura ca exista concurenta pentru rute şi nu competiţie pe călători 

transportaţi pe aceeaşi ruta. 

Este necesar un pachet important de măsuri de investiţii pentru a facilita revenirea 

sectorului la un nivel susţinut. Acest pachet poate fi împărţit în câteva componente, după cum 

urmează: 

a) la nivel local, municipal sau judeţean, administraţiile locale se vor concentra pe: 

● întocmirea unor planuri-directoare, desfăşurarea de studii de optimizare a rutelor, permitand 

municipalitatilor sa decidă dacă vor păstra reţelele actuale de transport public sau le vor modifica; 

● pregătirea unei strategii şi politici de transport corespunzătoare; 

● stabilirea unei autorităţi de transport pentru oraş; 

● pregătirea programelor de investiţii corespunzătoare şi fezabile care pot oferi accesul uşor la 

fondurile structurale ale UE şi, unde este cazul, conducerea studiilor de fezabilitate; 

b) la nivelul companiilor de transport, aspectele principale ce trebuie considerate, sunt după 

cum urmează: 

● creşterea transparenţei în relaţiile dintre municipalitate şi companiile de transport public. 

Introducerea unui contract de servicii comunitare de utilităţi publice, care deja se foloseşte în alte 

tari europene, va ajuta fiecare parte sa se concentreze asupra propriului rol. 

● practicile de lucru din cadrul companiilor de transport public local trebuie sa fie raportate la 

indicatorii celor mai bune companii care operează în transportul public. Instruirea în 

managementul financiar, utilizarea optima a activelor de capital şi managementul personalului vor 

forma baza unui program educaţional. 

Programele de investiţii realiste şi suportabile trebuie pregătite pentru a acoperi necesităţile 

transportului public din fiecare localitate. 

Aceste programe trebuie sa aibă în vedere corelarea reţelelor serviciului de transport public 

local cu celelalte servicii de transport public judeţean, regional şi naţional, prin coordonarea 

graficelor de circulaţie / operare ale operatorilor acestora. 

Participarea sectorului privat trebuie luată în considerare, în special acolo unde fondurile locale 

sunt reduse. În acest scop, va fi evaluată posibilitatea de a introduce scheme de tip PPP pentru 

gestiunea serviciului şi finanţarea infrastructurii aferente acestuia. 

58



În judeţul Argeş, numărul de pasageri care utilizează serviciul de transport public a fost, 

în ultimii zece ani, în scădere. Aceasta a dus la o reducere a folosirii mijloacelor traditionale de 

transport public. Factorii importanti ce influenţează nivelul cererii sunt: 

a) creşterea numărului proprietarilor de autoturisme; 

b) schimbările din structura economică, cu impact asupra numărului şi locatiilor locurilor de 

munca. 

In anul 2005, Consiliul Judeţean Argeş a aprobat „Programul judeţean de transport 

persoane prin servicii regulate”, care s-a întocmit pentru perioada 2005-2008, de către Agenţia 

Autorităţii Rutiere Române Argeş. Acest program de transport conţine 160 de trasee judeţene. 

Traseele respective sunt atribuite şi executate de operatori de transport rutier public licenţiaţi de 

către ARR conform unei metodologii stabilită prin ordin al Ministrului Transportului 

Constructiilor şi Turismului. 

Având în vedere prevederile Ordonantei de Urgenţă a Guvernului nr.109/14.07.2005 - 

privind transporturile rutiere, aprobată, modificată şi completată de Legea nr.102/2006, 

prevederile Ordinului nr.1892/2006(modificat şi completat de OMTCT nr 2514/2006) emis de 

M.T.C.T., pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a 

activitatilor conexe acestora si a Legii nr. 92/2007, s-a aprobat conform Hotararii Consiliului 

Judeţean Argeş nr.66/27.04.2006, art 1,aliniatul (2), elaborarea lucrarii: “ Studiu de specialitate 

privind traseele judeţene” pe baza caruia se va intocmi noul Program Judeţean de transport 

persoane prin servicii regulate. 

In acest sens, in vederea implementarii unui management calitativ in domeniul 

transportului public judeţean, in anul 2007, Consiliul Judeţean Argeş a demarat elaborarea 

unui studiu care sa defineasca planul unei Strategii de dezvoltare durabila a serviciului de a 

transportului public judeţean. 

Plasarea strategiei se va face in contextul general al dezvoltarii tarii si a judeţului Argeş, 

mai ales al serviciilor judeţene si al accesibilitatii lor. 

Strategia va stabili obiectivele judeţene pentru acest sub-sector (asa cum sunt reflectate in 

politica guvernamentala pentru transportul Judeţean) si contributia transportului public Judeţean la 

dezvoltarea economica si sociala a judeţului Argeş. 

Strategia va determina distributia din punct de vedere institutional, al accesibilitatii si al 

mobilitatii judeţene si va specifica rolul autoritatilor implicate (administratiile judeţene si locale, 

utilizatori ai traseelor de transport, asociatii din sectorul privat) in formularea politicii si strategiei 

pentru furnizarea serviciilor de transport public judeţean , astfel: 

infrastructura 

- dreptul de proprietate si responsabilitate, 

- capacitate locala si finantare; 

- distribuirea manageriala, planificarea si criteriile de dezvoltare, 

- intretinere si finantarea intretinerii, managementul si executarea lucrarilor etc.; 

serviciile de transport public judeţean 

- nevoile de transport (bunurile motorizate, cat si serviciile pentru pasageri, transportul de 

persoane) pe distante mari si mijloacele intermediare de transport pe distante scurte (transportul 

local); 

- zonele cheie reprezintand rolul administratiilor in crearea unui mediu care sa ofere posibilitatea 

cresterii productiei si a serviciilor care sa ofere rolul sectorului privat si orice alte specte sociale si 

culturale; 

- alte probleme importante incluzand alocarea responsabilitatilor intre autoritatile locale si 

centrale in furnizarea transporturilor. 

localizarea facilitatilor fizice 

- scoli, clinici, piete de desfacere, intreprinderi care sa ofere locuri de munca, zone turistice, etc. 

59



Strategia de dezvoltare durabila a serviciului de transport public judeţean trebuie integrata 

în strategia de dezvoltare durabila a localităţilor, strategie elaborata de autorităţile administraţiei 

publice locale, municipale sau judeţene în colaborare cu toţi factorii de decizie implicaţi. 

3.5. Serviciul de iluminat public 

În vederea obţinerii unui serviciu de iluminat public unitar, modern şi eficient, în 

confomnitate cu directivele Uniunii Europene, a fost adoptată Ordonanta Guvernului nr. 

42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, aprobată cu modificări 

şi completări prin Legea nr. 475/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte 

cadrul juridic privind înfiinţarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finanţarea, şi controlul 

functionarii serviciului de iluminat public în comune, oraşe şi municipii. 

Cadrul juridic privind infiintarea, organizarea, exploatarea, gestionarea, finantarea si 

controlul functionarii serviciului de iluminat public in comune, orase si municipii este stabilit prin 

L 230/2006 – legea serviciului de iluminat public care reglementeaza obtinerea unui serviciu de 

iluminat public unitar, modern si eficient in conformitate cu directivele Uniunii Europene. 

In judeţul Argeş, toate comunitatile locale beneficiaza de iluminat public, gestionarea 

acestei utilitati publice fiind asigurată de către autoritatea publică locală. 

In perioada 2007-2013, in concordanta cu programul de dezvoltare economico-sociala 

a unitatilor administrative-teritoriale, Strategia Judeţeana privind accelerarea dezvoltării 

serviciilor comunitare de utilităţi publice, urmareste cu prioritate realizarea urmatoarelor 

obiective, in domeniul iluminatului public: 

- asigurarea accesului nedescriminatoriu si al tuturor membrilor comunitatii locale la serviciul de 

iluminat public; 

- orientarea serviciului de iluminat public catre utilizatori si beneficiari prin promovarea metodelor 

moderne de management si mecanismelor specifice economiei de piata cu atragera capitalului 

privat in investitii reprezentand modernizari si extinderi ale sistemului de iluminat public; 

- promovarea formelor de gestiune delegata; 

- promovarea profesionalismului, a eticii profesionale si formarii profesionale continue a 

personalului din domeniu prin instituirea evaluarii comparative a indicatorilor de performanta a 

activitatii operatorilor si participarea cetatenilor; 

- asigurare la nivelul localitatilor a unui iluminat stradal si pietonal adecvat necesitatilor de confort 

si securitate, individuala si colectiva, prevazute in normele in vigoare, compatibil cu directivele 

UE; 

- asigurarea unui iluminat architectural, ornamental si ornamental-festiv, adecvvat punerii in 

valoare a edificiilor de importantă publica si/sau culturala si marcarii prin sisteme de iluminat 

corespunzatoare a evenimentelor festive si a sarbatorilor legale sau religioase ; 

- promovarea de solutii tehnice si tehnologice performante, cu costuri minime prin prin reducera 

consumurilor specifice ca urmare a utilizarii unor corpuri de iluminat performante, a unor 

echipamente specializate care sa asigure un iluminat public de calitate si performant; 

Serviciul de iluminat public este organizat astfel incat sa asigure respectarea indicatorilor 

de performanta a nivelurilor de iluminare si luminanta prevazuta de normativele specifice 

domeniului si tinand seama de urmatoarele: 

- marimea, gradul de dezvoltare si particularitatile economico-sociale ale localitatilor; 

- starea sistemului de iluminat public existent; 

- posibilitatile locale de finantare a explotarii, intretinerii si dezvoltarii serviciului si a 

infrastructurii tehnico-edilitare aferente; 

60



Autoritatile administratiei publice locale vor adopta hotarari referitoare la aprobarea 

programelor de dezvoltare, reabilitare, extindere si modernizare a sistemelor de iluminat existente 

si a programelor de infiintare a noi retele de iluminat public. Totodata vor coordona proietarea si 

executia lucrarilor tehnico-economice studiile de fezabilitate in care se vor identifica sursele de 

finantare a investitiilor precum si solutia optima din punct de vedere tehnico-economic. De 

asemenea se vor aproba indicatorii de performanta in baza unui studiu de specialitate, cu 

respectarea prevederilor stabilite in acest scop in regulamentul–cadru al serviciului de iluminat 

public si in caietul de sarcini-cadru, care au caracter minimal si trebuie sa cuprinda: 

- nivelurile de iluminat, pe zone caracteristice; 

- indicatorii de performanta a serviciului; 

- conditii tehnice; 

- infrastructura aferenta serviciului; 

- raporturile operator-utilizator. 

4. MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI 

PUBLICE 

4.1. Principii generale 

Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt acele servicii publice de interes local, 

judeţean sau regional organizate - în urma unui larg acord social exprimat printr-o decizie 

democratica adoptată de autorităţile administraţiei publice locale competente - la nivelul unităţilor 

administrativ-teritoriale în beneficiul locuitorilor acestora şi care funcţionează sub conducerea sau 

coordonarea, responsabilitatea şi controlul autorităţilor administraţiei publice locale, în baza unor 

reguli specifice care trec dincolo de regulile obişnuite aplicabile altor servicii: universalitate, 

continuitate, adaptabilitate, accesibilitate, transparenta. 

Aceste servicii sunt furnizate /prestate fie prin modalitatea gestiunii directe, bazată pe 

darea în administrare către operatori de drept public, fie prin modalitatea gestiunii indirecte 

(delegate), bazată pe contracte de delegare a gestiunii încheiate cu operatori de drept privat. 

