Strategie de dezvoltare integrată a serviciilor furnizate de IMM-uri
Strategie de dezvoltare integrată a serviciilor furnizate de IMM-uri Strategie de dezvoltare integrată a serviciilor furnizate de IMM-uri
informaţii de piaţă, iar piaţa muncii le limitează utilizarea forţei de muncă proprii. O abordare cu şanse de succes a transformării ţăranilor în fermieri trebuie să aibă în vedere asocierea acestora în vederea rentabilizării fermelor şi practicarea unei agriculturi moderne. Judeţul Iaşi deţine o populaţie ocupată în agricultură de aproximativ 32%, în descreştere anuală. Datorită mutaţiilor din economia naţională şi judeţeană, populaţia ocupată în sectorul primar (agricultură, silvicultură, piscicultură) din judeţul Iaşi a înregistrat în ultimii ani o tendinţă descrescătoare constantă, în favoarea sectoarelor de construcţii, comerţ şi alte servicii. mii persoane 400 350 300 250 200 150 100 50 0 Populaţia ocupată în sectorul primar - mii persoane. Populaţie 1990 1995 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total Judeţ 363,2 342,6 309,7 318 316,2 302,8 298,2 290,5 296,4 Sector primar 110,6 125 133,1 136,8 134,9 115,6 110,2 100,9 102,7 Pondere % 30,45% 36,48% 43% 43% 42,66% 38,17% 36,95% 34,73% 34,64% Sursa: Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2006 Se observă că, după momentul reprezentat de anul 1989, numărul persoanelor ocupate în agricultură în judeţul Iaşi înregistrează o creştere continuă până în anul 2000, ca urmare a restructurării sectorului industrial şi întoarcerii unei părţi a populaţiei urbane în Evoluţia populaţiei ocupate în sectorul primar 1990 1995 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 TOTAL SECTOR PRIMAR mediul rural. Din anul 2000 însă, se înregistrează o involuţie a numărului persoanelor ocupate în agricultură. Procentul rămâne destul de ridicat, în condiţiile în care contribuţia agriculturii la PIB este mică, situându-se în anul 2002, la o valoare de 15,9%. Cauza o reprezintă procentul mare de gospodării care produc doar pentru consumul propriu şi nu „intră" în zona agriculturii fiscalizate. Prin urmare, domină o agricultură de subzistenţă, cu un indice redus al productivităţii muncii. Concluzia este că zona rurală cunoaşte o reducere anuală a populaţiei ocupate în agricultură. 2.10. Populaţia ocupată în industrie Analizând populaţia ocupată în industrie, în perioada pentru care sunt prezentate datele statistice (2004-2007), se constată o reducere anuală uşoară a acesteia în judeţ, ceea ce denotă un transfer către zona serviciilor. Sursa – Statistică teritorială 2009, Institutul Naţional de Statistică 30 20 10 0 Variaţia populaţiei ocupate în industrie % 2004 2005 2006 2007 % 21.1 18.83 18.14 17.44 % 16
CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURA Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreia între comunităţile componente, se desfăşoară toate fluxurile şi transferurile de resurse materiale, umane, servicii şi informaţii în timp util. Aceste elemente sunt descrise de următoarele componente: transportul pe drumuri şi căi ferate şi alte categorii (aeriene, navale etc.); servicii de telecomunicaţii, televiziune radio etc.; utilităţile şi structura locativă; infrastructura socială. 3.1. Infrastructura rutieră Judeţul Iaşi este străbătut de o fracţiune de coridor rutier european, Roman -Tg. Frumos cu ramificaţie către Botoşani (E58) şi Iaşi (E 583). Analizând situaţia drumurilor publice din judeţ, se constată, din punct de vedere cantitativ, judeţul Iaşi deţine o densitate relativ mare de drumuri, de aproximativ 43 km/100 km 2 . Judeţul Iaşi are un grad bun de acoperire a judeţului cu infrastructură de tip rutier ce asigură accesibilitatea necesară, însă cu un grad insuficient de modernizare, în special la nivelul drumurilor judeţene şi comunale, situaţie ce determină timpi de deplasare crescuţi către acestea. Extinzând analiza spre partea calitativă, se observă că ponderea drumurilor publice modernizate este în judeţul Iaşi de cca. 17%. Drumurile publice pe judeţe, la 31.12.2007, km. Din care: Din total drumuri publice: Drumuri publice modernizate Densitatea pe 100 kmp Drumuri Naţionale Din care: modernizate Drumuri judeţene şi comunale Din care: modernizate Iaşi 2390 401 345 317 2045 84 43.6 Regiunea Nord-Est 13524 3527 2674 2428 10850 1099 36.7 Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, Institutul Naţional de Statistică 3.2. Infrastructura feroviară Reţeaua de căi ferate se prezintă la un nivel comparabil cu media pe ţară în ceea ce priveşte dotarea tehnică şi lungimea tronsoanelor, dar condiţiile geografice şi de amplasament impun unele restricţii de circulaţie. Judeţul este traversat de una din cele opt magistrale feroviare care facilitează un acces direct şi relativ rapid către Iaşi. - Bucureşti - Iaşi – Ungheni spre Republica Moldova – magistrala 600. Din prisma reţelei feroviare ce străbate judeţul, se observă că judeţul Iaşi este bine deservit, cu o densitate de 52,8% reţea /1000km 2 . Liniile de cale ferată în exploatare, pe judeţ, la 31.12.2007, km. Judeţ Total Din care: electrificate Densitatea pe 1000 kmp Iaşi 289 137 52.8 Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, Institutul Naţional de Statistică 17
