Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale - Consiliul ...

Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale – 2013-2017-2022 – județul Sibiu 2013 

CUPRINS 

1. MISIUNEA STRATEGIEI............................................................................................. 

2. PRINCIPII ȘI VALORI.................................................................................................. 4 

2.1. Principii generale ale sistemului județean de servicii sociale................................... 4 

2.2.Valorile care stau la baza acordării serviciilor sociale............................................... 5 

3. CONSIDERAȚII GENERALE....................................................................................... 7 

3.1. Context național...................................................................................................... 7 

3.2. Context județean..................................................................................................... 10 

3.2.1. Descrierea județului Sibiu............................................................................. 10 

3.2.2. Analiza pe categorii de beneficiari............................................................... 11 

3.2.3. Diagnoza serviciilor sociale din județul Sibiu................................................ 31 

3.2.4. Analiza SWOT a serviciilor sociale din județul Sibiu................................. 46 

4. OBIECTIVELE GENERALE ȘI OPERAȚIONALE..................................................... 

5. MONITORIZARE ȘI EVALUARE .............................................................................. 

6. FINANȚAREA SERVICIILOR SOCIALE................................................................. 

7. PLAN OPERAȚIONAL PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI JUDEȚENE 

DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE............................................................ 

Anexa nr. 1 Centralizare privind numărul persoanelor marginalizate 

1 

3 

48 

52 

53 

56


LISTA ACRONIMELOR 

Folosite în Strategia Judeteană de Dezvoltare a Serviciilor Sociale 2013 – 2017 – 2022 

Acronim Denumire completă 

AMP Asistent maternal profesionist 

APL Autoritate publică locală 

CIA Centru de Îngrijire şi Asistenţă 

CITO Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională 

CJ Consiliul Judeţean 

CP Centru de Plasament 

CPCD Centru de Plasament pentru Copilul cu Dizabilităţi 

CPU Centru de Plasament în Regim de Urgenţă 

CRRN Centru de Recuperare şi Reabilitare Psihică 

CRRPH Centru de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoane cu Handicap 

CS Complex de Servicii 

CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 

DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului 

FMCD Fişa de monitorizare a copilului în dificultate (Baza de date a DGASPC) 

HG Hotărâre de Guvern 

ISJ Inspectoratul Școlar al Județului Sibiu 

L Lege 

ONG Organizaţii neguvernamentale 

OPA Organizaţii private acreditate 

OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului 

PND Plan Naţional de Dezvoltare 

SPAS Serviciu Public de Asistenţă Socială 

UAMS Unitate de Asistență Medico - Socială 

UE Uniunea Europeană 

VMG Venit minim garantat 

2


Capitolul 1 

MISIUNEA STRATEGIEI 

Sistemul de servicii sociale din județul Sibiu furnizează serviciile sociale de care 

aveţi nevoie pentru depăşirea situaţiilor de criză. 

Misiunea strategiei este dezvoltarea unui sistem funcțional de servicii la nivel județean care să 

aibă ca scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depășirea situațiilor de dificultate, 

prevenirea și combaterea riscului de excluziune socială, creșterea calității vieții și promovarea 

incluziunii sociale a acestora. Dorim ca implementarea strategiei să aibă ca rezultat existența 

unui sistem de servicii sociale la nivelul județului Sibiu, capabil să asigure dezvoltarea 

capacităţilor indivizilor şi/sau comunităţilor pentru soluţionarea propriilor nevoi sociale, 

precum şi creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială. 

Sistemul județean de servicii sociale cuprinde ansamblul tuturor serviciilor sociale funcționale 

la nivelul județului, asigurate de furnizorii de servicii sociale acreditați, publici și privați, prin 

care autoritățile publice locale împreună cu societatea civilă intervin pentru prevenirea, 

limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situațiilor care pot genera 

marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților. 

Serviciile sociale de la nivelul județului reprezintă activitatea sau ansamblul de activități 

realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale 

sau de grup, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de 

excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții. 

Ne propunem asigurarea la nivelul județului a unui sistem de servicii sociale cu caracter 

proactiv și care să aibă o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situația 

socioeconomică, starea de sănătate, nivelul de educație și mediul social de viață al acesteia. 

3


Capitolul 2 

PRINCIPII ŞI VALORI 

2.1. Principii generale ale sistemului județean de servicii sociale 

Solidaritatea socială 

Întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport 

şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, 

în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie. 

Subsidiaritatea 

În situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, 

intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul. 

Universalitatea 

Fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege. 

Abordarea individuală 

Măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui 

individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă 

care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de 

integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă 

inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului. 

Parteneriatul 

Instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de 

lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi 

mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi 

demne pentru persoanele vulnerabile. 

4


2.2. Valorile care stau la baza acordării serviciilor sociale 

Respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată 

dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi 

social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, 

intelectual, politic sau economic; 

Participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii şi familiile acestora participă 

activ în planificarea, acordarea şi evaluarea serviciilor sociale; 

Transparenţa potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a 

administraţiei publice faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a 

beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; 

Nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi 

acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, 

origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, 

apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau 

apartenenţă la o categorie defavorizată; 

Eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea 

obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun 

rezultat în raport cu efectul proiectat; 

Eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai 

bun raport cost-beneficiu; 

Respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are 

dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că 

aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi; 

Activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final 

încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii 

persoanei, şi întărirea nucleului familial; 

Proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, 

pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul 

mediu de viaţă; 

Complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea 

întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, 

comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile 

beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul 

economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.; 

5


Concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi 

privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să 

beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale; 

Egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au 

acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la 

măsurile şi acţiunile de protecţie socială; 

Confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au 

dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor 

referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află; 

Echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice 

similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale; 

Dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau 

reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi. 

6


3.1. Context național 

Capitolul 3 

CONSIDERAȚII GENERALE 

Dezvoltat rapid după 1990, sistemul de asistenţă şi protecţie socială a avut mai degrabă un 

caracter fragmentat, constituit mai ales în jurul unor situaţii de criză, fără priorităţi clar 

stabilite. Astfel, sistemul a urmărit asigurarea unei protecţii minimale, iar legislaţia adoptată 

în această perioadă a avut în vedere dezvoltarea unui sistem de beneficii pentru depăşirea 

perioadei de tranziţie către o economie de piaţă. 

De asemenea, încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 a 

generat incoerenţă organizaţională, costuri sociale ridicate, şi a scăzut capacitatea de 

supervizare şi control, în acelaşi timp funcţionând mai multe instituţii de coordonare pe 

domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu 

dizabilități etc. 

Adoptarea Legii 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială, a constituit pasul 

decisiv în crearea coerenţei legislative şi instituţionale, deschizându-se calea reformei şi 

dezvoltării sistemului naţional de asistenţă şi protecţie socială. Coordonarea întregii activităţi 

de asistenţă socială era apanajul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, căruia îi 

erau subordonate instituţii ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, 

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilități, Agenţia Națională pentru Protecţia 

Familiei, dar totodată, existau şi o serie de comisii organizate la nivelul instituţiilor prefectului 

şi al instituţiilor descentralizate. 