Consiliul Judeţean Argeş si-a fundamentat politicile, initiativele, programele sau reformele 

locale privind serviciile comunitare de utilităţi publice pe următoarele principii: 

a) serviciile comunitare de utilităţi publice sunt una din expresiile de autonomie ale 

colectivităţilor locale şi un mijloc puternic de care acestea dispun pentru a servi interesul general; 

ele contribuie la exerciţiul competentelor colectivităţilor locale, care, în cadrul legislaţiei naţionale 

sau regionale aplicabile, îşi asuma responsabilitatea pentru exerciţiul acestor competente; 

b) serviciile comunitare de utilităţi publice contribuie la păstrarea coeziunii sociale deoarece 

furnizează prestaţii cu caracter social şi asigura punerea în practica a politicilor de asistenta 

hotărâte la nivel naţional sau local; ele asigura strângerea legăturilor de solidaritate dintre locuitori, 

evitarea ruperii legăturilor sociale şi menţinerea coeziunii în cadrul comunităţilor locale, graţie 

calităţii bunurilor pe care le furnizează populaţiei şi în particular categoriilor defavorizate; 

c) serviciile comunitare de utilităţi publice trebuie sa reprezinte o prioritate a autorităţilor 

administraţiei publice locale deoarece au o contribuţie esenţială la dezvoltarea durabila a 

comunităţilor locale, conditionand chiar dezvoltarea economico-socială a acestora; totodată, 

serviciile comunitare de utilităţi publice contribuie la repartizarea echilibrata, echitabila şi raţională 

a resurselor disponibile pe teritoriul colectivităţii locale, ele ţin seama de interdependenta dintre 

lumea urbana şi lumea rurală, dintre zonele cu activităţi agricole şi cele cu activităţi industriale, 

precum şi de spaţiile / zonele libere care merita sa fie prezervate; ele imbina exigenţele dezvoltării 

61



şi economiei cu cele ale protecţiei sociale şi protecţiei mediului, sprijinindu-se, dacă este cazul, pe 

ajutorul regiunilor, statului şi al organizaţiilor internaţionale. 

d) apropierea serviciilor comunitare de utilităţi publice locale fata de cerinţele populaţie este o 

necesitate fundamentală, iar autorităţile administraţiei publice locale au de jucat un rol esenţial în 

furnizarea/prestarea acestor servicii; acesta presupune, în general, un grad important de 

descentralizare şi autonomie locală, ca şi participarea activa a colectivităţilor locale la luarea 

deciziilor cu privire la furnizarea/prestarea acestor servicii. 

e) descentralizarea în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa respecte 

principiile de coerenta şi unitate de aplicarea a politicilor publice în beneficiul tuturor cetăţenilor, 

de coordonare şi de solidaritate teritorială. 

f) gradul posibil şi dorit de descentralizare depinde de factori ca structura teritorială, 

dimensiunea colectivităţilor locale şi regionale, natura, importantă şi dimensiunea teritorială a 

serviciului, capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene de a-şi 

asuma sarcinile corespunzătoare. 

g) oferta serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa fie fondată pe nevoile şi asteptarile 

colectivităţii şi, în consecinta, autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa ia în considerare 

mai întâi populaţia vizata când stabilesc cea mai buna cale de a furniza serviciile de care sunt 

responsabile, în contextul societăţii actuale, asteptarile în creştere ale cetăţenilor şi condiţiile 

obiective evolueaza rapid, în special din cauza noii economii mondiale, ceea ce obliga autorităţile 

publice, centrale şi locale, sa-şi separare competentele şi responsabilităţile, sa evalueze nivelul 

serviciilor şi sa asigure adaptarea şi îmbunătăţirea acestora. 

În domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, trebuie sa se stabilească o delimitare 

clara a competentelor şi responsabilităţilor între autorităţile administraţiei publice centrale sl cele 

locale, după caz, la diverse nivele de guvernare şi o definire echilibrata, coerenta şi acceptabilă a 

drepturilor şi obligaţiilor ce revin diferiţilor actorii implicaţi în furnizarea/prestarea serviciilor: 

autorităţi publice - operatori - utilizatori. În definirea responsabilităţilor autorităţilor administraţiei 

publice locale este necesar sa se evite, pe de o parte, situaţiile de vid de competenta şi, pe de alta 

parte, dublarile de competenta; aceasta definire trebuie sa se facă ţinându-se seama de exigenţele 

următoare: 

a) apropierea serviciilor în raport cu utilizatorii; 

b) posibilitatea entitatii însărcinate cu furnizarea/prestarea serviciului de a-l adapta nevoilor şi 

circumstanţelor (flexibilitate, adaptabilitate); 

c) asigurarea indicatorilor de performanta în ceea ce priveşte calitatea, continuitatea, 

eficacitatea, eficienta, serviciilor furnizate/prestate; 

d) complementaritatea în acţiunea autorităţilor centrale şi locale. 

Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa asigure un cadrul juridic, institutional şi organizatoric 

privind serviciile comunitare de utilităţi publice, cu vocaţie comercială sau nu, suficient de flexibil 

în scopul de a permite diversificarea modului de furnizare şi de alegere a furnizorului / 

prestatorului, acesta putând fi de drept public sau de drept privat, în funcţie de modalitatea de 

gestiune adoptată de autorităţile responsabile. 

Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa garanteze, în limita constrangerilor economice şi 

bugetare, continuitatea calitativă şi cantitativă a acelor servicii comunitare de utilităţi publice 

considerate esenţiale pentru comunitatile locale în ansamblul lor: populaţie şi agenţi economici 

(utilizatori persoane fizice şi utilizatori persoane juridice). 

4.2 Linii directoare adresate autorităţilor administraţiei publice locale 

Aceste linii directoare sunt destinate autorităţilor administraţiei publice locale, în măsura în 

care acestea sunt responsabile cu înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi 

62



controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi cu adoptarea şi definirea normelor 

locale privind aceste servicii. 

4.2.1. Servicii adaptate nevoilor 

a) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa organizeze serviciile a căror responsabilitate şi-o asuma 

astfel încât sa răspundă într-o maniera eficace nevoilor populaţiei care trăieşte în teritoriul 

administrat, ţinând seama de necesitatea de a ameliora continuu calitatea serviciilor lor publice 

pentru a tine pasul cu evoluţia cererilor sociale, a prioritatilor politice generale, a exigenţelor unei 

bune gestiuni economice şi a evolutiilor tehnologice. 

b) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa vizeze asigurarea egalităţii între utilizatori serviciilor 

comunitare de utilităţi publice, ceea ce ar putea necesita, dacă este cazul, ca acestora sa le fie 

aplicat un tratament diferenţiat (tarife, ajutoare, condiţii de acces etc.) pentru a tine seama de 

situaţiile obiective diferite în care se găsesc aceşti utilizatori sau candidaţii la utilizarea serviciului. 

c) operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa respecte principiile de 

neutralitate şi de non-discriminare în ceea ce îi priveşte pe utilizatorii, liberitatea de opinie a 

acestora şi ansamblul libertăţilor publice. 

d) autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa incerce sa amelioreze accesibilitatea 

serviciilor prin: 

- o mai buna apropiere geografică, implicând o optimizare a organizării birourilor şi serviciilor 

administrative; 

- formalităţi simplificate şi un timp redus de acces la serviciul public; 

- orare de acces compatibile cu programul cotidian al locuitorilor; 

- costuri de acces reduse, în special pentru categoriile cele mai defavorizate; 

- o mai buna administrare a cazurilor speciale (handicapati, persoane defavorizate). 

e) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa organizeze serviciile comunitare de utilităţi publice, în 

special cele de natura comercială sau industriala, astfet încât sa asigure utilizatorilor, de câte ori 

pare adecvat, posibilitatea de a opta între mai multe prestaţii, chiar între mai mulţi furnizori, pentru 

a evita ca o situaţie de monopol sau statutul public al serviciilor sa antreneze dificultăţi în relaţiile 

cu utilizatorii. 

4.2.2. Punerea în practica a unui sistem de evaluare a performantei serviciilor 

a) realizarea unui acord între autoritatea centrala şi colectivitatile locale, care sa se bazeze pe o 

metodologie şi o serie de definiţii comune, fără acest acord nefiind posibila luarea de măsuri 

comparabile în spaţiu şi timp. Pentru aceasta, este indispensabil ca mijloacele de analiza sa fie 

adaptate multiplelor servicii comunitare de utilităţi publice şi sa fie suficient de suple pentru a tine 

seama de diferenţele considerabile care exista între colectivitatile locale şi de asemenea de 

contextul în care se situeaza. 

b) autorităţile administraţiei publice judeţene trebuie sa generalizeze implementarea în practica a 

sistemului de evaluare a serviciilor comunitare de utilităţi publice locale. În funcţie de situaţia 

proprie fiecărei comunităţi, o asemenea generalizare ar putea sa rezulte din adeziunea spontana a 

colectivităţilor locale şi dintr-un pachet de măsuri stimulatoare şi constrangatoare. Adeziunea 

spontana este preferabila şi mai uşor de obţinut dacă colectivitatile locale sunt consultate la 

definirea şi stabilirea metodologiei pe care urmează sa o aplice şi dacă aceasta metodologie 

permite o punere în practica în etape, astfel încât fiecare colectivitate sa poată sa se angajeze în 

proces alegandu-şi punctul de plecare. 

c) aplicarea sistemului trebuie sa fie constanta în timp şi informaţia despre rezultatele evaluării 

trebuie sa fie continua, corecta şi completa. 

63



4.2.3. Măsuri de stimulare a dezvoltării serviciilor şi a infrastructurii aferente 

acestora 

Trebuie întreprinse studii şi analize periodice privind servicii comunitare de utilităţi 

publice, nu numai pentru a urmări mai bine activităţile locale, dar şi pentru a stimula punerea la 

punct a unor metode şi instrumente comune şi pentru a favoriza cunoaşterea şi răspândirea bunelor 

practici. 


a) Formele de cooperare permise de lege trebuie sa fie suficient de flexibile pentru ca 

colectivitatile interesate sa le poată adapta nevoilor lor specifice şi obiective lor, cu condiţia ca 

acestea sa reflecte efectiv interesul comun şi ca acesta sa fie definit de consiliile locale sau 

judeţene, după caz. 

b) Structurile de cooperare intercomunitara (asociaţiile de dezvoltare comunitara) trebuie sa 

rămână supuse principiilor serviciului public, adică: 

- principiul schimbării sau a adaptabilitatii (prestaţiile sunt adaptate permanent nevoilor şi 

evolueaza în cantitate şi în calitate); 

- principiul egalităţii (accesibilitati egale) utilizatorilor (utilizatorii sunt plasati pe o poziţie 

egala, fără discriminări sau avantaje speciale); 

- principiul continuităţii (activitatea se desfăşoară într-o maniera regulată şi continua). 

4.2.5. Alte forme de cooperare 

Cadrul legislativ al participării sectorului privat la gestiunea (furnizarea/prestarea) 

serviciilor comunitare de utilităţi publice locale, cu orientare comercială sau non-comercială, 

trebuie sa faciliteze parteneriatul public-privat şi formele moderne de contracte publice şi trebuie 

sa permită dezvoltarea cooperării, inclusiv utilizând facilităţile oferite de domeniul tehnologiilor 

informatiei. 

Aceste linii directoare sunt destinate autorităţilor administraţiei publice locale, în măsura în 

care acestea sunt responsabile cu înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea, evaluarea şi 

controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi cu adoptarea şi definirea normelor 

locale privind aceste servicii. 

- costuri de acces reduse, în special pentru categoriile cele mai defavorizate; 

- o mai buna administrare a cazurilor speciale (handicapati, persoane defavorizate). 

4.2.6. Informaţie şi publicitate 

a) Consiliul Judeţean Argeş şi operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa 

organizeze modul de a comunica cu utilizatorii astfel încât sa asigure tuturor persoanelor interesate 

o cunoaştere adecvată a drepturilor lor şi a prestaţiilor pe care pot sa le obţină ca şi a regulilor 

aplicabile şi astfel încât sa constituie un mijloc de a face sa progreseze calitatea serviciului 

intensificand raporturile pe care le întreţine cu mediul sau. În acest scop, trebuie definită şi 

implementata o adevarata politica de informare, în conformitate cu dreptul la informare recunoscut 

utilizatorilor; 

b) pentru toate marile proiecte utilizatorii trebuie sa primească informaţii circustantiale şi 

preliminare. Trebuie sa se ofere posibilitatea ca utilizatorii sa participe la procesul de luare a 

deciziilor. 

4.2.7. Simplificare administrativă 

Infiinţarea, organizarea şi conducerea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi 

specializarea structurilor administraţiei publice locale trebuie făcute în funcţie de nevoile 

64



cetăţenilor mai curând decât în funcţie de nevoile administrative, astfel încât sa se evite blocarea 

fluxului documentelor, procedurile artificiale sau puţin transparente pentru utilizator, sa se creeze 

ghisee unice şi/sau birouri mobile etc. 

