Strategie de dezvoltare integrată a serviciilor furnizate de IMM-uri

Existenta ecosistemelor diversificate care permit cel puţin din punct de vedere al
potenţialului diferenţierea producţiei agricole (culturi de seminţe, legume-fructe,
acvacultură etc);
culturi organice – mediul şi tehnicile de cultivare rudimentare adoptate până în
prezent determina vocaţia pentru agricultura biologică şi biodurabilă.
Tradiţie gastronomică si enologică;
Existenţa a numeroase produse tradiţionale;
Conformarea teritoriului;
Achiziţionarea terenurilor input la preţuri avantajoase
ampla disponibilitate de terenuri pentru atingerea masei critice adecvate si pentru
producţia de bioenergie.
Au fost individualizate urmatoarele puncte critice:
ferme de dimensiuni mici;
grad scăzut de asociere la nivelul producţiei agricole, cât si al prelucrării si
transformării materiilor prime;
ponderea mică a serviciilor în agricultură. Valoarea serviciilor reprezintă un procent
infim, care variază între 1 şi 2 % din producţia agricolă totală de bunuri şi servicii
agricole;
lipsa productivităţii şi a producţiei de calitate;
lipsa resurselor financiare;
experienţa modestă în managementul tehnic şi in marketing;
lipsa infrastructurii logistice de piaţă;
utilizarea de tehnologii învechite şi gradul redus de mecanizare al proceselor
agricole. În judeţul Iaşi, suprafaţă arabilă ce revine pe un tractor fizic este de 78,4
ha, în timp ce în Germania sunt 9 ha la un tractor, în Belgia 7 ha/tractor, iar în
Austria 4 ha/tractor. În ultimii trei ani, parcul de tractoare şi maşini agricole a rămas
aproximativ acelaşi ca număr de bucăţi;
Numărul mic de IMM-uri care operează în sectorul serviciilor;in mediul rural doar
3,5% din întreprinderile mici şi mijlocii operează în sectorul serviciilor;
rentabilitatea scăzută a producţiei agricole;
procentul mare al persoanelor ocupate încă în agricultură, mai ales în cea de
subzistenţă şi semisubzistenţă;
nivelul scăzut de educaţie şi de formare profesională;
orientare puternică pentru autoconsum şi implementarea la nivel scăzut a
standardelor de calitate cerute de piaţă;
dificultăţi în respectarea cerinţelor de calitate, siguranţa alimentară, sănătate şi
bunăstare animală, precum şi de mediu, necesare pentru respectarea
angajamentelor luate în momentul aderării la UE;
lipsa de sisteme de integrare verticală a canalelor de distribuţie şi a filierelor
gradul redus de ocupare al forţei de muncă din spaţiul rural
Raportul Diagnostic, este produsul unei reflecţii asupra teritoriului, realizată cu
actorii locali. Procesul de construcţie al etapei de diagnostic, a fost gândit să
îmbogăţească patrimoniul informativ, prin programarea a 3 mese rotunde, administrarea a
201 chestionare cantitative şi 15 interviuri calitative pe operatori economici. Aceşti actori
locali ai zonei din judeţul Iaşi au un rol semnificativ ca beneficiari în lanţul de servicii, care
urmează să fie format la fel şi datorită interacţiunii dintre ei. Având convingerea că accesul
pe piaţă constituie pragul obligatoriu pentru dezvoltarea nu numai a domeniului
agroalimentar, ci şi din punct de vedere socio-economic al zonei, prin intermediul
întâlnirilor cu actorii instituţionali şi cu operatorii, s-a dorit însuşirea principalelor elemente,
care au permis identificarea punctelor tari şi a celor critice privind oferta de servicii.
În literatura de specialitate actuală, mai ales în lumina acordurilor internaţionale
care au apărut ca urmare a Protocolului de la Kyoto, factorii cheie din scenariile cu privire
la dezvoltarea agriculturii în mileniului 3, sunt: siguranţa produselor alimentare, alimente
sănătoase, reducerea dezechilibrelor zonale, durabilitatea mediului din agricultură.
49