La nivel local, implementarea măsurilor de asistenţă şi protecţie socială se realizează în 

principal de către direcţiile judeţene de muncă şi protecţie socială, direcţiile generale de 

asistenţă socială şi protecţie a copilului, agenţiile judeţene antidrog, autorităţile judeţene de 

sănătate publică, inspectoratele judeţene de poliţie, inspectoratele judeţene şcolare şi serviciile 

publice de asistenţă socială. 

Astfel, autorităţile publice locale au responsabilităţi accentuate în stabilirea drepturilor de 

asistenţă socială, cât şi în furnizarea suportului financiar şi în servicii. În acelaşi timp se 

consolidează rolul consiliilor judeţene în dezvoltarea activităţii de asistenţă socială la nivel 

judeţean şi în organizarea şi susţinerea activităţilor de asistenţă socială la nivel local. 

Activitatea de protecţie a drepturilor copilului şi a persoanelor cu dizabilități este apanajul 

direcţiilor generale de asistenţă şi protecţie socială din subordinea consiliilor judeţene. 

În plus, ţinând cont de integrarea României în Uniunea Europeană componentele sistemului 

trebuie să îşi redefinească rolurile şi să îşi asume responsabilităţi noi, care să aibă ca rezultat 

integrarea optimă a cetăţenilor în comunitate. 

Strategia de dezvoltare a sistemului de asistenţă şi protecţie socială, reprezintă un instrument 

de organizare şi evaluare a dezvoltării sectorului public de asistenţă socială în acord cu 

principiile şi obiectivele cuprinse în documentele comunitare, naţionale şi regionale. 

Domeniul asistenţei şi protecţiei sociale este un domeniu cu implicaţii foarte puternice în viaţa 

economico-socială, în cadrul căruia se pot distinge mai multe problematici sau subdomenii, 

dintre care cele mai importante sunt protecţia copilului, protecţia persoanelor adulte cu 

dizabilități, protecţia persoanelor vârstnice, protecţia victimelor violenţei în familie, 

7


prevenirea şi combaterea consumului de droguri (tutun, alcool, stupefiante) şi egalitatea de 

şanse. 

Asistenţa socială este o parte a protecţiei sociale şi are drept obiectiv protejarea persoanelor 

care, din motive de natura economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi 

asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacitați şi competenţe pentru a se integra 

social. Accesul la beneficii şi servicii sociale reprezintă un mijloc de întărire a coeziunii 

sociale şi de reducere a excluderii sociale. 

Gradul de civilizaţie şi dezvoltare a unei societăţi se măsoară în mod determinant şi prin 

sistemul de protecţie socială existent în societatea respectivă, prin măsura în care 

mecanismele de redistribuire a veniturilor şi sistemul serviciilor sociale reuşesc să asigure un 

nivel de trai acceptabil şi şanse egale de participare la viaţa socială pentru toţi cetăţenii. 

Evoluţia economică românească din ultima perioadă - influenţată profund de criza economică 

mondială - a afectat profund societatea, scăderea veniturilor, disponibilizările, nivelul ridicat 

de stres, problemele cotidiene, apariţia violenţei având repercusiuni asupra calităţii vieţii. 

Excluziunea socială este procesul cu efecte sociale negative, datorită paralizării capacitaților 

de redresare. Sărăcia extremă generează, prin permanentizare şi reproducere la nivelul tinerei 

generații, excluziune socială greu reversibilă. Grupurile cu risc ridicat de excluziune socială 

sunt: copiii şi tinerii ajunși în stradă, tinerii care părăsesc centrele de plasament, familiile 

dezorganizate, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități fără susținători legali şi cu un 

grad mare de dependenţă socio-economico-medicală, victimele violenței în familie, 

persoanele fără adăpost, persoanele cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, droguri, 

alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc, etc., victimele traficului de persoane, 

persoanele private de libertate, persoanele sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă 

neprivativă de libertate aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanele cu 

afecțiuni psihice, persoanele din comunitățile izolate, șomeri de lungă durată, precum şi o 

parte semnificativă a populației de rromi, care acumulează mai multe dizabilitățiuri sociale: 

educație scăzută, lipsa de calificare, o istorie de neparticipare la economia formală, număr 

mare de copii, lipsa de locuință, lipsa de pământ în proprietate pentru cei care locuiesc la ţară. 

Principalii factori de excluziune socială sunt: 

erodarea rapidă a veniturilor datorită crizei economice, atât ca valoare cât şi ca 

număr; 

accentuarea polarizării veniturilor 

reducerea numărului de locuri salariale de muncă 

veniturile celor care au recurs la activităţi economice pe cont propriu au stat sub 

semnul incertitudinii 

dezorganizarea controlului social 

scăderea gradului de acoperire a populaţiei cu servicii sociale fundamentale. 

Adoptarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, creează cadrul legal şi instituţional care 

definesc reforma în domeniu. Principiile, valorile şi regulile generale reglementate de aceasta 

conturează sistemul naţional de asistenţă socială cu cele două componente majore, respectiv 

sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale. Beneficiile sociale au 

impact direct asupra beneficiarilor, beneficiile reprezentând sume acordate lunar persoanelor 

îndreptăţite şi care vizează combaterea riscului de sărăcie (ajutorul social) sau susţinerea 

familiilor cu copii (alocaţia de stat pentru copii, alocaţia pentru susţinerea familiilor, 

îndemnizaţia pentru creşterea copilului). Beneficiile de asistenţă socială se stabilesc în raport 

cu indicatorul social de referinţă prin aplicarea unui indice social de inserţie. 

O atenţie sporită se acordă în noua Lege a asistenţei sociale, serviciilor de îngrijire personală. 

Acestea se adresează persoanelor dependente care ca urmare a pierderii autonomiei 

8


funcţionale din cauze fizice, psihice sau mintale, necesită ajutor semnificativ pentru a realiza 

activităţi şi poate fi exacerbată de absenţa relaţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate. 

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană la 

25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale ale UE 

(Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) 

în cadrul politicii de coeziune economică şi socială şi face legătura între priorităţile Planului 

Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE stabilite prin Orientările Strategice 

Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. Pentru realizarea 

viziunii strategice a CSNR, în cadrul politicii de coeziune, Comisia Europeană a alocat 

României pentru perioada 2007-2013 o sumă totală de aproximativ 19,67 miliarde euro. 

Elaborarea planurilor naţionale şi a strategiilor sectoriale au ca scop promovarea incluziunii 

sociale şi necesită o coordonare mult mai strânsă între toţi partenerii. Dacă în procesul de 

elaborare a planurilor există un relativ consens, atunci se va ajunge la un grad mult mai ridicat 

de atingere a obiectivelor propuse. 