4.2.8. Modul de tratare a petitiilor utilizatorilor 

a) rezolvarea reclamatiilor utilizatorilor trebuie sa fie o activitate normală a oricărui operator, 

indiferent de forma de gestiune şi trebuie concepută şi organizată în consecinta. Aceasta activitate 

trebui sa includă doua aspecte: (i) soluţionarea rapida a problemelor ridicate şi (ii) remedierea în 

profunzime a cauzelor, când cererea este fondată. 

b) procedurile de primire a reclamatiilor trebuie sa fie simple, uşor de asimilat şi de folosit de 

către utilizatori; de asemenea, trebuie aduse pe larg la cunostinta acestora şi organizate pentru a 

permite o rezolvare rapida. 

4.2.9. Participarea utilizatorilor la gestimea serviciilor comunitare de utilităţi publice 

a) utilizatorii trebuie sa dispună de multiple canale pentru a-şi exprima cererile şi a-şi face 

cunoscute criticile privind serviciile comunitare de utilităţi publice prin: alegerea consilierilor 

locali şi a primarului, dreptul de petiţie şi reclamaţie, dreptul de a asista la reuniunile deliberative 

ale consiliului local/judeţean, participare la referendumuri şi eventual la alte iniţiative populare etc. 

b) utilizatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice, în calitate de beneficiari / consumatori, 

trebuie sa fie respectati şi satisfacuti. Aceştia trebui sa fie luati în considerare şi ascultaţi, atât în 

calitatea lor de utilizatori, cat şi în calitatea lor de alegatori sau cetăţeni şi trebui sa poată sa 

influenteze în mod direct furnizarea / prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, indiferent 

de forma de gestiune adoptată de autorităţile administraţiei publice locale. 

c) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa incurajeze initiativele private şi societatea civilă care 

pot sa contribuie, în legatura sau în complementaritate cu serviciile lor publice, la satisfacerea 

nevoilor colective ale locuitorilor. Autorităţile administraţiei publice locale nu trebuie sa vada 

aceste iniţiative ca o concurenta ce trebuie franata ci, din contra, sa contribuie la inflorirea lor 

pentru ca ele reprezintă o resursa naturala de o valoare adesea foarte apreciabila, care nu s-ar putea 

găsi în bugetul local şi constituie o manifestare remarcabila de spirit civic şi solidaritate. 

4.3. Furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice 

4.3.1. Gestiunea serviciilor 

a) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa asigure punerea în practica a unei gestiuni eficace, 

performanţe şi durabile, orientata asupra rezultatelor. O evaluare periodică şi publica a 

performantei operatorilor este un instrument puternic în ameliorarea gestiunii acestora. Pentru a 

face posibila o asemenea evaluare, este necesar sa se stabilească sisteme adecvate de informare şi 

culegere a datelor privind serviciile furnizate/prestate şi nevoile populaţiei şi sa se asigure un 

schimb de informaţii pertinente între diferitele autorităţi implicate. 

b) o gestiune eficace, orientata asupra rezultatelor, cere o reexaminare periodică a serviciilor, pe 

baza următoarelor principii: 

- punerea în dezbatere a: de ce, cum şi de către cine este furnizat / prestat un serviciu; 

- asigurarea comparatiei cu performanta altora, cu ajutorul unei game de indicatori pertinenţi, 

luând în considerare atât opiniile utilizatorilor serviciilor cat şi ale furnizorilor potenţiali; 

- consultarea contribuabililor locali, a utilizatorilor serviciilor, a partenerilor şi a celei mai largi 

comunităţi de afaceri pentru a stabili noi obiective şi criterii de performanta; 

65



- utilizarea unei competitii echitabile şi deschise, de fiecare data când acest lucru este posibil, ca 

mijloc de a asigura eficienta şi eficacitatea serviciilor. 

c) serviciile comunitare de utilităţi publice trebuie adaptate, în fiecare caz, la formele de 

gestiune şi la modul de finanţare care asigura cea mai buna sinteza între toate interesele legitime 

ale utilizatorilor şi care oferă cel mai bun raport cost / avantaje. Pentru aceasta ele trebuie sa ţină 

cont de efectele directe ca şi de efectele induse de activitatea furnizată /prestată în ceea ce priveşte 

solidaritatea socială, protecţia mediului şi amenajarea teritoriutui. 

4.3.2. Finanţarea serviciilor comunitare de utilităţi publice 

a) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa asigure operatorului, public sau privat, resurse suficient 

de stabile şi durabile pentru a-i permite sa-şi ia angajamente şi sa-şi îndeplinească misiunea la 

timp. 

b) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa asigure un just echilibru între participarea beneficiarilor 

la finanţarea serviciilor prin tarif şi finanţarea prin impozite şi taxe, adică între principiul 

responsabilităţii şi responsabilizarii individuale şi principiul solidarităţii. Aceste principii nu sunt 

conflictuale; ponderea unuia sau a altuia trebuie sa varieze în funcţie de circumstanţe şi în vederea 

atingerii rezultatelor preconizate. 

c) în măsura posibilului, autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa pună la contribuţie 

pe toţi care beneficiază direct sau indirect de efectele pozitive ale serviciilor 

d) serviciile comunitare de utilităţi publice trebuie sa beneficieze de un mod de finanţare bine 

adaptat particularitatilor acestora, ratiunilor economice şi exigenţelor sociale. După circumstanţe, 

care pot varia funcţie de tipul serviciului, de loc, de modalitatea de gestiune, sunt posibile diferite 

tipuri de finanţare a serviciilor pe baza principiului "beneficiarul plăteşte": prin tarif, prin impozit, 

prin taxe speciale de tipul "poluatorul plăteşte" prin subvenţii sau prin combinatii ale acestora. 

4.3.3. Modernizare şi inovare 

Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice trebuie sa participe la modernizarea 

gestiunii serviciilor publice. Ei trebuie sa se adapteze nevoilor schimbatoare ale populaţiei şi sa 

promoveze tehnologiile şi tehnicile noi atunci când acestea favorizează progresul şi permit 

ameliorarea satisfacerii nevoilor utilizatorilor. 

4.4. Gestiunea performantei 

4.4.1. Principiile evaluării performantei 

a) evaluarea performantei trebuie sa devină criteriul principal în baza căruia se iau decizii privind 

opţiunile politice, în special atunci când se iau decizii privind sistemul de gestiune a serviciilor 

comunitare de utilităţi publice, deoarece aceasta este un mijloc: 

- de a ameliora serviciile comunitare de utilităţi publice, de corelare a rezultatele cu nevoile, de 

evaluare a impactului şi a raportului calitate-preţ; 

- de a îmbunătăţi controlul autorităţilor administraţiei publice locale asupra utilizării resurselor 

publice; 

- de a asigura utilizatorilor o informare adecvată privind serviciile; 

- de a garanta o mai mare transparenta a acţiunii publice; 

- de a întări participarea cetăţenilor la stabilirea strategiilor locale şi la luarea deciziilor privind 

organizarea şi funcţionarea serviciilor care trebuie furnizate / prestate. 

b) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa evalueze performanta serviciilor prin intermediul 

indicatorilor de performanta. Scopul final vizat nu trebuie sa fie judecarea unei situaţii, ci 

66



ameliorarea serviciului examinat (în termeni de eficacitate, de eficienta şi de economie), dar şi 

satisfacerea cerinţelor utilizatorilor. 

c) controalele politice şi administrative trebuie sa se concentreze asupra fixării obiectivelor şi 

evaluării rezultatelor, lăsând în acelaşi timp o libertate de acţiune şi o responsabilitate suficiente 

pentru operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice. Aceste controale trebuie sa vizeze nu 

numai prevenirea sau sancţionarea neregularităţilor, dar şi sa asigure îmbunătăţirea calităţii 

prestaţiilor, punând accentul pe coerenta între obiectivele fixate şi rezultatele obţinute, pe 

evaluarea rezultatelor şi pe măsurile de corectie necesare. 

d) prin competenta lor tehnica, diversele organe de control, specializate sau generale (autorităţi 

statale, jurisdicţii, corpuri de inspecţie etc), trebuie sa fie considerate ca garanţi şi ajutoare 

preţioase pentru utilizatori atunci când se constata insuficientele serviciilor publice. Rezultatul 

investigatiilor lor trebuie sa fie comunicat autorităţilor responsabile care exercita coordonarea şi 

supraveghere serviciului în cauza şi trebuie sa facă obiectul unei informări adecvate a utilizatorilor. 

4.4.2. Punerea în practica a sistemului de evaluare 

a) Consiliul Judeţean Argeş si autorităţile administraţiei publice regionale trebuie sa facă 

eforturi pentru a planifica - în baza orientarilor fixate la nivel naţional - punerea în practica, în 

etape, a unui sistem de evaluare a performantei serviciilor. În acest scop, ele trebuie sa se sprijine 

pe experientele acumulate deja în ţările Uniunii Europene. 

b) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa îşi exercite competentele privind evaluarea 

performantelor fie direct (prin personal propriu, specializat), fie indirect (prin recursul la auditori 

de gestiune independenţi) şi sa se asigure ca persoanele însărcinate cu evaluarea nu sunt 

susceptibile a fi influentate de furnizorii/prestatorii serviciilor. 

c) pentru colectarea şi prelucrarea datelor statistice, sau a altor date privind serviciile comunitare 

de utilităţi publice, autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa participe activ la sistemul de 

colectare a informatiei şi sa furnizeze centrelor de gestiune create la nivel naţional sau regional 

toate datele şi indicatorii de care dispun. 

d) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa coopereze, sa facă schimb de informaţii şi experienţe 

proprii în vederea generalizarii bunelor practici şi a unui cadru de auto-evaluare. 

4.4.3. Ameliorarea gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice locale 

a) criteriile utilizate în evaluarea performantei trebuie sa fie cuantificabile, precise, fiabile, chiar 

şi atunci când situaţia evolueaza, sa fie cunoscute dinainte fără sa genereze mecanisme de adaptare 

perverse. 

b) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa organizeze sisteme de analiza comparativa pentru a fi 

utilizate permanent de către cei care iau decizii şi de către personalul însărcinat cu monitorizarea 

indicatorilor de performanta, schimbărilor şi rezultatelor diferitelor politici dar şi pentru a permite 

comparatia cu rezultatele obţinute de alte servicii similare. Sistemele de analiza comparativa şi 

rezultatele monitorizarii trebuie sa fie publicate şi accesibile tuturor utilizatorilor, prin diverse 

mijloace de difuzare în masa. 

4.5. Concesiunea serviciului public către sectorul privat 

4.5.1. Decizia de concesiune 

a) Autorităţile administraţiei publice trebuie sa ia decizia de a concesiona un serviciu public de 

utilităţi publice având în vedere numai interesul comunităţii şi pe baza de date clare şi fiabile şi în 

special în funcţie de raportul calitate/preţ; concesionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice 

67



se face, de regula, prin licitaţie publica deschisă şi are drept scop selectarea acelui operator capabil 

sa îndeplinească serviciul încredinţat la indicatorii de performanta solicitati prin caietul de sarcini 

şi la cele mai mici preţuri. În cazul în care încredinţarea serviciului se face prin alte proceduri de 

concesionare prevăzute în Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, cu modificările şi 

completările ulterioare, sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului Concurentei privind 

ajutorul de stat sub forma compensărilor acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost 

încredinţată prestarea serviciilor de interes economic general; 

b) Autorităţile administraţiei publice nu trebuie sa concesioneze competentele care implica o 

utilizare importantă a puterii publice; concesiunea serviciului nu trebuie sa pună în pericol 

drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, garanţiile legale şi alte exigente ale unei bune 

guvernari (de ex. dreptul cetăţenilor de a fi ascultaţi în chestiunile care îi privesc, necesitatea de a 

justifica deciziile şi dreptul de recurs). 

c) În caz de concesiune a serviciului public, autoritatea concedenta trebuie sa păstreze 

responsabilitatea politica şi juridică. Este bine sa se stabilească mecanisme performanţe de 

evaluare, cuantificare, de monitorizare şi control a contractului de concesionare şi a rezultatelor 

activităţilor încredinţate operatorului privat însărcinat cu furnizarea/prestarea serviciului. Costul 

financiar pentru autoritatea publica concedenta şi condiţiile de acordare a oricărei contribuţii 

financiare publice trebuie sa fie definite în prealabil în vederea evitării conferirii unui avantaj 

economic operatorului. Contribuţiile financiare publice sub forma compensărilor nu trebuie sa 

depăşească suma necesară acoperirii totale sau parţiale a costurilor înregistrate de operatorul privat 

sau public, luându-se în considerare veniturile relevante, precum şi un profit rezonabil. 

