Practici europene pentru administratia publica romaneasca

CUVÂNT ÎNAINTE
CUVÂNT ÎNAINTE
În calitate de stat candidat la Uniunea Europeană, iar mai apoi în calitate de
membru, România a întreprins reforme vizibile în ceea ce priveşte
administraţia publică locală, atât la nivelul competenţelor sale, în ceea ce
priveşte descentralizarea, cât şi la nivelul procedurilor aplicate în ceea ce
priveşte relaţia dintre aleşi şi funcţionari, pe de o parte, şi cetăţeni pe de altă
parte.
Trebuie, totuşi, diferenţiat între norme şi practică. Practicile întâlnite în
administraţia publică românească, atât locală, cât şi centrală, nu sunt
întotdeauna la nivelul standardelor Uniunii Europene, pentru a putea vorbi
despre o democraţie consolidată în beneficiul cetăţenilor. În acest moment este
nevoie de o dezbatere consistentă, cu toţi factorii interesaţi, pentru a construi
o legislaţie fundamental necesară unei administraţii transparente, receptive la
nevoile cetăţeanului, eficiente, profesioniste şi performante.
Cele trei probleme majore care cauzează fracturi în funcţionarea sistemului
administrativ românesc sunt legislaţia fragmentată, neclară şi care deseori
creează contradicţii, lipsa de pregătire a unui procent semnificativ dintre aleşii
locali, dar şi a funcţionarilor publici, precum şi instabilitatea politică, aspect
care produce transformări de substanţă la nivelul vieţii publice şi al legislaţiei.
În ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect, lipsa unui nivel minim de expertiză,
a unor cunoştinţe fundamentale despre legislaţie, dar şi reticenţa de a acumula
cunoştinţele necesare exercitării atribuţiilor creează dificultăţi în structurarea
unui sistem administrativ eficient la nivel local. Mai mult, rotaţia cadrelor şi
lipsa de comunicare între deţinătorii mandatelor anterioare şi ai celor nou
dobândite produce rupturi, de multe ori severe, în cadrul instituţiilor
administraţiei publice locale.
Ideea de bază de la care am pornit este aceea de a oferi informaţii aleşilor locali
care au dobândit mandate în urma celor mai recente alegeri locale, dar, în
aceeaşi măsură, şi celor care au experienţă. Au mai fost editate publicaţii care
abordează aspecte ale administraţiei publice, tipărite fie de organizaţii
neguvernamentale, fie de instituţii specializate ale statului. Cele mai multe
dintre ele tratează aspecte izolate, restrânse, care se circumscriu unei tematici
relativ limitate. Vizăm atingerea unui spectru mai larg de informaţii esenţiale
pentru exercitarea mandatului de ales local. Secţiunile materialului ating
tematici diferite, dar în acelaşi timp complementare. Întrucât România a devenit
din anul 2007 membru al Uniunii Europene, dar este încă în faza de preluare a
5