În acest sens, cele mai importante acţiuni ce pot să contribuie la îmbunătăţirea procesului de 

incluziune socială se pot sintetiza astfel: 

- creşterea cooperării interinstituţionale în domeniul incluziunii sociale printr-o clară 

distribuţie a resurselor şi responsabilităţilor; 

- promovarea de dezbateri publice, la intervale bine stabilite, privind teme prioritare din 

domeniul incluziunii sociale, implicând un număr mare de participanţi din toate sferele de 

activitate, precum şi reprezentanţi ai clasei politice; 

- dezvoltarea comunitară cu scopul de a susţine nivelul local în dezvoltarea propriului 

mecanism de elaborare a planurilor de incluziune socială, de a putea evalua nevoile reale cu 

care se confruntă, precum şi de a avea un mecanism real de evaluare şi monitorizare; 

- nevoia de a ne baza pe date şi indicatori atunci când evaluăm politicile şi monitorizăm 

programele de incluziune socială; 

- elaborarea de studii şi cercetări prin care să se analizeze situaţia curentă şi să se elaboreze 

recomandări pe teme prioritare din domeniul incluziunii sociale, identificate la nivel naţional; 

- organizarea de sesiuni de formare a personalului din administraţiile locale şi naţionale care 

au responsabilităţi în promovarea incluziunii sociale. 

Planul National de Dezvoltare (PND) analizează situaţia sistemului de asistenţă socială în 

cadrul mai larg al incluziunii sociale. PND atrage atenţia asupra creşterii "presiunii" 

populaţiei vârstnice asupra populaţiei adulte - potenţial active, schimbare demografică care va 

avea un impact deosebit asupra unor importante sistemului de asistenţă socială. Conform 

aceluiaşi document programatic naţional, acţiunile indicative în domeniul asistenţei sociale 

vizează construirea şi/sau reabilitarea, modernizarea şi dotarea cu echipamente a diferitelor 

tipuri de infrastructuri de asistenţă socială, necesare desfăşurării activităţii lor, 

profesionalizarea resurselor umane, intensificarea eforturilor pentru integrarea socio - 

profesională a grupurilor vulnerabile. Problemele-cheie identificate în PND sunt slaba 

incluziune a grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii şi necesitatea dezvoltării unui sistem de 

servicii sociale la domiciliu, asigurarea unui număr suficient de instituţii de îngrijire şi 

asistenţă, precum şi creşterea calităţii serviciilor acordate. 

9


3.2. Context județean 

3.2.1. Descrierea judeţului Sibiu 

Judeţul Sibiu este situat în centrul României la răscrucea drumurilor comerciale dintre est 

şi vest, dintre Balcani şi Europa Centrală. Suprafaţa de 5.422 km2, reprezintă 2,3% din 

teritoriul ţării, se întinde între 45 28' şi 46 17' latitudine nordică şi între 26 35' şi 24 57' 

longitudine estică. 

Relieful judeţului, cu înălţimi cuprinse între 2.535 m - Vf. Negoiu şi 28 m - lunca râului 

Târnava Mare, este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 

30% din suprafaţă este acoperită de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cindrel, 50% este acoperit de 

platourile Târnave, Hârtibaci şi Secaşe străbătute de văi adânci. Cursurile de apă sunt egal 

distribuite pe toată suprafaţa judeţului şi includ râurile, cele mai importante: Olt, Târnava, 

Cibin şi Hârtibaci, lacurile naturale – glaciare şi sărate – şi lacuri artificiale pentru irigaţii, 

hidroenergie şi recreere. Datorită locaţiei şi reliefului său, judeţul Sibiu are un climat 

continental moderat caracterizat prin ierni moderate şi veri răcoroase. Temperatura medie 

anuală este de 22°C. 

Dintre resursele naturale ale judeţului gazele naturale sunt cele mai importante. Acestea 

sunt de mare calitate şi alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate înaltă. Un depozit de 

marmură a fost descoperit şi se afla în exploatare în Valea Porumbac, în timp ce judeţul 

mai are resurse de nisip, argilă, pietriş, etc., folosite ca materiale de construcţii. Alte 

resurse naturale sunt pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa judeţului, păşunile, 

fâneţele, terenurile agricole cu floră şi faună bogate. Bogatul patrimoniu natural al 

judeţului Sibiu este reprezentat de şase rezervaţii naturale de mare valoare ştiinţifică şi 

turistică: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnădioara şi 

Turnu Roşu, rezervaţia din Valea Sârbă, şi lacurile Bâlea şi Iezerele Cindrelului. 

10

a. Copii, tineri, familii 


3.2.2. Analiza pe categorii de beneficiari 

Această categorie prioritară de beneficiari cuprinde copiii (0 - 17 ani), tinerii (18 - 26 ani) 

şi familiile aflate în dificultate sau cu risc sporit de a ajunge în această situaţie. 

Copii 

La data de 01 ianuarie 2011, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică 

Sibiu, rata natalităţii era de 10,1 născuţi vii la o mie de locuitori, mortalitatea infantilă de 8 

născuţi morţi la o mie de născuţi vii şi decedaţi în vârsta

1350 

1300 

1250 

1200 

1150 


Grafic comparativ pe ani, privind numărul mediu de 

copii/tineri aflaţi în sistemul de protecţie specială 

1345 

1266 

12 

1223 

După cum se poate observa din graficul de mai sus, tendința numărului de copii protejați în 

sistemul de protecție este în continuă scădere, astfel în 2012 numărul mediu al acestora a 

scăzut cu 122 copii față de 2010. 

400 

350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

Grafic comparativ pe ani, privind numarul mediu de copii/tineri 

protejaţi în centrele de plasament ale DGASPC şi OPA 

329 

343 

353 

CP OPA 

215 220 217 

Din graficul de mai sus se poate observa faptul că pe perioada 2010 – 2012, numărul 

mediu de copii protejaţi în centrele de plasament ale OPA s-a menţinut relativ constant. Se 

poate constata însă, o uşoară creştere a numărului mediu de copii protejaţi în centrele de 

plasament ale DGASPC. 

2010 

2011 

2012 

2010 

2011 

2012

500 

450 

400 

350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 


Grafic comparativ pe ani, privind numărul mediu de copii / tineri 

protejaţi în sistemul familial 

278 

231 211 

Plasament la rude 

sau alte familii 

479 

424 

Plasament la 

Asistent M aternal 

13 

394 

35 38 40 

Tutela 

Conform datelor din baza de date FMCD, numărul mediu al copiilor/tinerilor protejaţi la 

rude sau alte familii/persoane a scăzut în anul 2012, cu 67 faţă de 2010 şi cu 20 faţă de 

anul 2011. La fel s-a întâmplat şi cu numărul mediu al copiilor/tinerilor protejaţi la 

asistenţi maternali profesionişti, acesta a scăzut în anul 2012 cu 85 faţă de anul 2010 şi cu 

30 faţă de anul 2011. În ceea ce priveşte măsurile de tutelă, numărul copiilor a rămas 

relativ constant în perioada 2010-2012. 

Grafic privind structura pe grupe de vârstă a copiilor / tinerilor din 

serviciile de tip rezidenţial ale DGASPC, la data de 31 octombrie 

2012 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

2 

sub 1 

an 

7 

37 

64 

94 

1 - 2 ani 3- 6 ani 7- 9 ani 10 - 13 

ani 

107 

14 - 17 

ani 

47 

peste 

18 ani 

Din graficul de mai sus se poate observa faptul că ponderea cea mai mare din totalul 

copiilor / tinerilor aflaţi în serviciile de tip rezidenţial ale DGASPC Sibiu, la sfârşitul lunii 

octombrie 2012, o reprezintă categoriile de vârstă cuprinse între 10 – 13 ani şi 14 – 17 ani, 

astfel din totalul copiilor / tinerilor de 358 copii, protejaţi în centrele de plasament ale 

2010 

2011 

2012


DGASPC, la data de 31 octombrie 2012, un număr de 201 (56,1%), au vârsta cuprinsă 

între 10 – 17 ani. 