4.5.2. Clauze contractuale 

a) Autorităţile administraţiei publice trebuie sa definească în mod clar, în caietele de sarcini, 

obiectivele concesiunii, în termeni cantitativi şi calitativi şi sa asigure, în contractul de delegare a 

gestiunii, o partajare clara a riscurilor şi responsabilităţilor, o structura de finanţare clara, precum şi 

proceduri stricte de informare şi de evaluare a rezultatelor. 

b) Autorităţile administraţiei publice trebuie sa definească durata contractelor de concesiune a 

serviciului ţinând seama de nevoia operatorului de a-şi dezvolta politicile şi de a-şi amortiza 

investiţiile, dar şi de necesitatea de a stimula operatorul sa-şi amelioreze performanţele pentru a 

obţine reînnoirea contractului; ca regula generală, o durata de la zece la doua zeci de ani ar trebui 

sa răspundă exigenţelor. 

c) Autorităţile administraţiei publice trebuie sa asigure responsabilizarea operatorilor privati, 

asociindu-i, prin clauze contractuale şi structura de finanţare a serviciilor, diferitelor tipuri de risc: 

investitional, industrial (costurile) şi comercial (încasările). 

4.5.3. Finanţarea serviciilor în cazul gestiunii delegate 

a) autorităţile administraţiei publice judeţene nu trebuie sa utilizeze transferurile de fonduri 

publice către operator pentru a compensa rezultatele unei proaste gestiuni, ci pentru: 

- a împărţi costurile între beneficiarii direcţi şi indirecti; 

- a acţiona în beneficiul persoanelor defavorizate; 

- a incuraja serviciile cele mai puţin dăunătoare pentru mediu; 

- a asigura o dezvoltare durabila, a face oraşul mai atractiv pentru habitat şi pentru întreprinderi. 

b) după fixarea partii din costuri care trebuie sa fie acoperită din resurse publice, autorităţile 

administraţiei publice locale trebuie sa finanteze aceasta parte cu prioritate prin compensări pentru 

constrangerile specifice serviciului public (de ex. compensaţie pentru zonele indepartate, pentru 

tarifele reduse etc.) 

c) autorităţile administraţiei publice judeţene trebuie sa identifice în mod clar subvenţiile 

implicite (de ex. alocaţii de la bugetul local, diminuarea fiscalitatii, etc.), sa le consolideze în orice 

68



analiza de gestiune şi sa le acorde în urma unei alegeri clare şi făcute în deplina cunostinta de 

cauza. 

d) orice forma de transfer de fonduri publice către operatorii privati din sfera serviciilor 

comunitare de utilităţi publice trebuie sa fie facuta pe baza unui contrat, stipuland ex-ante 

condiţiile de acordare, obiectivele de atins şi modalităţile de calcul ale sumei ce trebuie transferata. 

e) autorităţile administraţiei publice judeţene trebuie sa îşi organizeze evidenta relaţiilor 

financiare care au loc între ele şi operatorii de servicii comunitare de utilităţi publice, precum şi 

evidenta sumelor acordate pentru fiecare operator în parte. 

4.6. Cooperarea 

4.6.1. Cooperarea cu sectorul privat 

a) participarea sectorului privat, cu orientare comercială sau non-comercială, în 

furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice este de o mare valoare şi trebuie sa 

fie incurajata. Aceasta nu înseamnă ca autorităţile administraţiei publice locale sa evite 

responsabilităţile ce le revin fata de cetăţeni, ci sa dea forţelor vii ale societăţii civile locul ce le 

aparţine şi posibilitatea de a se implica. 

b) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa incerce sa se asocieze cu ONG-urile şi cu ceilalţi actori 

din sectorul privat lucrativ şi non-lucrativ în definirea politicilor şi strategiilor serviciilor, sa 

utilizeze energia acestora în gestiunea şi urmărirea activităţilor, sa utilizeze informaţiile pe care 

aceştia le deţin şi sa pună la dispoziţia acestora o parte din informaţiile deţinute de administraţie, sa 

participe la finanţarea activităţilor acestora etc. 

c) formele de parteneriat între autoritatea locală responsabilă şi operatorii privati trebuie sa fie 

complementare serviciilor oferite de operatorii direct subordonaţi autorităţii administraţiei publice 

locale. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa aibe posibilitatea de a utiliza gestiunea 

delegată. În alegerea între gestiunea directa (publica) şi gestiunea delegată (privată), decidentii 

trebuie sa urmărească un echilibru just între binele public şi cel mai bun raport calitate/preţ. 


a) Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa folosească formele de cooperare intercomunitare 

existente, în special în cazul în care cooperarea între colectivităţi constituie condiţia necesară 

pentru furnizarea eficace a unui serviciu, de exemplu atunci când mărimea unei colectivităţi şi/sau 

capacitatea sa financiară sunt limitate în raport cu dimensiunile şi costul serviciului în cauza. 

b) În majoritatea domeniilor, trebuie ca structurile de cooperare intercomunitare sa atinga o 

masa critica, aceea care permite sinergii şi economii de fonduri, dar trebuie şi sa se asigure 

păstrarea contactului între aceste structuri şi fiecare din asociaţii săi şi chiar fiecare din beneficiarii 

săi. Aceasta masa critica poate sa varieze în funcţie de situaţii concrete (în special tipul de serviciu, 

situaţia geografică şi demografică, situaţia infrastructurii tehnico-edilitare etc.). 

c) Cu ocazia creării unei asociaţii intercomunitare, viitorii asociaţi trebuie sa stabilească un plan 

financiar în care sa fie justificată suma capitalului social. 

d) Finanţarea structurilor de cooperare intercomunitara trebui sa aibă un anumit grad de 

stabilitate şi sa fie în general asigurata prin capitalul propriu, prin preţuri şi tarife plătite de 

utilizatorii serviciilor, prin cotizarile anuale ale asociaţilor şi prin recurgerea la împrumut şi la 

diversele subvenţii. 

69



5. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI PRIVIND ACCELERAREA 

DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE 

Pentru fundamentarea strategiei judeţene privind accelerarea dezvoltării serviciilor 

comunitare de utilităţi publice şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a sectorului 

serviciilor comunitare de utilităţi publice s-au avut în vedere următoarele: 

a) asigurarea universalitatii, continuităţii, adaptabilitatii, transparenţei şi accesului 

nediscriminatoriu al populaţiei la serviciile comunitare de utilităţi publice de interes vital 

(principiul serviciului public); 

b) aplicarea principiilor economiei de piata în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice; 

c) respectarea standardelor naţionale şi ale UE privind serviciile comunitare de utilităţi publice 

şi a angajamentelor României privind implementarea acquis-ului comunitar, luate în vederea 

aderării; 

d) menţinerea unui balante echitabile între veniturile populaţiei şi tarifele pentru serviciile 

comunitare de utilităţi publice (principiul suportabilitatii); 

e) realizarea managementului integrat al serviciilor comunitare de utilităţi publice care asigura 

coordonarea între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii şi responsabilităţi 

privind realizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi planificarea echilibrata a resurselor 

financiare în funcţie de prioritati; 

f) asistarea autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la înfiinţarea, organizarea şi 

gestionarea serviciilor comunitare de utilităţi publice; 

g) elaborarea studiilor de prognoza în vederea reducerii costurilor şi creşterii eficientei 

serviciilor comunitare de utilităţi publice; 

h) armonizarea reglementărilor interne cu prevederile legislaţiei UE aplicabile serviciilor 


i) răspândirea informaţiilor de interes public în scopul asigurării unui management performant al 

serviciilor comunitare de utilităţi publice la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, 

operatorilor şi utilizatorilor/beneficiarilor; 

j) facilitarea participării societăţii civile la luarea deciziilor privind sectorul serviciilor 


k) implicarea activa a sectorului privat în finanţarea, realizarea şi exploatarea/operarea 

serviciilor; 

l) coordonarea iniţiativelor colectivităţilor locale şi asocierea intercomunitara; 

m) promovarea dezvoltării integrate a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi monitorizarea 

planurilor de implementare pe baza participării tuturor părţilor implicate; 

n) atingerea şi garantarea stabilitatii instituţionale şi financiare a colectivităţilor locale. 

Strategia Judeţeana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi 

publice este fundamentată pe trei piloni: 

Pilonul 1: Crearea unui cadru institutional durabil 

Responsabilitatea furnizarii/prestarii serviciilor comunitare de utilitati publice revine autoritatilor 

publice locale. 

La nivel national, monitorizarea si implementarea Strategiei nationale a serviciilor 

comunitare de utilitati publice, revine Ministerului Administraţiei şi Internelor, în calitate de 

autoritate centrala în sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, care va crea cadrul 

institutional adecvat prin înfiinţarea a doua structuri: "Comitetul interministerial pentru 

monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice" şi "Unitatea centrala pentru monitorizarea 

serviciilor comunitare de utilităţi publice". 

70



Pilonul 2: Reorientarea politicii de tarifare şi finanţare a activităţilor operationale şi a 

investiţiilor aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice. 

Pentru aceasta este necesară redefinirea politicilor ce privesc: stabilirea, ajustarea, 

modificarea şi aprobarea preţurilor şi tarifelor; acordarea subvenţiilor; delegarea gestiunii 

serviciilor; licentierea operatorilor; accesul la resursele de finanţare a investiţiilor; prioritizarea şi 

planificarea multianuala a proiectelor 

Pilonul 3: Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor de investiţii 

In anii următori trebuie sa se implementeze programe de investiţii privind modernizarea şi 

dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, ceea ce reclama 

îmbunătăţirea semnificativă a capacităţii de absorbţie a fondurilor de investiţii la toate nivelele: 

pregătirea proiectelor, implementarea/execuţia proiectelor şi operarea/furnizarea serviciilor după 

punerea în funcţiune a obiectivelor realizate. 

6. PILONUL 1 - CREAREA CADRULUI INSTITUTIONAL DURABIL 

6.1. Nivelul central 

6.1.1. Autorităţile responsabile 

Responsabilitatea furnizarii/prestării serviciilor comunitare de utilităţi publice revine 

autorităţilor administraţiei publice locale. 

La nivel naţional, responsabilitatea elaborării Strategiei naţionale privind accelerarea 

dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi monitorizarea şi evaluarea 

implementarii acesteia revine Ministerului Administraţiei şi Internelor. 

Alte autorităţi ale administraţiei centrale cu responsabilităţi în zona serviciilor comunitare 

de utilităţi publice sunt: 

a) Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: pentru problemele privind conservarea şi 

protecţia mediului; 

b) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: pentru probleme privind 

infrastructura; 

c) Ministerul Economiei şi Comerţului: pentru politica în domeniul energetic; 

d) Ministerul Finanţelor Publice: pentru problemele legate de finanţarea programelor de 

investiţii publice de interes local; 

e) Ministerul Integrării Europene: pentru probleme privind cofinantarea programelor de 

investiţii din fonduri comunitare; 

f) Ministerul Sănătăţii: pentru probleme privind protecţia stării de sănătate a populaţiei; 

g) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei: pentru probleme privind politica în 

domeniul ajutoarelor sociale; 

h) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: pentru probleme privind cooperarea 

în domeniul dezvoltării rurale; 

i) Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală - 

ANRSC: pentru probleme privind reglementarea domeniului serviciilor comunitare de utilităţi 

publice - avizarea preţurilor şi tarifelor, acordarea licenţelor, monitorizarea şi controlul 

indicatorilor de performanta şi implementarea legislaţiei specifice serviciilor. 

71



6.2. Nivelul local 

6.2.1. Autoritatite adiministratiei publice locale 

Autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor municipiilor şi 

judeţelor, după caz, au, în conformitate cu prevederile Legii serviciilor comunitare de utilităţi 

publice, obligaţia elaborării şi aprobării strategiilor locale, proprii, privind accelerarea dezvoltării 

serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a planurilor de implementare aferente acestora, în 

termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului pentru aprobarea prezentei 

Strategii naţionale. 

