Strategie de dezvoltare integrată a serviciilor furnizate de IMM-uri

către alte State Membre, ceea ce a determinat în final o reducere a presiunii pe pieţa
muncii.
Cea de-a doua perioadă (analizată prin comparaţii la nivel lunar), reflectă intrarea
economiei în procesul de recesiune, ca urmare a efectelor crizei financiare (lipsa de
lichidităţi cu implicaţii asupra regimului creditării) şi economice (scăderea dramatică a
cererii de consum şi investiţii pe piaţa internă cât şi cea externa). Astfel în judeţul Iaşi, rata
şomajului a ajuns la nivelul lunii martie 2009 la 6.2%.
Sursa – Buletine statistice lunare ale judeţului Iaşi, Institutul Naţional de Statistică
Rata şomajului înregistrat în luna ianuarie a fost de 8,1%, faţă de 7,8% in luna
decembrie 2009 Numărul total al şomerilor înregistraţi in evidenţele agenţiilor judeţene
pentru ocuparea forţei de munca a fost de 740.982 de persoane, din care 306.977. femei.
In următoarele judeţe rata şomajului a fost sub procentul înregistrat la nivel naţional:
Bucureşti (2,4%), Ilfov (2,6%), Timiş (4,4%), Bihor (6,2%), Cluj (6,5%), Constanta si
Maramureş (câte 6,7%), Arad si Satu-Mare (7,0%), Iaşi (7,4%), Giurgiu (7,5%), Botoşani şi
Vrancea (7,7%).
I. Sursa –Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă
2.8. Resurse umane. Educaţie şi formare profesională
Populaţia şcolară prezintă interes pentru analiza realizată în cadrul proiectului,
întrucât reflectă potenţialul uman viitor, parte din acesta urmând să contribuie la
dezvoltarea antreprenoriatului în mediul rural a întreprinderilor agricole şi a celor nonagricole.
În medie, 70% din persoanele ocupate în mediul rural lucrează în sectorul agricol
şi realizează în principal activităţi agricole primare.
Infrastructura actuală de învăţământ este destul de restrictivă privind accesul unei
bune părţi a populaţiei şcolare la serviciile de învăţământ de nivel mediu, motiv pentru care
tranziţia de la învăţământul gimnazial, pentru care există o infrastructură relativ densă în
mediul rural, la învăţământul secundar, reprezintă un punct critic. Ratele de tranziţie între
cele două paliere este cu mai redusă în localităţile rurale mai îndepărtate de localităţile
unde există licee sau şcoli profesionale.
În mod firesc, distribuţia în profil teritorial a unităţilor de învăţământ de nivel mediu
conduce la un nivel modest de instruire a resurselor umane din rural, scăzând sensibil
şansele acestui capital uman important de a accede pe piaţa locurilor de muncă.
Un alt factor care contribuie la diminuarea nivelului global de instruire a resurselor
umane din judeţ este „migraţia de materie cenuşie” în afara graniţelor ţării, dar şi spre alte
oraşe mai atractive din punct de vedere economic. Acest fenomen este unul actual,
afectând mai ales segmentul mai bine pregătit profesional şi mai dinamic al resurselor
umane din judeţ.
Pe de altă parte, un proces similar poate fi considerat şi cel care a însoţit exodul din
perioada industrializării, care a afectat inclusiv judeţul Iaşi, şi care a antrenat tot indivizii
tineri şi calificaţi la un nivel mediu sau superior predilect pentru sectorul industrial.
Populaţia angrenată în procesul de şcolarizare în anul şcolar 2007-2008.
Judeţ/
Învăţământ
Regiune
NE
Total
Preşcola
r
Primar Gimnazial
special
(cl. I-VIII)
Liceal
Profesion
al
Post
liceal
Superio
r
Iaşi
Regiune
212595 28714 38892 39760 775 27941 10494 3144 52875
Nord-
Est
747608 127213 173564 181969 2942 127707 43989 6706 83518
Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, INS
În judeţul Iaşi există 77 de unităţi şcolare de învăţământ profesional şi tehnic ce
califică anual cca. 19399 elevi, în următoarele domenii: agricultură, construcţii, mecanică şi
electromecanică, industria textilă, turism-alimentaţie publică, transport feroviar, chimie
industrială.
14