25 

20 

15 

10 

5 

0 

Grafic privind distribuţia copiilor cu vârsta între 14 - 17 ani, protejaţi în centrele de 

plasament ale DGASPC la 31 octombrie 2012 

16 

7 

CP Guliver CP Tavi 

Bucur 

15 

6 

CP Orlat CSC 

Prichindelul 

12 

14 

18 

CP Agârbiciu CPDC Turnu 

roşu 

12 

CPDC 

Mediaş 

21 

CPDC 

Speranţa 

La 31.10.2012, din totalul de 107 copii cu vârsta cuprinsă între 14-17 ani, protejaţi în 

serviciile de tip rezidenţial ale DGASPC Sibiu, un număr de 12 de copii sunt protejaţi în 

CP Agârbiciu, 18 copii în CPCD Turnu Roşu, 21 copii în CPCD Speranţa, 12 copii în 

CPCD Mediaş, 16 copii în CP Gulliver, 7 copii în CP Orlat, 6 în CS Prichindelul, 7 în CP 

Tavi Bucur Cisnădie. 

Conform tabelelor de mai jos se poate observa dinamica intrărilor şi ieşirilor copiilor din 

sistemul de protecţie, în perioada 2010 – 2011 – 2012. 

An Total 

cazuri 

noi - 

intrări 

În 

CP 

În 

AM 

P 

La 

rude/alte 

fam. 

ONG Tutelă CPU Suprave 

ghere 

specializ 

ată 

2010 143 14 26 20 21 4 28 30 

2011 80 6 23 3 4 5 23 16 

2012 104 5 21 9 15 6 25 23 

Comparativ cu anul 2010, în anii 2011 şi 2012, numărul de copii intraţi în sistemul de 

protecţie s-a redus. Faţă de anul 2010, în anul 2012 numărul copiilor intraţi în sistemul de


protecţie a scăzut cu 39, putându-se observa o scădere a intrărilor prin măsuri de plasament 

la rude/alte familii cu 11 copii şi cu un număr de intrări în centru de plasament de 9 copii. 

An Total 

- 

ieşiri 

În 

CP 

În 

AMP 

La 

rude/alte 

fam. 

Dacă facem o comparaţie între intrările şi ieşirile din sistemul de protecţie al copilului, pe 

perioada 2010 – 2012, se poate observa numărul mai mare de ieşiri în comparaţie cu 

numărul de intrări în sistem. Astfel în această perioadă au intrat în sistemul de protecţie un 

număr de 327 copii şi au ieşit un număr de 428 copii, diferenţa fiind de 101 copii. Cele mai 

importante ieşiri au fost din sistemul rezidenţial unde în această perioadă, au intrat 25 de 

copii și au ieşit 114 copii diferenţa fiind de 89 copii. 

În anul 2010 s-au înregistrat în Centrul de Primire în Regim de Urgenţă, din cadrul 

Complexului de Servicii „Prichindelul” Sibiu, un număr de 141 de măsuri de plasament în 

regim de urgenţă din următoarele motive: vagabondaj - 75 copii (53,1%); neglijenţă - 29 

copii (20,5%) abuz – 4 copii (2,8%), fără spaţiu locativ – 5 copii (3,5%), abandon – 2 copii 

(1,4%), încetare măsură de protecţie din ONG – 2 copii (1,4%), repatriere – 1 copil (0,7%), 

săvârsite de infracţiuni – 5 copii (3,5%) şi de la asistenţi maternali – 18 copii (12,7 %). 



regim de urgenţă din următoarele motive: vagabondaj - 120 copii (76,4%); abandon - 6 

copii (3,8%) abuz – 2 copii (1,2%), neglijenţă 17 copii (10,8%), din plasament familial – 2 

copii (1,2%), fără spaţiu locativ – 2 copii (1,2%), săvârşire de infracţiuni – 4 copii (2,4%) 

şi de la asistenţi maternali – 4 copii (2,4%). 



regim de urgenţă din următoarele motive: vagabondaj - 76 copii (55,8%); abandon - 9 

copii (6,6%), abuz – 3 copii (2,2%), neglijenţă – 25 copii (18,3%), din plasament familial – 

1 copil (0,7%), lipsă spaţiu locativ – 4 copii (2,9%), deces părinte 2 copii (1,4%), transfer 

din alt judeţ – 4 copii (2,9%), săvârşire de infracţiuni – 6 copii (4,4%) şi de la asistenţi 

maternali – 6 copii (4,4%). 

15 

ONG Tutelă CPU Supraveghere 

specializată 

2010 184 46 31 63 13 5 3 23 

2011 134 30 24 43 22 1 1 13 

2012 110 38 9 31 15 3 3 11


Grafic comparativ pe ani, privind numărul copiilor / tinerilor instituţionalizaţi 

în Centrul de primire în regim de urgenţă, pe categorii de vârstă 

70 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

0 

0-2 ani 3-5 ani 6-8 ani 9-11 ani 12-14 ani 15-17 ani 

2010 10 13 23 28 44 22 1 0 

2011 6 10 18 39 62 22 0 10 

2012 12 13 12 18 54 27 0 2 

16 

18 ani şi 

peste 

fara data 

nasterii 

În anul 2010 după criteriul « vârstă» situaţia celor 141 copii / tineri instituţionalizaţi în 

regim de urgenţă în Centrul de primire în regim de urgenţă este următoarea : 10 copii (7,1 

%) fac parte din categoria 0 – 2 ani, 13 copii (9,2 %) fac parte din categoria 3 – 5 ani, 23 

copii (16,3 %) fac parte din categoria 6 – 8 ani, 28 copii (19,8 %) fac parte din categoria 9 

– 11 ani, 44 (31,2 %) fac parte din categoria 12 – 14 ani, 22 copii (15,6 %) fac parte din 

categoria 15 - 17 ani şi 1 tânăr (0,7%) face parte din categoria 18 ani şi peste. Se observă 

că procentul cel mai mare de copii instituţionalizaţi în regim de urgenţă se încadrează în 

categoria de vârstă de 12 – 14 ani. 



%) fac parte din categoria 0 – 2 ani, 10 copii (6,3 %) face parte din categoria 3 – 5 ani, 18 

copii (11,4 %) fac parte din categoria 6 – 8 ani, 39 copii (24,8 %) fac parte din categoria 9 

– 11 ani, 62 (39,4 %) fac parte din categoria 12 – 14 ani şi 22 copii (14,1 %) fac parte din 

categoria 15 - 17 ani. Se observă că procentul cel mai mare de copii instituţionalizaţi în 

regim de urgenţă se încadrează în categoria de vârstă de 12 – 14 ani. 