Autorităţile administraţiei publice locale, municipale şi judeţene, vor infiinta prin hotărâri 

ale consiliilor municipale sau judeţene, după caz, prin reorganizarea aparatului propriu, structuri 

specializate denumite Unităţi Municipale/Judeţene pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de 

Utilităţi Publice, denumite în continuare Unităţi locale de monitorizare - ULM. 

Unităţile locale de monitorizare, municipale sau judeţene, sunt responsabile cu elaborarea, 

implementarea, monitorizarea şi evaluarea implementarii strategiilor locale, municipale sau 

judeţene, privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a 

implementarii acestora. 

În cazul comunelor şi oraşelor, responsabilitatea coordonării elaborării, centralizarii şi 

implementarii strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi 

publice şi a planurilor de implementare aferente acestora revine unităţilor locale de monitorizare de 

la nivelul judeţean. 

Principalele responsabilităţi ale ULM organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor 

vor fi: 

a) pregătirea strategilor locale pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi 

publice, în colaborare cu operatorii existenţi şi prezentarea acestora autorităţilor administraţiei 

publice locale, municipale sau judeţene, spre aprobare; 

b) implementarea strategiilor locale, municipale sau judeţene pentru accelerarea dezvoltării 

serviciilor comunitare de utilităţi publice şi monitorizarea rezultatelor fiecărui operator; 

c) asigurarea conformitatii clauzelor ataşate la contractele de delegarea a gestiunii serviciilor 

comunitare de utilităţi publice cu prevederile Strategiei naţionale; 

d) pregătirea şi trimiterea raportului de activitate către birourile de monitorizare de la nivel de 

prefectura; 

e) asistarea operatorilor de interes local, municipal sau judeţean şi a consiliilor locale, 

municipale sau judeţene în procesul de accesare a fondurilor pentru investiţii; 

f) prezentarea rapoartelor de activitate şi supunerea acestora spre aprobarea consiliului local, 

municipal sau judeţean; 

g) pregătirea şi supunerea spre aprobare a ajustarilor strategiei locale, municipale sau judeţene 

prin consultări cu autorităţile responsabile; 

h) administrarea relatiei cu reprezentanţi ai UE, ai instituţiilor financiare internaţionale, ai 

băncilor şi ai autorităţilor administraţiei publice centrale; 

Suplimentar, UCM -urile de la nivel judeţean asigura şi coordonarea elaborării strategiilor locale 

privind dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice pentru comunele şi oraşele din judeţ 

şi a planurilor de implementare aferente acestora, precum şi centralizarea şi implementarea 

acestora, alături de autorităţile administraţiei publice locale comunitare şi orăşeneşti implicate. 

Personalul unităţilor locale de monitorizare, municipale sau judeţene, va fi selectat 

conform legii. Principalele calificări ale persoanelor ce vor ocupa aceste poziţii vor trebui sa fie 

următoarele: 

a) cunoştinţe tehnice şi o buna înţelegere a sectorului serviciilor comunitare de utilităţi publice şi 

a cerinţelor de conformitate ale normelor tehnice din UE; 

72



b) cunoştinţe financiare şi o buna înţelegere a sectorului serviciilor comunitare de utilităţi 

publice; 

c) cunoştinţe juridice şi specializare în legislaţia serviciilor comunitare de utilităţi publice şi 

parteneriatul public-privat (participarea sectorului privat); 

d) cunoştinţe specifice problemelor instituţionale; 

e) abilitaţi bune de comunicare şi de operare a computerului; 

f) o mare parte din personalul menţionat trebuie sa aibă cunoştinţe bune de limba engleza, 

franceza sau alte limbi de circulaţie internationala. 

Fiecare autoritate a administraţiei publice locale, municipala sau Judeţeana, va determina 

mărimea unităţii şi poate lua în calcul posibilitatea ca o persoana sa acopere o singura calificare 

sau mai multe. 

6.2.2. Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice 

Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice, definiţi potrivit legislaţiei privind 

serviciile comunitare de utilităţi publice în vigoare, vor conlucra îndeaproape cu autorităţile 

administraţiei publice locale a implementa prezenta Strategie nationala, indiferent de natura 

capitalului lor şi de modalitatea de gestiune adoptată. 

Operatorii au obligaţia de a raporta periodic către ULM stadiul de realizare a prevederilor 

strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a 

planurilor de implementare aferente. 

7. PILONUL 2 - REORIENTAREA POLITICII DE TARIFARE ŞI 

FINANŢARE A ACTIVITĂŢILOR OPERATIONALE ŞI A INVESTIŢIILOR 

AFERENTE SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE 


Aceasta secţiune prezintă modul de abordare a celor mai importante probleme ale 

sectorului şi criteriile de stabilire a prioritatilor, şi anume: 

a) pregătirea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investiţii aferente serviciilor 


b) abordarea şi limitarile privind finanţarea; 

c) abordarea şi limitarile privind stabilirea tarifului; 

d) abordarea şi limitarile privind problemele fiscale; 

e) abordarea şi limitarile privind subvenţiile pentru serviciile comunitare de utilităţi publice; 

7.2. Analiza necesarului de investiţii 

Necesarul de investiţii aferent infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativteritoriale 

se fundamentează prin studii de fezabilitate, elaborate şi aprobate potrivit legii de către 

autorităţile administraţiei publice locale în subordinea /coordonarea cărora funcţionează serviciile 

comunitare de utilităţi publice. 

Stabilirea necesarului de investiţii trebuie sa cuprindă următoarele etape: 

a) analiza situaţiei existente a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a necesităţilor 

obiective ale comunităţilor locale; 

73



b) elaborarea şi aprobarea unor strategii proprii, locale, privind dezvoltarea serviciilor 


c) identificarea obiectivelor de investiţii necesare la nivelul fiecărei comunităţi locale; 

d) prioritizarea obiectivelor de investiţii; 

e) identificarea resurselor - umane, materiale şi financiare - necesare pentru realizarea 

proiectelor; 

f) elaborarea şi aprobarea studiilor de fezabilitate. 

Metodologia de identificare a resurselor pentru finanţarea necesarului de investiţii va respecta 

următoarele: 

a) tarifele serviciilor pot fi majorate, în corelare cu rata de suportabilitate, astfel încât nivelul 

facturii sa nu ducă la depăşirea acesteia (a se avea în vedere, în acest sens, secţiunea "Creşterea de 

tarif"); 

b) nivelul maxim al resurselor financiare proprii (surse directe pentru investiţii rezultate din 

creşterile de tarif, împrumuturi ce pot fi contractate luând în considerare costurile rambursarii, 

participarea sectorului privat considerând rentabilitatea capitalului investit, etc.) va fi calculat pe 

baza resurselor generate de creşterile tarifare; 

c) deficitul financiar - reprezentând valoarea aferentă volumului de investiţii neacoperit - va fi 

finanţat din următoarele surse: 

- fonduri comunitare; 

- surse de la bugetul local; 

- surse de la bugetul de stat; 

- împrumuturi. 

Consiliul Judeţean Argeş trebuie sa realizeze o analiza diagnostic a situaţiei existente, sa 

evalueze nivelul necesarului investitional şi structura institutionala la nivel local pentru ca toate 

serviciile comunitare de utilităţi publice sa respecte angajamentele României fata de UE. 

La analiza necesarului de investiţii trebuie sa se ţină seama de planurile de implementare, 

evaluarile de costuri şi perioadele de tranzitie acceptate de Uniunea Europeană. 

Analiza la nivel local va fi realizată prin consultarea tuturor actorilor implicaţi în sfera serviciilor 

comunitare de utilităţi publice, respectând atât principiul comunitar al "parteneriatului" cat şi 

Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala în administraţia publica. 

Fiecare autoritate a administraţiei publice locale trebuie, cu concursul operatorilor din 

subordine /coordonare, sa elaboreze şi sa aprobe un Plan-director pentru fiecare sector al 

serviciilor comunitare de utilităţi publice, în care sa identifice necesităţile investitionale, sa le 

prezinte coerent sub forma de proiecte şi sa le atribuie un grad de prioritate, pe baza unor criterii de 

evaluare şi selecţie adoptate în conformitate cu Normeie metodologice privind criteriile de 

evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice aprobate prin Ordinul Ministrului 

Finanţelor Publice nr. 980/2005. 

Structura Planului-director trebuie sa fie pregatita în conformitate cu prevederile legislaţiei 

romane, sa ţină cont de programele privind dezvoltarea economico-socială a unităţilor 

administrativ-teritoriale, de planurile de amenajare a teritoriului şi de planurile de urbanism. 

Consiliul judeţean va coordona întreg procesul în cazul proiectelor de investiţii publice ce 

necesita o abordare Judeţeana sau care înglobează oraşe şi/sau zone rurale. Pentru proiectele care 

necesita o abordare regionala consiliile judeţene trebuie sa colaboreze cu agenţiile de dezvoltare 

regionale. 

7.3. Surse de finanţare 

Pe baza programului de investiţii şi a prioritatilor de investire identificate în Planuldirector, 

fiecare autoritate a administraţiei publice locale trebuie sa identifice sursele pentru 

finanţarea proiectelor de investiţii publice. Sursele pe care autorităţile administraţiei publice locale 

74



trebuie sa le ia în considerare la pregătirea planului de finanţare sunt prezentate, fără a se limita la 

acestea, în următoarele capitole. 

7.3.1. Fonduri de la Uniunea Europeană 

Asistenta financiară primită de la Uniunea Europeană operează pe baza următoarelor 

principii-cheie: 

a) programarea - principiu care implica diagnosticarea situaţiei existente, formularea unei 

strategii multianuale integrate şi coerente şi definirea de obiective concrete şi fezabile; 

b) subsidiaritatea - principiu de baza a functionarii U.E. care se traduce prin faptul ca o 

autoritate superioară nu trebuie şi nu poate prelua activităţile unei autorităţi inferioare, atât timp cat 

aceasta poate sa atinga scopul în mod eficient (de aceea, fondurile structurale nu sunt direct alocate 

de Comisia Europeană, principalele prioritati ale unui program de dezvoltare fiind definite de 

autorităţi naţionale/regionale în cooperare cu Comisia Europeană, iar selecţia şi managementul 

proiectelor rămân în responsabilitatea exclusiva a autorităţilor naţionale/regionale); 

c) concentrarea resurselor - principiu care asigura directionarea celei mai mari părţi a resurselor 

financiare pe câteva obiective prioritare către regiunile cu cele mai critice situaţii economice şi 

către grupurile sociale cele mai dezavantajate; 

d) aditionalitatea - principiu care implica faptul ca asistenta furnizată de U.E. este 

complementara celei asigurate de un stat membru (ajutorul comunitar trebuie sa fie suplimentar şi 

nu un substitut pentru activităţile şi cheltuielile naţionale); 

e) parteneriatul - principiu-cheie care implica cooperarea strânsă între Comisia Europeană şi 

autorităţile corespunzătoare, naţionale/regionale/locale, inclusiv parteneri economici şi sociali. 

Nivelul intervenţiei grantului va fi calculat pe baza metodologiei descrise în ghidurile 

Comisiei Europene pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii şi va fi stabilit prin 

documentele de programare şi finanţare agreate de România cu Uniunea Europeană. 

Nivelul intervenţiei grantului trebuie folosit ca un instrument pentru combinarea diferitelor 

surse de finanţare. Nivelul intervenţiei grantului trebuie folosit ca un instrument de maximizare a 

altor resurse financiare ce au costuri scăzute cum ar fi împrumuturile de co-finanţare, în principal 

de la instituţiile financiare internaţionale, şi co-finanţarea prin PPP. 

Pentru accesarea fondurilor UE, autorităţile administraţiei publice locale vor parcurge următoarele 

etape: 

a) tarifele serviciilor vor fi mărite pana când nivelul facturii pentru un serviciu va atinge nivelul 

acceptat ale ratei suportabilitatii (pentru mai multe detalii vezi secţiunea "Creşterea de tarif"); 

b) pe baza veniturilor generate din creşterile tarifare va fi calculat nivelul maxim al resurselor 

financiare proprii (pe baza costului şi a perioadei rambursarii co-finanţării); 

c) pentru partea ce a rămas de acoperit se vor cauta soluţii de co-finanţare din împrumuturi 

şi/sau granturi din fondurile UE. 

Autorităţile de management, constituite pentru gestionarea asistenţei financiare comunitare 

acordate prin instrumentele structurale vor comunica U.C.M., pentru fiecare an bugetar, fondurile 

disponibile de la UE pentru domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice. 