- Page 1 and 2: Investeşte în OAMENI Strategie de
- Page 3 and 4: Cuprins Prezentarea proiectului şi
- Page 5 and 6: Prezentarea proiectului şi a scopu
- Page 7 and 8: CAPITOLUL 1. DATE GENERALE DE PREZE
- Page 10 and 11: 2.2. Populaţia pe grupe de vârst
- Page 12: Un alt factor determinant îl repre
- Page 15: În judeţul Iaşi există 8 unită
- Page 19 and 20: domeniul calităţii apei şi prote
- Page 21 and 22: În anul 1990, în judeţul Iaşi s
- Page 23 and 24: Suprafaţa ocupată cu plantaţii v
- Page 25 and 26: firmele nu externalizează în gene
- Page 27 and 28: somn, caras, crap românesc sunt do
- Page 29 and 30: Probleme cheie în industrie. nive
- Page 31 and 32: CAPITOLUL 5. SERVICIILE PENTRU SECT
- Page 33 and 34: Stabileşte taurii care activează
- Page 35 and 36: Coordonează şi răspunde de reali
- Page 37 and 38: Asigurarea bazei de date, pentru re
- Page 39 and 40: asigurarea asistenţei tehnice în
- Page 41 and 42: Grupuri de producători şi coopera
- Page 43 and 44: specializate pentru gestionarea de
- Page 45 and 46: Oportunităţi Riscuri Existenţa
- Page 47 and 48: agroalimentare până la produsele
- Page 49 and 50: Existenta ecosistemelor diversifica
- Page 51 and 52: De asxemeni, pot apărea probleme l
- Page 53 and 54: CAPITOLUL 8. MODELE DE SUCCES Model
- Page 55 and 56: Măsura 123, Axa I - „Creşterea
- Page 57 and 58: Persoanele fizice pot desfăşura a
- Page 59 and 60: Obiectivele operaţionale ale Măsu
- Page 61 and 62: Programul Operaţional Sectorial de
- Page 63: BIBLIOGRAFIE Rolul societăţilor
informaţii <strong>de</strong> piaţă, iar piaţa muncii le limitează utilizarea forţei <strong>de</strong> muncă proprii. O<br />
abordare cu şanse <strong>de</strong> succes a transformării ţăranilor în fermieri trebuie să aibă în ve<strong>de</strong>re<br />
asocierea acestora în ve<strong>de</strong>rea rentabilizării fermelor şi practicarea unei agricult<strong>uri</strong><br />
mo<strong>de</strong>rne.<br />
Ju<strong>de</strong>ţul Iaşi <strong>de</strong>ţine o populaţie ocupată în agricultură <strong>de</strong> aproximativ 32%, în<br />
<strong>de</strong>screştere anuală.<br />
Datorită mutaţiilor din economia naţională şi ju<strong>de</strong>ţeană, populaţia ocupată în<br />
sectorul primar (agricultură, silvicultură, piscicultură) din ju<strong>de</strong>ţul Iaşi a înregistrat în ultimii<br />
ani o tendinţă <strong>de</strong>screscătoare constantă, în favoarea sectoarelor <strong>de</strong> construcţii, comerţ şi<br />
alte servicii.<br />
mii persoane<br />
400<br />
350<br />
300<br />
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
Populaţia ocupată în sectorul primar - mii persoane.<br />
Populaţie 1990 1995 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005<br />
Total Ju<strong>de</strong>ţ 363,2 342,6 309,7 318 316,2 302,8 298,2 290,5 296,4<br />
Sector<br />
primar<br />
110,6 125 133,1 136,8 134,9 115,6 110,2 100,9 102,7<br />
Pon<strong>de</strong>re % 30,45% 36,48% 43% 43% 42,66% 38,17% 36,95% 34,73% 34,64%<br />
Sursa: Anuarul Statistic al ju<strong>de</strong>ţului Iaşi 2006<br />
Se observă că, după momentul reprezentat <strong>de</strong> anul 1989, numărul persoanelor<br />
ocupate în agricultură în ju<strong>de</strong>ţul Iaşi înregistrează o creştere continuă până în anul 2000,<br />
ca urmare a restructurării sectorului industrial şi întoarcerii unei părţi a populaţiei urbane în<br />
Evoluţia populaţiei ocupate în sectorul primar<br />
1990 1995 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005<br />
TOTAL SECTOR PRIMAR<br />
mediul rural. Din anul 2000 însă, se<br />
înregistrează o involuţie a numărului<br />
persoanelor ocupate în agricultură.<br />
Procentul rămâne <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
ridicat, în condiţiile în care contribuţia<br />
agricult<strong>uri</strong>i la PIB este mică, situându-se<br />
în anul 2002, la o valoare <strong>de</strong> 15,9%.<br />
Cauza o reprezintă procentul mare <strong>de</strong><br />
gospodării care produc doar pentru<br />
consumul propriu şi nu „intră" în zona<br />
agricult<strong>uri</strong>i fiscalizate. Prin urmare,<br />
domină o agricultură <strong>de</strong> subzistenţă, cu<br />
un indice redus al productivităţii muncii.<br />
Concluzia este că zona rurală cunoaşte o reducere anuală a populaţiei<br />
ocupate în agricultură.<br />
2.10. Populaţia ocupată în industrie<br />
Analizând populaţia ocupată în<br />
industrie, în perioada pentru care sunt<br />
prezentate datele statistice (2004-2007), se<br />
constată o reducere anuală uşoară a acesteia<br />
în ju<strong>de</strong>ţ, ceea ce <strong>de</strong>notă un transfer către<br />
zona <strong>serviciilor</strong>.<br />
Sursa – Statistică teritorială 2009, Institutul Naţional <strong>de</strong><br />
Statistică<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
Variaţia populaţiei ocupate în industrie %<br />
2004 2005 2006 2007<br />
% 21.1 18.83 18.14 17.44<br />
%<br />
16
Change language