%) fac parte din categoria 0 – 2 ani, 13 copii (9,5 %) face parte din categoria 3 – 5 ani, 12 

copii (8,8 %) fac parte din categoria 6 – 8 ani, 18 copii (13,2 %) fac parte din categoria 9 – 

11 ani, 54 copii (39,7 %) fac parte din categoria 12 – 14 ani, 27 copii (19,8 %) fac parte din 

categoria 15 - 17 ani. Se observă că procentul cel mai mare de copii instituţionalizaţi în 

regim de urgenţă se încadrează în categoria de vârstă de 12 – 14 ani. 

Situaţia comparativă a copiilor protejaţi în regim de urgenţă, pe perioada 2010-2011-2012 în 

funcţie de cauzele pentru care au fost instituite măsuri de protecţie este următoarea:

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

22 


120 

Grafic comparativ pe ani, 2010-2011-2012 

privind cauzele institutionalizării copiilor/ tinerilor în CPU 

76 

29 

17 

25 

4 

2 3 

17 

18 

4 6 

2 6 9 

VAGABONDAJ NEGLIJENŢĂ ABUZ DE LA AMP ABANDON 

2010 2011 2012 

Din graficul comparativ de mai sus se poate observa faptul ca vagabondajul este principală 

cauză pentru care sunt instituţionalizaţi copii în Centrul de Primire Urgenţă al DGASPC Sibiu. 

Situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare din judeţul Sibiu în anii 2010, 2011 şi 2012. 

UNITATEA SANITARĂ PREVENIRE INSTITUŢIONALIZARE 

2010 2011 2012 2010 2011 2012 2012 A 

Spitalul Clinic Judeţean - secţia prematuri 12 7 0 5 5 6 0 

Spitalul Clinic Judeţean - secţia neonatologie 4 2 2 11 2 4 3 

Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu 13 8 7 7 5 7 2 

Spitalul Municipal Mediaş – secţia neonatologie 4 11 5 0 3 1 3 

Spitalul Municipal Mediaş – secţia pediatrie 9 8 5 1 4 4 1 

Spitalul de Psihiatrie „Gheorghe Preda” Sibiu 1 0 0 0 0 0 0 

Spitalul Orăşenesc Agnita 0 0 0 0 0 0 0 

Spitalul Orăşenesc Cisnădie 0 0 0 0 0 0 0 

Spitalul TBC Sibiu 0 1 0 0 0 1 0 

Total 43 37 19 24 19 23 9


În coloana 2012 A – sunt copiii părăsiţi în spitale, pentru care s-au întocmit procese verbale de 

abandon, însă nu au fost preluaţi din spital din lipsă de asistenţi maternali profesionişti. 

În cadrul Serviciului de Intervenţie în Situaţii de Abuz, Neglijare, Exploatare s-au înregistrat 

519 de sesizări la telefonul copilului, sesizări scrise şi autosesizări de la profesionişti şi 

persoane fizice în anul 2012 pentru un număr de 740 copii. Din totalul de sesizări, s-au 

înregistrat următoarele categorii: abuz fizic - 45, abuz sexual - 5, abuz emoţional - 13, neglijare - 

92, exploatare prin muncă - 26, tulburări comportament - 6, abandon şcolar - 2, abandon în spital 

- 51, abandon în familie - 11, absenteism şcolar - 3, violenţă domestică - 14, repatriere - 3, 

vagabondaj - 48, trafic persoane - 1, solicitare centru maternal - 1, solicitare măsură protecţie - 

28, dispariţia - 3, dificultăţi relaţionare - 40, consiliere psihologică – 8, conciliere părinţi - 1, 

comitere infracţiuni - 1, cazuri sociale - 8, audiere minori - 12, evaluări psihologice - 1, gravide 

minori - 21, mame minori - 18, alte tipuri - 57. 

Din totalul de 740 copii / tineri, pentru care s-au făcut sesizări la telefonul copilului, în anul 

2012, în urma consilierii psihologice şi sociale a copiilor / tinerilor şi familiilor acestora privind 

responsabilizarea părinţilor şi implicarea autorităţilor locale s-a realizat prevenirea separării 

de familie a unui număr de 681 de copii / tineri (92%). 

Pentru ceilalţi copii / tineri la care nu s-a reușit prevenirea separării de familie s-au luat 

următoarele măsuri: 4 copii au fost internaţi în centre de plasament, 25 copii au fost plasaţi la 

asistenţi maternali profesionişti; 15 de copii au fost internaţi în Centrul de Primire în Regim de 

Urgenţă Sibiu, 2 copii au fost plasaţi la familii şi 13 copii au fost plasați la centre de plasament 

ale ONG-urilor. 

Sesizări primite, în funcţie de categorii, la serviciul de Intervenţie în Situaţii de Abuz, 

Neglijare, Exploatare în 2012 

4% 

2% 

2% 

2% 

8% 

3% 

5% 

14% 

5% 

10% 

18% 

2% 

3% 

1% 

18 

9% 

1% 

3% 

9% 

Abandon spital 

Abandon în familie 

Abuz emoţional 

Abuz fizic 

Abuz sexual 

Violenta domestica 

Vagabondaj 

Tulburări comportament 

Neglijare 

Solicitare măsura de plasament 

Exploatare prin muncă 

Dificultăţi relaţionare 

Consiliere psihologică 

Cazuri sociale 

Audieri minori 

Gravide minore 

Mame minore 

Alte tipuri


În prezent, la nivelul judeţului Sibiu, în subordinea DGASPC funcţionează în prezent 

următoarele tipuri de unităţi care protejează copii / tinerii aflaţi în situaţie de risc şi copii / 

tinerii cu dizabilități: 

- 1 complex de servicii cu 1 centru pentru copii cu dizabilităţi, 1 centru maternal, un 

centru de primire în regim de urgenţă; 

- 7 centre de plasament – din care 3 sunt centre pentru copii cu dizabilităţi; 

- 1 centru de zi; 

La aceasta se adaugă reţeaua de asistenţă maternală care este constituită din 190 asistenţi 

maternali profesionişti, care au în plasament un număr de 394 copii, cu finanţare bugetară. 

350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

308 

Numărul Asistenţilor Maternali Profesionişti angajați în cadrul 

DGASPC Sibiu 

263 

263 

220 

220 

2010 2011 2012 

În perioada 2010-2012, se poate observa faptul că numărul asistenţilor maternali 

profesionişti din DGASPC Sibiu este în continuă scădere, fapt care se datorează 

numărului mare de demisii precum și a restricției prevăzute în OG nr. 34/2009 de a angaja 

personal nou în instituțiile bugetare. 

Situația AMP angajați în cadrul DGASPC Sibiu pe grupe de vârstă este următoarea: 1,1% 

au vârsta cuprinsă între 18-30 ani, 52,3% au vârsta cuprinsă între 31-51 ani și 46,6% au 

peste 50 de ani. Astfel se poate observa că rețeaua de AMP a județului Sibiu este 

îmbătrânită. 