Fondurile disponibile vor fi grupate pe sectoare; pentru fiecare sector al serviciilor 

comunitare de utilităţi publice ce va beneficia de fondurile UE se va dezvolta un program de 

investiţii publice de interes local, municipal sau judeţean. 

Beneficiarii finali vor depune proiecte pe baza necesităţilor investitionale identificate în 

prealabil în Planul multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi vor 

accesa fondurile disponibile conform criteriile de eligibilitate specifice fiecărui program. 

Sectoarele serviciilor comunitare de utilităţi publice care pot primi alocari din fondurile UE 

sunt: 

a) alimentarea cu apa potabilă; 

b) canalizarea şi epurarea apelor uzate; 

c) managementul deşeurilor solide; 

75



d) alimentarea cu energie termica în sistem centralizat; 

e) transportul public local; 

f) iluminatul public. 

Metodologia de accesare a fondurilor UE, specifica fiecărui sector al serviciilor comunitare de 

utilităţi publice va fi comunicată U.C.M. de către autorităţile de management responsabile. 

7.3.2. Resurse de la instituţiile financiare locale, de la instituţii financiare 

internaţionale şi/sau obţinute prin PPP 

Aceasta sursa de finanţare va fi folosită pentru a: 

a) co-finanta proiecte cu componenta de grant de la UE; 

b) finanta proiectele de sine-stătătoare; 

Autorităţile administraţiei publice judeţene si locale pot accesa resursele atât de la 

instituţiile financiare internaţionale, cat şi de la cele locale. 

7.3.2.1. Resursele de la instituţiile financiare locale şi/sau obţinute prin PPP constau, 

fără a fi limitate la acestea, în următoarele: 

a) împrumuturi de la băncile comerciale; 

b) obligaţiuni municipale; 

c) alte instrumente financiare; 

d) forme contractuale în cadrul PPP. 

Resursele de la instituţiile financiare locale vor fi accesate direct de autorităţile 

administraţiei publice locale şi pot fi contractate luând în considerare următoarele optiuni: 

a) împrumuturi contractate direct de către operator fără implicarea autorităţii administraţiei 

publice locale; 

b) împrumuturi contractate de către operator, dar cu garanţia parţială sau totală a autorităţii 

administraţiei publice locale, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat; 

c) împrumuturi contractate de către autorităţile administraţiei publice locale. 

Relaţia cu instituţiile financiare locale va fi administrată direct de către autorităţile 

administraţiei publice locale fără implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale. 

Resursele obţinute în cadrul PPP vor fi accesate şi utilizate conform clauzelor contractuale. 

7.3.2.2. Resursele de la instituţiile financiare internaţionale constau în principal în 

împrumuturi. Modul de abordare privind contractarea împrumuturilor de la instituţiile financiare 

internaţionale presupune respectarea urmatorului protocol: 

a) autorităţile administraţiei publice locale vor contacta Ministerul Finanţelor Publice pentru a-şi 

prezenta intentiile, iar toate relaţiile cu entitatile străine se vor realiza prin intermediul Ministerului 

Finanţelor Publice; 

b) pentru instituţiile financiare care cer doar garanţie locală: autorităţii administraţiei publice 

locale vor negocia direct cu instituţiile financiare internaţionale dar vor cere aprobarea /autorizaţia 

de a contracta datoria externa de la Ministerul Finanţelor Publice, înainte de a semna acordul de 

împrumut. 

Autorităţile administraţiei publice locale se vor conformă legislaţiei româneşti privind 

limitarea serviciului datoriei (Legea datoriei publice nr. 313/2004). Conformitatea cu aceasta 

limita va face subiectul aprobării Comisiei interministeriale pentru fiecare nou serviciu al datoriei 

pe care autoritatea locală îl va contracta sau îl va garanta. 

Autorităţile administraţiei publice judeţene au libertate deplina în ceea ce priveşte sursele 

de rambursare a datoriilor ce aduc resurse financiare. Opţiunile posibile, fără a se limita la acestea, 

sunt: 

a) rambursarea din creşterile tarifare; 

b) rambursarea din sursele proprii ale autorităţii administraţiei publice locale; 

76



c) realizarea unui PPP; 

d) combinatii între cele de mai sus. 

Pe baza strategiei adoptate la nivel local autorităţile administraţiei publice locale vor 

decide care este opţiunea cea mai buna pentru rambursarea serviciului datoriei, luând în 

considerare particularităţile condiţiilor locale. 

Unitatea centrala de monitorizare va informa regulat instituţiile financiare internaţionale în 

privinta implementarii Strategiei naţionale şi a nevoilor financiare pe termen scurt şi mediu pentru 

a permite acestora dezvoltarea de programe financiare eficiente şi consistente. 

Comitetul de monitorizare pentru serviciile comunitare de utilităţi publice, prin Unitatea 

centrala de monitorizare, va asigura existenta unui mecanism clar şi funcţional pentru iniţierea 

discuţiilor cu instituţiile financiare şi negocierea accesului la fonduri. 

Unitatea centrala de monitorizare, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale de 

profil, va susţine programe de instruire a operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare 

de utilităţi publice cu privire la mecanismul negocierilor cu instituţiile financiare internaţionale şi 

al accesarii împrumuturilor. 

7.3.3. Bugetul de stat 

Destinaţia fondurilor de la bugetul de stat consta, fără a se limita la acestea, în următoarele: 

a) co-finanţarea proiectelor de investiţii finanţate de UE; 

b) finanţarea proiectelor de sine-stătătoare în cazurile în care alte surse nu sunt accesibile 

datorită diferitelor constrângeri (constrangerile suportabilitatii, constrangerile limitării serviciului 

datoriei, etc); 

Nivelul fondurilor de la bugetul de stat pentru investiţii în sectorul serviciilor comunitare 

de utilităţi publice, ca şi co-finanţare a proiectelor finanţate din fonduri comunitare, va fi 

comunicat CM şi UCM de către autorităţile de management relevante, corespunzător fiecărui 

sector al serviciilor comunitare de utilităţi publice. 

Criteriul pentru acordarea contribuţiilor de la bugetul de stat pentru investiţiile publice de 

interes local vizând modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor 

comunitare de utilităţi publice se va baza pe: 

a) suportabilitatea locală scăzută (ca şi contribuţii locale de finanţare); 

b) prioritatea acordată proiectelor ce servesc mai multor autorităţi ale administraţiei publice 

locale; 

c) capacitatea de suport pentru atragerea altor surse de finanţare. 

U.C.M. va colabora cu autorităţile de management relevante, precum şi cu alte ministere 

sau instituţii care gestionează fonduri de la bugetul de stat în ceea ce priveşte elaborarea 

documentelor de programare şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor alocate serviciilor 

comunitare de utilităţi publice. 

7.3.4. Bugetul local 

Consiliul Judeţean Argeş poate contribui la finanţarea proiectelor de investiţii luând în 

considerare următoarele optiuni: 

a) alocarea fondurilor de la bugetul local; 

b) contractarea împrumuturilor; 

c) garantarea împrumuturilor; 

d) realizarea de PPP. 

Asa cum s-a menţionat în secţiunile anterioare privind împrumutul contractat şi garantat, 

prezenta strategie recomanda ca autorităţile administraţiei publice locale sa contracteze datorii care 

atrag resurse financiare pentru finanţarea investiţiilor în infrastructura tehnico-edilitara aferentă 

serviciilor comunitare de utilităţi publice pana când serviciul datoriei asociat atinge minim 10% 

(50% din maxim) din limita serviciului datoriei publice pentru fiecare an. 

77



Autorităţile administraţiei publice judeţene se vor conformă legislaţiei româneşti privind 

limitarea serviciului datoriei. Conformitatea cu aceasta limita va fi subiectul aprobării Comisiei 

interministeriale pentru fiecare nou serviciu al datoriei pe care municipalitatea îl va contracta sau îl 

va garanta. 

Autorităţile administraţiei publice judeţene au libertate deplina în ceea ce priveşte sursele 

de rambursare a datoriilor ce aduc resurse financiare. Opţiunile posibile, fără a se limita la acestea, 

sunt: 

a) rambursarea din creşterile tarifare; 

b) rambursarea din sursele proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale; 

c) realizarea de PPP. 

Pe baza strategiei adoptate la nivel local, autorităţile administraţiei publice locale vor 

decide care este opţiunea cea mai buna pentru rambursarea serviciului datoriei luând în considerare 

particularităţile condiţiilor locale. 

Fiecare autoritate a administraţiei publice locale va stabili ponderea fiecărei surse de 

finanţare pentru respectivul an şi pentru următorii 3 ani, pe baza unei planificari multlanuale a 

investiţiilor cuprinse în planurile de dezvoltare locală. Autorităţile administraţiei publice locale vor 

respecta regulile de alocare ale donorilor şi vor fructifica toate oportunitatile oferite de diverse 

programe de finanţare. 

7.3.5. Principiul acoperirii costurilor 

Rata de suportabilitate este procentajul din venitul mediu lunar al familiei (gospodăriei) 

cheltuit pe o categorie de servicii comunitare de utilităţi publice (nivelul facturii medii lunare 

împărţit la venitul mediu lunar ai gospodăriei exprimat în procente). 

Rata de suportabilitate trebuie sa fie calculată pentru fiecare judeţ, iar în interiorul judeţului 

separat pentru zonele urbane şi rurale. Suportabilitatea va fi calculată lunar (factura medie lunară 

împărţită la veniturile lunare medii ale gospodăriei) dar considerând datele medii pentru o perioada 

de cel puţin 1 an. Consiliile locale, consiliile judeţene sau asociaţiile de dezvoltare comunitara, 

după caz, pot stabili, în situaţii justificate, un nivel al ratei de suportabilitate diferit de cel judeţean. 

Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice vor calcula factura medie pe 

gospodărie (apartament) pentru fiecare tip de serviciu. Metodologia de calcul a facturii medii pe 

gospodărie conţine, fără a se limita la aceasta, următorii pasi: 

a) Datele cerute: 

● cantitatea totală facturată pentru consumatorii casnici pentru fiecare categorie de serviciu: 

(TQ(i)) (pe perioada considerată); 

● numărul total de consumatori casnici (numărul populaţiei): (TC(i)); 

● numărul mediu al persoanelor pe gospodărie (Institutul Naţional de Statistica): (n); 

● tariful mediu pe fiecare categorie de servicii, inclusiv TVA: (TF(i)) (pe perioada considerată); 

● numărul de luni luate în considerare (perioada considerată) pentru calcularea datelor medii: 

(m) (valoarea recomandată este de cel puţin 1 an). 

b) Formula: 

Total factura pe luna = (У((TQ(i) / TC(i))xTf(i)/m) x n 

Rata de suportabilitate va fi calculată de autorităţile administraţiei publice locale, 

municipale sau judeţene implicate luând în considerare următoarea formula: 

Rata de suportabilitate(%)=Total factura pe luna/ Venitul mediu x100. Rata de 

suportabilitate va fi calculată pentru fiecare judeţ, separat pentru zona urbana şi separat pentru 

zona rurală. Dacă birourile statistice teritoriale sau autorităţile administraţiei publice locale pot 

furniza date mai detaliate privind veniturile gospodăriei pentru fiecare judeţ (ex. pentru zonele 

urbane mari), rata suportabilitatii va fi calculată pentru fiecare zona separată în care exista date 

oficiale statistice privind veniturile gospodariilor. 

Nivelurile generale recomandate pentru ratele de suportabilitate, calculate pe baza formulei 

anterioare, sunt: 

78



a) alimentare cu apa - canalizare ape uzate: rata de suportabilitate = 3,5% 

b) managementul deşeurilor solide (colectarea, transportul şi depozitarea): rata de suportabilitate 

= 1% 

c) transportul public local: rata de suportabilitate = 3% 

d) alimentarea cu energie termica în sistem centralizat: rata de suportabilitate = 10% (valoare 

medie dacă factura anuala este împărţită pe luni) sau 20% (dacă rata de suportabilitate ia în 

considerare doar lunile din sezonul rece). 

Creşterile de tarif ca rezultat al acestei abordari vor fi considerate ca şi cote de dezvoltare şi 

vor fi folosite numai pentru a finanta proiectele de investiţii şi costurile suplimentare legate de 

proiectele de investiţii. 

