Strategie de dezvoltare integrată a serviciilor furnizate de IMM-uri

Aceste aspecte şi, în special, cel legat de durabilitatea ambientala, cu privire la
principiul "CROSS-COMPLIANCE" vor lega totdeauna sprijinul financiar public, de sectorul
agricol. Cu alte cuvinte, justificarea sprijinului public pentru acest sector va fi din ce în ce
mai axat pe adoptarea de către societăţile agricole, a bunelor practici agroambientale.
Rezultatul acestor politici, îl constituie beneficiul pe care sectorul îl oferă comunităţii, în
schimbul sprijinului public.
Acest principiu, privind mediul, va găsi, de asemenea, aplicare si în alte politici
publice asupra cărora agricultura are un impact, ca de exemplu:siguranţa alimentelor,
protecţia sănătăţii consumatorilor sau protecţia asupra specificitaţii social-culturale locale.
Este evidentă în acest moment, interconectarea între aceste aspecte şi punctele forte ale
agriculturii din judeţul Iaşi, enumerate anterior.
O altă componentă cheie a dezvoltării globale a agriculturii este reprezentată de
reducerea treptată a barierelor tarifare şi în consecinţă de extinderea zonelor de liber
schimb. În acest cadru nou, avantajele anterior protejate de politicile protecţioniste nu mai
există sau se reduc semnificativ, ducând la creşterea competitivităţii bazată pe leadership
de cost sau pe diferenţierea de produs.
Astfel, cu cât interacţiunea între instituţii şi operatori este mai mare, cu atât mai
rapidă va fi dezvoltarea producţiei agroalimentare şi valorificarea economică şi socială
teritorială.
Dintre actorii locali semnificativi ,participanţi la elaborarea strategiei, subliniem
întâlnirea cu diverşi primari (inclusiv cu cei din comunele mai puţin populate), în speranţa
că punctul lor de vedere reprezintă un punct de reper pentru o buna planificare locală,
datorită apropierii de oameni şi a discuţiile zilnice cu diverse instituţii din teritoriu. Prin
urmare, experienţa lor a oferit un indiciu real, în elaborarea etapei de diagnostic a
teritoriului.
Au urmat apoi întâlniri cu DADR si OJCA în judeţul Iaşi, inclusiv cu firme din teritoriu
şi s-au organizat ateliere de lucru la care au participat operatori si grupuri de producători,
care nu sunt încă în mod oficial recunoscute.
Pe acest teren încă fragil dar care ar putea fi dezvoltat prin interacţiunea între diferiţi
actori locali, instituţionali dar şi operaţionali, contribuţia specifică şi inestimabilă a
Leadershipului propus, este aceea de a deveni un punct de referinţă pentru
elaborarea de activităţi comune şi dezvoltarea unui lanţ eficient de servicii.
Pentru o bună oportunitate, ceea ce presupune de asemenea acţiune o rapidă
pentru că decalajul competiţional este deja foarte mare şi nu trebuie sporit, este nevoie ca
Leadershipul să găsească modalităţi operative de a construi un limbaj şi acţiuni care
să fie acceptate de instituţii şi operatori. Deci, poate folosi in mod concret rolul de
catalizator pe care si-l propune, asigurându-se că acţiunile diferitelor componente
teritoriale cooperează între ele, pentru a produce o dezvoltării calitativă a domeniului
agroalimentar si o valorificare socială, economica, a mediului în ansamblu, pe întreg
teritoriul. Pentru acest lucru, Leadershipul trebuie să elaboreze o organigrama numerică
şi calitativă adecvată. Aceasta va fi caracterizată de o înţelegere comună orientată spre
rezolvarea problemelor în mod constant, concertată pe integrarea între diferite discipline,
operatori, instituţii şi între diferite zone. În acelaşi timp ea va fi caracterizată prin
capacitatea de a comunica sensul misiunii realizate, a rezultatelor atinse şi a dorinţei de a
încuraja şi a completa eforturile depuse de operatori.
LINIILE DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR IN
SECTORUL AGROALIMENTAR
Se precizează că finalitatea generală a acestor analize, nu este aceea de a
redistribui competenţe între diferiţi actori ai dezvoltării economice, ci de a crea un comitet
strategic comun pentru ca acţiunile să devină sinergice şi pentru a îmbunătăţi
comunicarea intre serviciile oferite.
Ar putea apărea probleme legate de resursele umane limitate şi / sau de cele
financiare şi de lipsa de personal tehnic specializat în anumite domenii (doar unele instituţii
au dezvoltat competenţe specializate pentru anumite tipuri de servicii).
50