19 

190 

01.ian 

31.dec 

01.nov

160 

140 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 


Numărul Asistenţilor Maternali Profesionişti în funcţie de 

numărul de copii / tineri plasaţi, la data de 31.10 2012 

22 

150 

Cu 1 copil Cu 2 copii Cu 3 copii Cu 4 copii 

Din imaginea de mai sus se poate observa faptul că majoritatea asistenţilor maternali 

profesioniști au primit 2 copii / tineri în plasament. 

Numărul mediu de cazuri active de un manager de caz/ responsabil de caz, din cadrul 

DGASPC Sibiu este: pentru plasamente familiale de 70 cazuri, pentru sistemul rezidențial 

copii normali de 76 cazuri, pentru sistem rezidențial copii cu dizabilități de 93 cazuri și 

pentru copii în asistență maternală de 105 cazuri, ceea ce determină un progres mult mai 

lent, în evaluarea şi soluţionarea problemelor sociale ale beneficiarilor, la aceasta 

adăugându-se incapacitatea instituţională a consiliilor locale / primăriilor de a face faţă 

noilor competenţe prevăzute de legislaţia în domeniul asistenţei sociale. 

La nivelul judeţului Sibiu există un număr de 64 de organizaţii private acreditate, care 

furnizează servicii şi programe de asistenţă socială, următoarelor categorii sociale: 

copii, familii, tineri şi persoane cu dizabilități, adulte şi vârstnice, aflate în situaţie de risc 

şi excluziune socială. 

Din numărul total de 64 OPA care furnizează servicii sociale, 15 derulează programe de 

centre de zi pentru: copiii şcolari, copiii străzii şi pentru copiii cu dizabilități, 14 OPA 

deţin centre de plasament pentru copii, 2 OPA deţin locuinţe protejate pentru tineri, iar 

alte OPA furnizează servicii sociale de prevenire. 

Tineri – persoane cu vârsta cuprinsă între 18 – 26 ani. 

Conform datelor de la Direcţia de Statistică şi itemului de vârstă 20 - 24 ani, există la 

nivelul judeţului Sibiu 34.687 tineri, din care 17.158 de sex feminin şi 17.529 de sex 

masculin. La data de 31.10.2012, în sistemul de protecţie de tip rezidenţial un număr de 22 

tineri frecventează şcoli profesionale, licee şi forme de învăţământ superior, reprezentând 

6,1 % din totalul de beneficiari ai sistemului de protecţie de tip rezidenţial al DGASPC 

Sibiu. 

20 

12 6


În anul 2012 numărul tinerilor pentru care s-a încetat măsura de protecţie a fost de 30. Din 

totalul acestora, 13 sunt integraţi socio – profesional, 2 au fost reintegraţi în familia 

biologică, 5 beneficiază de alte forme de sprijin din partea ONG – urilor, 5 au fost 

revocaţi la cerere, iar 5 au fost revocaţi sub efectul legii. 

Familii 

Instituţiile de asistenţă socială existente şi cu atribuţii în asistenţa socială a familiei nu 

răspund decât parţial nevoilor acesteia, prin acordarea de prestaţii sau servicii primare şi 

specializate numeric reduse, acestea fiind în special reprezentate de: cantine sociale 

înfiinţate de primării, centre de zi şi programe/centre de consiliere şi sprijin şi centru 

maternal înfiinţate de organizaţii private şi respectiv de DGASPC. 

Cea mai mare parte a familiilor care se confruntă cu sărăcia trăieşte în mediul rural unde 

nu există servicii comunitare în raport cu nevoile din teritoriu. 

Nu există o bază de date şi o cunoaştere reală a fenomenului violenţei în familie, iar 

specialiştii care exercită atribuţii în acest sens sunt insuficient pregătiţi, oferta 

posibilităţilor de perfecţionare în domeniu fiind inexistentă la nivelul judeţului Sibiu. 

Informațiile privind numărul beneficiarilor de venit minim garantat așa cum au fost 

transmise de primăriile din județ sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezenta Strategie. 

b. Persoane cu dizabilități 

Persoanele cu dizabilități sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficienţelor 

lor fizice, senzoriale, psihice, mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează 

accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând măsuri de protecţie în sprijinul 

integrării şi incluziunii sociale. 

Încadrarea persoanelor cu dizabilități în grade şi tipuri de handicap se face la nivel de 

judeţ pentru adulţi de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Dizabilități pentru 

Adulţi, şi pentru copii, de către Comisia pentru Protecţia Copilului. 

Din totalul de 426.128 persoane ale judeţului Sibiu (înregistrate la 01.01.2011), la 31 

octombrie 201217.806 erau persoane cu dizabilități: 

16.883 sunt adulţi cu dizabilități, din care 16.131 sunt adulţi cu dizabilități 

neinstituţionalizaţi şi 752 sunt adulţi cu dizabilități instituţionalizaţi; 

923 sunt copii / tineri cu dizabilități, din care 781 sunt copii 

neinstituţionalizaţi, 112 copii sunt protejaţi în sistemul rezidenţial al DGASPC 

Sibiu, 4 copii sunt protejaţi în sistemul rezidenţial al Organizaţiilor Private 

Acreditate, iar 26 de copii sunt protejaţi în sistem de tip familial (la asistenţii 

maternali). 

Persoanele cu dizabilități neinstituționalizate, în funcţie de gravitatea dizabilității, pot 

beneficia de asistenţi personali conform legii. Astfel la 30.11.2012 în cadrul primăriilor 

21


din judeţul Sibiu, erau angajaţi un număr de 597 asistenți personali pentru persoanele cu 

dizabilități aflată în familie. 

Copii cu dizabilități 

Din totalul de copiilor cu dizabilități neinstituţionalizaţi, 387 copii / tineri trăiesc în mediu 

rural, iar 394 copii / tineri trăiesc în mediu urban. 

Grafic privind distribuirea copiilor cu dizabilități în funcţie de mediul în 

care trăiesc, la 31 octombrie 2012 

50% 

Din numărul total de copii/tineri cu dizabilități 84,6 % copii / tineri se află în familie, 12,5 

% din copii/tineri sunt instituţionalizaţi în centrele de protecţie de tip rezidenţial ale 

DGASPC şi OPA, iar 2,6 % de copii/tineri sunt protejaţi în sistem de tip familial (la 

asistenţii maternali). Această situaţie este reprezentată în graficul de mai jos: 

800 

700 

600 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

116 

26 

22 

50% 

Mediu Urban 

Mediu Rural 

Grafic privind distribuirea copiilor / tinerilor cu dizabilități în judetul 

Sibiu 

781 

Copii neinstituţionalizaţi 

Protejaţi în sistem rezidenţial 

Protejaţi la Asistenți maternali


La data de 31 octombrie 2012, din totalul de 358 copii/tineri aflaţi în centrele de plasament 

de tip rezidenţial din cadrul DGASPC, 112 (31,2 %) sunt copii cu dizabilități. 

Din reprezentarea grafică de mai jos se poate observa distribuirea pe grade de handicap a 

copiilor / tinerilor neinstituţionalizaţi, din judeţul Sibiu: 

400 

350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

Grafic privind distribuţia pe grade de handicap a copiilor / 

tinerilor cu dizabilități, neistitututionalizati, din judeţul Sibiu, la 

31 octombrie 2012 

365 

121 

Grav Accentuat Mediu Usor 

În graficul următor sunt prezentaţi copiii / tinerii cu dizabilități neinstituţionalizaţi în 

funcţie de tipurile de handicap. După cum se poate observa, numărul copiilor / tinerilor cu 

handicap fizic este cel mai mare, respectiv 239 (30,6 %) din totalul de 781 a copiilor / 

tinerilor cu dizabilități neinstituţionalizaţi. 