Pentru epurarea apelor uzate, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba tarife 

diferenţiate pentru consumatorii economici pe baza gradului de poluare a apei uzate comparativ cu 

valorile medii pentru regiune (după principiul "poluatorul plăteşte"). 

Implementarea ajustarilor tarifare conform celor prezentate reprezintă o condiţie prealabilă 

pentru accesarea fondurile de la Uniunea Europeană. 

Pentru ca serviciile comunitare de utilităţi publice sa atinga conformitatea cu toate 

angajamentele României incluse în planurile de implementare a directivelor UE, metodologia de 

tarifare va fi schimbată pentru a lua în considerare următoarea abordare: 

a) tarifele pot fi mărite pentru fiecare categorie de servicii comunitare de utilităţi publice pana 

când nivelul mediu al facturii va atinge nivelele acceptate ale ratei suportabilitatii pentru 

consumatorii casnici; aceste nivele sunt recomandate pe plan naţional; 

b) pentru realizarea unor proiecte de interes major pentru comunitate şi pe perioade determinate 

- pe baza strategilor pregătite la nivel local, cu consultarea prealabilă a comunităţilor locale 

beneficiare ale serviciilor şi după adoptarea unor măsuri de protecţie socială a categoriilor 

defavorizate - autorităţile administraţiei publice locale pot adopta tarife pentru serviciile 

comunitare de utilităţi publice peste nivelul recomandat pentru gradul de suportabilitate; ANRSC 

va aviza noile tarife din punct de vedere metodologic pe baza raportului de analiza privind 

necesitatea creşterii tarifelor, prezentat de autorităţile administraţiei publice locale. 

ANRSC va include prezenta abordare în metodologia de stabilire a tarifului. 

În termen de maxim 6 luni de la aprobarea prezentei Strategii naţionale, Institutul Naţional 

de Statistica va elabora o metodologie pentru a calcula şi publica nivelul venitului mediu pe 

gospodărie, atât pentru zonele urbane, cat şi pentru zonele rurale, iar birourile locale din fiecare 

judeţ o vor implementa. 

7.3.6. Participarea sectorului privat 

Autorităţile administraţiei publice judeţene pot decide, în conformitate cu legislaţia 

existenta privind parteneriatul public-privat, implicarea sectorul privat pentru a eficientiza operarea 

serviciilor, pentru un raport calitate/preţ mai bun, pentru a extinde aria de operare, pentru a asigura 

creşterea calităţii şi continuităţii serviciilor comunitare de utilităţi publice, pentru a transfera o 

parte din riscurile şi garanţiile de operare şi finanţare sectorului privat şi pentru acoperirea nevoilor 

de co-finanţare în cadrul programelor europene (granturi). 

Participarea sectorului privat nu trebuie considerată un obiectiv ci ca o modalitate de a 

atinge obiectivele propuse. Principalele obiective pe care autorităţile administraţiei publice locale 

trebuie sa le ia în considerare atunci când decid implicarea sectorului privat sunt: 

a) aportul de expertiza tehnica, managerială şi tehnologică în sector; 

b) îmbunătăţirea eficientei economice (investiţii operationale şi de capital); 

c) injectarea investiţiilor de capital la scara mare sau castigarea accesului la pieţele private de 

capital; 

d) reducerea subvenţiilor publice (ceea ce permite redirectionarea fondurilor eliberate); 

e) izolarea sectorului de intervenţia externa pe termen scurt; 

f) mărirea receptivitatii sectorului la nevoile şi preferintele consumatorilor; 

79



g) atragerea de fluxuri financiare extrabugetare; 

h) disponibilizarea unor fonduri publice şi utilizarea lor în alte domenii de interes local. 

Considerând cerinţele de investire pentru următorii ani, autorităţile administraţiei publice 

locale vor trebui sa se concentreze în principal asupra problemelor de finanţare atunci când vor 

decide implicarea sectorului privat prin corelarea următoarelor caracteristici: 

a) necesarul mare de finanţare în sectoarele de mediu pentru a îmbunătăţi şi extinde serviciile de 

utilităţi publice în conformitate cu cerinţele aderării la U.E. şi prevederile efective ale serviciului; 

b) lipsa de finanţare din fondurile publice disponibile şi incapacitatea de a acoperi costurile din 

resurse de la instituţii financiare internaţionale. 

Aceasta implica nu doar identificarea surselor suplimentare de finanţare ci şi intenţia 

utilizării mai eficiente a fondurilor publice şi creşterea impactului lor. 

Autorităţile administraţiei publice locale vor decide dacă atingerea obiectivelor stabilite în 

strategia locală pot fi implementate mult mai eficient prin luarea în considerare a unei optiuni de 

participare a sectorului privat. 

Înainte de orice implicare a sectorului privat, autorităţile administraţiei publice locale vor 

pregati un studiu privind oportunitatea participării sectorului privat, luând în considerare 

principiile prezentate mai sus. 

7.3.7. Alte surse de finanţare 

Autorităţile administraţiei publice judeţene pot folosi alte surse de finanţare a necesarului 

de investiţii, dacă studiile realizate arata ca folosirea acestor fonduri este fezabila. 

Pentru a putea recurge la fonduri rambursabile, autorităţile administraţiei publice locale vor 

trebui sa asigure ca au potenţial pentru rambursarea fondurilor. În acest sens este necesară 

elaborarea în prealabil a unui studiu detaliat privind sursele de rambursare a fondurilor 

(împrumuturilor) şi a posibilităţilor de rambursare. 

Fiecare autoritate a administraţiei publice locale, prin Unitatea locală pentru monitorizarea 

servicii comunitare de utilităţi publice, municipala, vor trebui sa informeze biroul de monitorizare 

de la nivel Judeţean, în privinta acestor resurse financiare, în termen de maxim 1 luna de la 

începutul discuţiilor iniţiale cu finantatorii. 

7.4. Probleme fiscale 

Scopul ajustarilor de tarife pana la atingerea limitelor general acceptate ale ratei de 

suportabilitate trebuie sa fie generarea de resurse financiare pentru finanţarea proiectelor de 

investiţii solicitate. Creşterea valorii facturilor pentru serviciile comunitare de utilităţi publice 

(creşterile de tarif) vor fi însoţite de reglementări administrative şi fiscale. 

Proiectele anterioare din sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice, realizate prin 

co-finanţare de la instituţii financiare internaţionale, au relevat necesitatea modificărilor de ordin 

fiscal, aceasta abordare creând premizele pentru o dezvoltare durabila. Reglementările fiscale 

prezentate mai jos vor trebui implementate o data cu crearea unui fond de tip IID - Întreţinere, 

Înlocuire şi Dezvoltare. 

Având în vedere cele de mai sus, în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice vor fi 

implementate următoarele măsuri fiscale: 

a) impozitul pe profit plătit autorităţilor administraţiei publice locale, va fi rambursat într-un 

fond special pentru investiţii şi pentru plata serviciului datoriei; 

b) taxa de concesiune (redeventa) plătită autorităţilor administraţiei publice locale va fi 

rambursata într-un fond special pentru investiţii şi pentru plata serviciului datoriei şi/sau va fi 

gestionata direct de autoritatea administraţiei publice locale, pentru investiţiile planificate; 

80



c) cota din profit plătită autorităţilor administraţiei publice locale în cazul gestiunii directe, 

precum şi redeventa plătită autorităţilor administraţiei publice locale în cazul gestiunii delegate va 

fi rambursata într-un fond special pentru investiţii şi pentru plata serviciului datoriei şi/sau va fi 

gestionata direct de autoritatea administraţiei publice locale pentru investiţiile planificate. 

Ministerul Finanţelor Publice a legiferat deja acest principiu pentru toţi operatorii, pe baza 

unei metodologii de creare şi utilizare a fondurilor de tip IID, prin Ordonanta de urgenta a 

Guvernului nr. 198/2005. 

7.5. Metodologia pentru crearea unui fond de tip IID 

Constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare, 

denumit în continuare Fond IID, este obligatorie pentru toţi operatorii furnizori/prestatori ai 

serviciilor comunitare de utilităţi publice şi/sau unităţile administrativ-teritoriale, după caz, care 

derulează proiecte de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii tehnico-edilitare aferente 

serviciilor comunitare de utilităţi publice şi care beneficiază de asistenta financiară nerambursabila 

din partea Uniunii Europene şi/sau de împrumuturi pentru cofinantarea proiectelor din partea 

instituţiilor financiare internaţionale. 

Baza legală pentru crearea acestui tip de fond este stabilită prin Ordonanta de urgenta a 

Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, 

înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care 

beneficiază de asistenta financiară nerambursabila din partea Uniunii Europene, publicată în 

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1193/30.12.2005 şi a normelor metodologice care fac 

parte din aceasta. 

7.6. Metodologia de subvenţionare 

O noua strategie de subventionare va fi elaborata pentru a acoperi nevoile consumatorilor 

casnici cu venituri scăzute pentru toate serviciile comunitare de utilităţi publice, nu separat pe 

fiecare serviciu. 

Subvenţionarea gospodariilor (consumatorilor casnici) pentru plata serviciilor comunitare 

de utilităţi publice, inteleasa ca măsura socială a categoriilor defavorizate ale populaţiei, se vor 

concentra pe nevoi, nu pe preţ/tarif. O analiza detaliată va fi desfasurata de specialiştii M.M.S.S.F., 

M.F.P., M.A.I., A.N.R.S.C. şi I.N.S. folosind venitul şi cheltuielile pe gospodărie ca baza pentru 

determinarea categoriilor de populaţie care se încadrează în criteriile luate în calcul şi a sumei 

acordate sub forma de ajutoare sociale. 

8. PILONUL 3 - CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A 

FONDURILOR DE INVESTIŢII 

Dimensiunea economico-financiară a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi rolul lor 

în menţinerea şi evitarea excluziunii sociale reclama şi indreptateste accesul acestui domeniu de 

activitate la fondurile comunitare nerambursabile al căror obiectiv este, tocmai, armonizarea 

economico-socială cu standardele Uniunii Europene şi reducerea disparitatilor economice şi 

sociale existente între diversele regiuni ale Europei. 

Creşterea capacităţii de absorbţie şi de atragere a fondurilor de investiţii este legată de 

capacitatea României şi a autorităţilor administraţiei publice locale - comunale, orăşeneşti, 

81



municipale sau judeţene - de a pregati proiecte de investiţii publice, ca număr şi calitate, 

acceptabile pentru entitatile finanţatoare şi de a implementa programe de investiţii în conformitate 

cu planurile de acţiune adoptate. 

Responsabilităţile pentru planificarea, fundamentarea, promovarea, aprobarea şi 

implementarea lucrărilor din infrastructura tehnico-edilitara a localităţilor aferentă serviciilor 

comunitare de utilităţi publice revin, potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţilor administraţiei 

publice locale. Autorităţile de la nivel Judeţean vor exercita doar un rol de îndrumare, monitorizare 

şi control, nu un rol de conducere în pregătirea şi implementarea proiectelor de investiţii. 

8.1. Asistenta pentru elaborarea, monitorizarea şi evaluarea strategiilor 

locale, municipale 

Personalul Unităţii centrale de monitorizare, atât cel de la biroul central, cat şi cel de la 

birourile locale prefecturale va pregati un program detaliat de lucru cu implicarea autorităţilor 

administraţiei publice locale, municipale sau judeţene ce va conţine, dar nu se va limita la, 

următoarele elemente: 

a) instruirea specialiştilor autorităţilor administraţiei publice locale, municipale sau judeţene şi 

ai Unităţilor locale, municipale sau judeţene pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi 

publice în privinta metodologiei de monitorizare şi ajustare a strategiilor locale, municipale sau 

judeţene; 

b) disponibilitatea de a se intalni cu specialiştii autorităţilor administraţiei publice locale, 

municipale sau judeţene pentru clarificări şi discutarea strategiei pe baza unui program; 

c) programarea vizitelor pe teren pentru monitorizarea implementarii strategiilor adoptate la 

nivel local, municipal sau judeţean. 