23 

245 

50

Adulţi cu dizabilități 


Grafic privind distribuţia pe tipuri de handicap a copiilor / 

tinerilor neinstituţionalizaţi, la 31.10.2012 

Handicap vizual 

Boli rare 

Hiv/Sida 

Handicap asociat 

Handicap psihic 

Handicap mental 

Handicap fizic 

Handicap auditiv 

Handicap somatic 

2 

1 

29 

32 

0 50 100 150 200 250 

Pentru adulţi, DGASPC oferă servicii sociale specializate, de îngrijire şi de recuperare în 

următoarele unităţi subordonate: 

- 3 centre de îngrijire şi asistenţă (CIA Biertan, CIA Episcop Nicolae Popoviciu Biertan, 

CIA Agnita); 

- 3 centru de recuperare şi reabilitare pentru persoane cu dizabilități (CRRPH Tălmaciu 

I, CRRPH Mediaş, CRRPH Tălmaciu II); 

- 1 centru de recuperare şi reabilitare neuro - psihiatrică (CRRN Rîu Vadului) 

83 

- 3 centre de integrare şi terapie ocupaţională (CITO Mediaş, CITO Dumbrăveni I, 

CITO Dumbrăveni II). 

Pentru prevenirea excluziunii sociale, îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu 

dizabilități şi prevenirea instituţionalizării acestora DGASPC Sibiu acordă drepturi de 

asistență socială su formă de prestații sociale: indemnizație lunară, buget complementar, 

indemnizație de însoțitor pentru persoanele cu handicap vizual grav, transport interurban, 

scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale în baza rovinietei, 

plata dobânzii la creditele de care pot beneficia persoanele cu grad de handicap grav sau 

accentuat ori persoana care are în îngrijire cel puţin un copil cu grad de handicap grav sau 

accentuat, etc. 

Din totalul persoanelor cu dizabilități existent la 31 octombrie 2012, de 17.806 persoane 

cu dizabilități, un număr de 16.883 (98,9 %) sunt adulţi cu dizabilități. Din aceştia, 4840 

(28,6 %) sunt cu grad de handicap grav, 10.168 (60,2 %) sunt cu grad de handicap 

24 

85 

133 

177 

239


accentuat, 1557 (9,2 %) sunt persoane cu grad de handicap mediu şi 318 (1.8 %) cu grad 

de handicap uşor. 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

Grafic privind distribuţia pe grade de handicap a adulților 

cu dizabilități din judeţul Sibiu, la 31.10.2012 

4840 

Grav Accentuat Mediu Usor 

Din totalul de 16.131 de persoane adulte cu dizabilități neinstituţionalizate, 10.200 

(63,2%) provin din mediul urban şi 5.931 (36,7%) din mediul rural. 

95,5% 

10168 

4,5% 

Se poate observa că majoritatea persoanelor cu dizabilități trăiesc în familie. Persoanele cu 

grad de handicap grav pot beneficia, prin lege, de asistent personal, angajat al primăriei în 

a cărei rază administrativ-teritorială domiciliază, sau pot opta pentru primirea unei 

indemnizaţii lunare. 

25 

1557 

318 

Grafic privind distribuţia persoanelor adulte cu dizabilități 

în funcţie de locul în care trăiesc, la 31.10.2012 

Instituţionalizate 

Neinstituţionalizate


În graficul următor sunt prezentaţi adulţii cu dizabilități neinstituţionalizaţi în funcţie de 

tipurile de handicap. După cum se poate observa, numărul adulţilor cu handicap somatic 

este cel mai mare, respectiv 4.097 (25,39 %) din totalul de 16.131 a adulţilor cu 

dizabilități neinstituţionalizaţi. Aceştia sunt urmaţi de adulţii cu handicap fizic 3.366 

(20.86%) şi cei cu handicap vizual 2564 (15,89%). 

Handicap vizual 

Boli rare 

Hiv/Sida 

Handicap asociat 

Handicap psihic 

Handicap mental 

Handicap fizic 

Handicap auditiv 

Handicap somatic 

Surdocecitate 

0 1000 2000 3000 4000 5000 

În graficul următor este prezentată situaţia pe tipuri de handicap, a persoanelor cu 

dizabilități instituţionalizate, în centrele aflate în subordinea Direcţiei Generale de 

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu. 

Handicap Mintal 

Handicap Neuropsihic 

Handicap Asociat 

Handicap Psihic 

Handicap Vizual 

Handicap Auditiv 

Handicap Somatic 

Handicap Fizic 

Grafic privind distribuţia pe tipuri de handicap a adulţilor 

cu handicap neinstituţionalizaţi, la 31.10.2012 

118 

112 

5 

692 

1086 

1772 

26 

2564 

2319 

3366 

4097 

Grafic privind distribuţia pe tipuri de handicap a persoanelor adulte 

instituţionalizate, la 31.10.2012 

4 

9 

26 

49 

49 

65 

104 

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 

446


Se poate observa că din totalul persoanelor cu dizabilități instituţionalizate de 752, 

numărul cel mai mare este deţinut de persoanele cu handicap mintal, respectiv 446 (59,3 

%), urmat de numărul persoanelor cu handicap neuropsihic, respectiv 104 (13,8 %). 

Aceste persoane sunt fie singure, fie suferă de afecţiuni care necesită îngrijire permanentă 

specializată, fie au fost abandonaţi de familie. Vârsta acestora variază între 18 ani - 85 ani 

şi peste. 

140 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

16 

133 

126 

55 

Din graficul de mai sus se poate observa că în toate cele zece centre ale DGASPC, sunt 

instituţionalizate persoane încadrate în gradele de handicap grav şi accentuat. Totodată se 

poate observa numărul mare de persoane încadrate în gradul de handicap grav (265) 

instituţionalizate în cadrul CITO Dumbrăveni I şi CRRN Râu Vadului. 

c. Persoane vârstnice 

Grafic comparativ pe centrele DGASPC, pentru persoane adulte cu 

dizabilități, în funcţie de gradul de handicap, la data de 31.10.2012 

42 

37 37 

38 

77 

19 

21 

19 20 21 

15 

8 

13 

11 11 

8 

Grav Accentuat Mediu 

La nivelul judeţului Sibiu, populaţia vârstnică cu vârsta peste 60 ani este de 77.910 

persoane, ceea ce reprezintă 18,2% din populaţia totală a judeţului Sibiu de 426.128 

persoane. 

În conformitate cu Legea nr. 292 din 20 decembrie 2011, autorităţile administraţiei 

publice locale au obligaţia de a asigura serviciile de îngrijire personală acordate la 

27 

11 

0 0 0 0 4 5 2 

0 2 

CIA Biertan CRRPH Tălmaciu CRRN Riul Vadului CITO Dumbraveni 

CIA Biertan 2 CIA Agnita CITO Medias CRRPH Tălmaciu 2 

CRRPH Mediaş CITO Dumbrăveni 2


domiciliu sau în centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice dependente, singure ori a 

căror familie nu poate să le asigure îngrijirea. 