8.2. Asistenta pentru fazele de pregătire a proiectului 

Personalul Unităţii centrale de monitorizare, atât cel al biroului central, cat şi cel al 

birourilor prefecturale va pregati un program detaliat de lucru cu implicarea autorităţilor 

administraţiei publice locale, municipale, judeţene, ce va conţine, dar nu se va limita la, 


a) instruirea specialiştilor Unităţilor locale, municipale sau judeţene pentru monitorizarea 

serviciilor comunitare de utilităţi publice în privinta metodologiei de accesare a diferitelor tipuri de 

fonduri şi de pregătire a proiectelor; 

b) instruirea specialiştilor Unităţilor locale, municipale sau judeţene pentru monitorizarea 

servicii comunitare de utilităţi publice în privinta administrării relaţiilor cu diferite instituţii (UE, 

IFI, etc); 

c) disponibilitatea de a se intalni cu specialiştii Unităţilor locale, municipale sau judeţene de 

monitorizare pentru discuţii de clarificare, pe baza unui program (calendar). 

8.3. Asistenta în procesul de imbunatatire operationala şi financiară 

Personalul Unităţii centrale de monitorizare, atât cel al biroului central, cat şi cel al 

birourilor prefecturale va pregati un program detaliat de lucru cu implicarea autorităţilor 

administraţiei publice locale, municipale sau judeţene ce va conţine, dar nu se va limita la, 


82



a) instruirea specialiştilor autorităţilor administraţiei publice locale, municipale, şi ai 

operatorilor în privinta procesului de implementare şi monitorizare a strategiilor de restructurare şi 

a programelor de dezvoltare durabila; 

b) sprijinirea specialiştilor de la nivel local, municipal (autorităţile administraţiei publice locale, 

municipale sau şi operatori) cu scopul de a creste capacitatea acestora de a coordona şi implementa 

strategiile proprii; 

c) monitorizarea procesului de implementare a strategiei pentru serviciile comunitare de utilităţi 

publice. 

8.4. Abordarea privind administrarea asistenţei tehnice la nivel local, 

municipal sau judeţean 

Pentru a maximiza folosirea resurselor financiare existente, vor fi implementate noi 

principii cu privire la metodologia de remunerare pentru programele de asistenta tehnica privind 

consolidarea institutionala şi pregătirea proiectelor, astfel: 

a) remunerarea se va realiza pe baza performantelor proiectului, şi nu pe baza efortului depus; 

b) partea fixa va fi de maxim 40% din valoarea contractului; 

c) partea variabila (comision de succes) va fi de 60% din valoarea totală a contractului şi va fi 

plătită după îndeplinirea cu succes a sarcinilor; 

d) valoarea maxima a contractelor de asistenta tehnica aferentă proiectelor de investiţii va fi de 

maximum 6% din valoarea proiectului de investiţii şi nu va putea depăşi 3 milioane Euro. 

Entitatile responsabile vor implementa aceste principii în termen de maxim 6 luni de la 

aprobarea prezentei strategii. 


9. MĂSURI LA NIVEL LOCAL 

Conformarea serviciilor comunitare de utilităţi publice cu toate angajamentele României 

incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar relevant se afla în 

responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, municipale sau judeţene. 

Responsabilitatea pregătirii şi implementarii strategiilor locale, municipale, revine 

autorităţilor administraţiei publice locale, municipale. 

Pregătirea strategiilor proprii, la nivel local, municipal, pentru serviciile comunitare de 

utilităţi publice trebuie sa fie în conformitate cu toate angajamentele României incluse în planurile 

de implementare pentru acquis-ul comunitar, şi trebuie sa incorporeze toate principiile prezentei 

Strategii naţionale. 

Autorităţile administraţiei publice judeţene, municipale si locale au responsabilitatea sa 

determine şi sa monitorizeze ca toţi operatorii de la nivel local, municipal sau judeţean sa se 

conformeze tuturor angajamentelor României incluse în planurile de implementare pentru acquisul 

comunitar în timpul programat. 

83



9.2. Pregătirea strategiilor locale sau municipale 

Fiecare autoritate a administraţiei publice locale, va pregati propria strategie 

locală/Judeţeana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice 

(aplicabilă fiecărui tip de serviciu), luând în considerare, fără a se limita la acestea, următoarele 

puncte: 

a) misiune; 

b) obiective; 

c) analiza situaţiei existente; 

d) necesarul de investiţii pentru a atinge obiectivele şi prioritizarea acestora (plan-director şi 

studiile de fezabilitate); 

e) analiza institutionala; 

f) sursele de finanţare; 

g) planul de implementare; 

h) monitorizarea şi ajustarea strategiei. 

Autorităţile administraţiei publice locale, vor pregati o strategie la nivel local, municipal, 

pentru fiecare categorie de servicii în parte, pe baza principiilor stabilite în prezenta strategie, în 

termen de maxim 6 luni de la aprobarea prezentei Strategii naţionale. 

9.3. Planul de implementare 

Pe baza necesarului de investiţii publice şi a resurselor disponibile, autorităţile 

administraţiei publice locale, municipale, în colaborare cu fiecare operator de servicii comunitare 

de utilităţi publice, vor pregati planuri de implementare proprii care sa conţină, fără sa se limiteze 

la acestea, următoarele informaţii: 

a) parametrii serviciului ce vor fi atinsi pentru fiecare sector al serviciilor comunitare de utilităţi 

publice, cu un program detaliat pentru fiecare parametru pana în 2020, corelat cu programul de 

conformare stabilit de comun acord cu UE; 

b) necesarul total de investiţii pentru fiecare sector care sa fie în conformitate cu toate cerinţele, 

eşalonat pe ani pana în 2020; 

c) sursele de finanţare considerate pentru fiecare proiect de investiţii detaliate pe surse şi pe ani 

pana în 2020; 

d) măsurile pe care autorităţile administraţiei publice locale doresc sa le implementeze în 

programul propus. 

Planurile de implementare a strategiilor proprii privind accelerarea dezvoltării serviciilor 

comunitare de utilităţi publice, adoptate la nivel local ori judeţean, vor tine seama de termenele 

prevăzute în planurile de implementare a acquis-ului comunitar şi de termenele stabilite cu 

autorităţile administraţiei publice centrale. 

Planurile de implementare vor face parte din strategia proprie pe care autorităţile 

administraţiei publice locale, municipale, o vor pregati pentru accelerarea dezvoltării serviciilor 

comunitare de utilităţi publice. Strategiile ce conţin planurile proprii de implementare vor fi 

transmise Unităţii centrale de monitorizare. 

Trimestrial, autorităţile administraţiei publice locale, municipale sau judeţene vor trimite 

un raport compartimentului de monitorizare de la nivelul instituţiilor prefectului în care vor descrie 

progresele obţinute în implementarea strategiei, comparand prevederile planului de implementare 

cu rezultatele concrete obţinute. 

84



10. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI JUDEŢENE 

La nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, municipale sau judeţene, funcţia de 

monitorizare şi evaluare va fi asigurata de ULM. 

Unitatea municipala/judeţeana de monitorizare - ULM - va pregati trimestrial conform 

gaficului anexat, rapoartele de monitorizare şi evaluare pentru fiecare tip de serviciu comunal de 

utilităţi publice şi le va transmite următoarelor entităţi în nu mai mult de 45 de zile de la sfârşitul 

trimestrului: 

a) consiliului local 

b) biroului de monitorizare de la nivelul prefecturii; 

c) altor entităţi, dacă e cazul. 

Raportul trimestrial va prezenta performanţele procesului de implementare şi va cuprinde 

doua seturi de date: 

a) informaţii corespunzătoare trimestrului încheiat; 

b) informaţii cumulate, corespunzătoare trimestrelor parcurse din anul respectiv. 

Compartimentele de monitorizare de la nivelul instituţiilor prefectului vor colecta toate 

rapoartele şi vor centraliza informaţiile la nivel judeţean după care vor transmite informaţiile 

Unităţii centrale de monitorizare de la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor nu mai 

târziu de 45 de zile de la sfârşitul trimestrului respectiv. 

Orice schimbări în strategiile locale, municipale sau judeţene realizate de către autorităţile 

administraţiei publice locale, municipale sau judeţene vor fi comunicate Unităţii centrale de 

monitorizare în maxim 30 de zile după aprobarea acestora. 

Pe baza rapoartelor de evaluare, Comitetul de monitorizare poate propune schimbări în 

Strategia nationala privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice. 

85

CONSILIUL JUDEŢEAN ARGEŞ 



PLANULDE MĂSURI ŞI ACŢIUNI 

PENTRU MONITORIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA STRATEGIE JUDEŢENE PENTRU ACCELERAREA 

DEZVOLTĂRII SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE 

Nr. 

crt. 

MĂSURA / ACŢIUNEA TERMEN RESPONSABIL 

0 1 2 3 

1. Înfiinţarea prin H.C.L. şi prin reorganizarea şi redistribuirea sarcinilor 

în cadrul aparatului propriu a unor structuri specializate denumite 

Unităţi locale pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi 

publice – U.L.M. 

2007 Consiliul Judeţean Argeş 

2. Elaborarea metodologiilor/procedurilor pentru accesarea fondurilor 

comunitare, întocmirea documentelor de programare şi pentru stabilirea 

criteriilor de eligibilitate specifice fiecărui serviciu public 


3. Instruirea personalului U.L.M. cu privire la elaborarea strategiilor 

locale, pregătirea proiectelor şi îmbunătăţirea performanţelor financiare 

şi operaţionale ale operatorilor 


4. Elaborarea şi aprobarea strategiilor locale cu privire la accelerarea 

dezvoltării serviciilor de utilităţi publice de interes local, aşa cum sunt 

acestea definite în Legea nr. 51/2006, precum şi a planurilor de 

implementare aferente acestora 


Întocmirea programelor de investiţii prioritare la nivelul fiecărui 2007 Consiliul Judeţean Argeş 

5. serviciu comunitar de utilităţi publice şi identificarea surselor de 

finanţare, pe baza unei planificări multianuale 

Estimarea necesarului de investiţii pentru înfiinţarea, reabilitarea sau, 2008 Consiliul Judeţean Argeş 

86



după caz, dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor 

6. comunitare de utilităţi publice, pe baza planurilor-directoare specifice 

fiecărui serviciu de utilităţi publice 

7. Stabilirea schemei de finanţare şi a ponderii fiecărei surse de finanţare 

pentru respectivul an şi pentru următorii trei ani, pe baza unei planificări 

8. 

9. 

10. 

multianuale a investiţiilor cuprinse în planurile de dezvoltare locală. 

Transmiterea către U.C.M. şi U.C.J a strategiilor locale, inclusiv a 

planurilor de implementare a acestora, cu defalcarea acţiunilor şi 

măsurilor preconizate 

Raportarea trimestrială către U.C.M. si U.C.J a progreselor făcute în 

implementarea strategiei şi a programelor de investiţii aferente fiecărui 

tip de serviciu 

Trimiterea de rapoarte de monitorizare pentru fiecare serviciu în parte 

către Consiliul Judeţean şi compartimentelor de monitorizare de la 

nivelul Instituţiei Prefectului 

87 



trimestrial Consiliul Judeţean Argeş 

trimestrial Consiliul Judeţean Argeş



ABREVIERI UTILIZATE: 

APM Agenţie pentru protecţia mediului 

ANRSC Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Publice de 

Gospodărie Comunală 

BEI Banca Europeană de Investiţii 

BERD Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare 

BIRD Banca Internationala de Reconstrucţie şi Dezvoltare 

CE Consiliul European 

CM Comitet de monitorizare 

DG Direcţia Generală 

IMA Instalaţii mari de ardere 

ISO Organizaţia Internationala pentru Standardizare 

ISPA Instrument structural de pre-aderare 

l.e. Locuitori echivalenti 

MIRA Ministerul Internelor şi Reformei Administrative 

MFP Ministerul Finanţelor Publice 

MMDD Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile 

MMSSF Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei 

POS Programele operationale sectoriale 

PPP Parteneriat public-privat 

IFI Instituţii de finanţare internaţionale 

INS Institutul naţional de statistica 

PET Ambalaje din polietilena tereftalata 

PHARE Ajutor pentru reconstructia economică - Polonia şi Ungaria 

PNGD Planul naţional de gestionare a deşeurilor 

SAPARD Instrumentul special de preaderare pentru agricultura şi 

dezvoltare rurală 

SIM Sistem integrat de monitorizare 

UE Uniunea Europeană 

UCM Unitate centrala de monitorizare 

ULM Unitate locală de monitorizare 

88



89

View - Consiliul Judetean Arges

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?