La nivelul judeţului Sibiu există un număr de 23 de servicii destinate persoanelor vârstnice 

care asigură îngrijirea acestora. Majoritatea serviciilor sunt asigurate de ONG - uri 

(69,5%) în timp ce sistemul de stat asigură doar 30,4 %. Astfel în judeţul Sibiu, ONG - 

urile asigură servicii rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice în următoarele localităţi: 

Sibiu (3), Tălmaciu (1), Şelimbăr (1), Slimnic (1), Aţel (1), Slimnic (1) şi Bîrghiş (1) în 

timp ce SPAS – urile locale asigură servicii rezidenţiale doar în localităţile Sibiu şi 

Mediaş. 

Serviciile de îngrijire la domiciliu asigurate de ONG - uri se află în localităţile: Sibiu (5), 

Mediaş (2), Marpod (1) în timp ce serviciile de îngrijire la domiciliu asigurate de SPAS – 

urile locale se află în localităţile: Sibiu, Mediaş, Sălişte, Copşa Mică, Avrig. 

La nivelul judeţului nu există o bază de date cu toţi vârstnicii care au nevoie de servicii de 

îngrijire şi asistenţă. 

Prin Hot. nr. 57/29.03.2012, Consiliul Județean Sibiu a aprobat convenția de parteneriat 

între Consiliul Județean Sibiu, prin DGASPC Sibiu și Consiliul Local Agnita, prin care se 

asigură serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice la nivelul orașului 

Agnita. 

Concluzii şi recomandări 

Copii 

În urma analizei situaţiei copiilor aflaţi în sistemul de protecţie, pe anii 2010 – 2011 - 

2012, se constată o scădere a numărului mediu de copii aflaţi în sistemul de protecţie 

specială în 2012 faţă de 2010 cu 9,07 %. 

Se constată o creştere a numărului de copii aflaţi în serviciile rezidenţiale ale DGASPC, cu 

6,79 % în anul 2012 faţă de anul 2010, în timp ce numărul mediu de copii protejaţi în 

centrele de plasament ale OPA s-a menţinut relativ constant. Cei mai mulţi beneficiari, ai 

serviciilor de tip rezidenţial, ai DGASPC sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 14 – 17 ani 

(29,8 % din totalul copiilor aflaţi în sistemul rezidenţial). Având în vedere numărul mare 

de copii cu vîrsta cuprinsă între 14-17 ani protejați în centrele de plasament se constată 

nevoia dezvoltării de servicii de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă. 

În perioada 2010-2012, numărul copiilor protejați în sistem familial este în scădere, atât la 

plasamentele la rude sau alte familii/persoane, cât și la asistenți maternali profesioniști, 

datorită plafonului scăzut al indemnizației de plasament (pentru măsura de plasament la 

rude sau alte familii/persoane) și a scăderii salariilor la asistenții maternali, fapt care a 

determinat creșterea numărului de demisii a asistenților maternali profesioniști. 

În perioada 2010 – 2012, se poate observa numărul mare de ieşiri în comparaţie cu 

numărul de intrări în sistem, astfel în această perioadă au intrat în sistemul de protecţie un 

număr de 327 copii şi au ieşit un număr de 428 copii, diferenţa fiind de 101 copii. Cele mai 

28


importante ieşiri au fost din sistemul rezidenţial unde în această perioadă, au intrat 25 de 

copii și au ieşit 114 copii diferenţa fiind de 89 copii. 

Principala cauză pentru care sunt instituţionalizaţi copii în Centrul de Primire Urgenţă al 

DGASPC Sibiu, în toți cei 3 ani, o reprezintă vagabondajul, astfel în 2010- 53,1% din 

totalul copiilor protejați în Centrul de primire în regim de urgență, în 2011 – 76,4% și în 

2012 - 55,8%. 

Numărul asistenţilor maternali profesionişti a scăzut în anul 2012 (noiembrie) faţă de anul 

2010 (ianuarie) cu 38,31 %, , fapt care se datorează creșterii numărului de demisii precum 

și a restricției prevăzute în OG 34/2009 de a angaja personal nou în instituțiile bugetare. 

Majoritatea asistenţilor maternali profesionişti (78,94 %) au primit în plasament câte 2 

copii. 

Din totalul de copii de 51 părăsiți unitățile sanitare, în anul 2012 (31.10.2012), pentru 19 

copii s-a realizat prevenirea, pentru 23 s-a instituit o măsură de protecție specială, iar 

pentru 9 s-au întocmit procese verbale de abandon, însă nu au fost preluaţi din spital din 

lipsă de asistenţi maternali profesionişti. 

Numărul copiilor din centrele de plasament s-ar reduce dacă serviciile de prevenire ar 

creşte numeric, s-ar diversifica în funcţie de nevoile din teritoriu şi s-ar centra pe 

sprijinirea familiei în îndeplinirea obligaţiilor ce-i revin, iar comunitatea s-ar implica activ 

în furnizarea serviciilor sociale. 

Majoritatea copiilor din sistemul de protecţie provin din familii dezorganizate, 

monoparentale sau aflate la limita sărăciei. 

Majoritatea copiilor cu dizabilități neinstituţionalizaţi sunt încadrate în grad de handicap 

grav (46,73%). 

Referitor la distribuţia pe tipuri de handicap a copiilor neinstituţionalizaţi se constată că cei 

mai mulţi copii (30,6 %) au handicap fizic. 

Serviciile adresate copilului şi familiei în situaţie de risc şi copilului cu dizabilități, în 

special serviciile de prevenire sunt reduse ca număr, iar autorităţile de la nivel local şi 

comunităţile locale se implică încă insuficient în furnizarea acestor servicii. 

Majoritatea copiilor cu dizabilități (84,6 %) trăiesc în familia naturală sau substitutivă, cu 

toate acestea numărul serviciilor deschise comunităţii este foarte mic, iar programele 

adresate copiilor cu dizabilități sunt desfăşurate în special de ONG-uri în mediul urban. 

Numărul mediu de cazuri active pe un manager de caz/ responsabil de caz, din cadrul 

DGASPC Sibiu este: pentru plasamente familiale de 70 cazuri, pentru sistemul rezidențial 

copii normali de 76 cazuri, pentru sistem rezidențial copii cu dizabilități de 93 cazuri și 

pentru copii în asistență maternală de 105 cazuri, ceea ce determină un progres mult mai 

lent, în evaluarea şi soluţionarea problemelor sociale ale beneficiarilor, la aceasta 

adăugându-se incapacitatea instituţională a consiliilor locale / primăriilor de a face faţă 

noilor competenţe prevăzute de legislaţia în domeniul asistenţei sociale. 

La nivelul DGASPC există o bună colaborare cu sectorul privat, reprezentat de asociaţii şi 

fundaţii care furnizează servicii sociale primare sau specializate pentru toate categoriile de 

beneficiari conform vârstei şi stării de sănătate. 

29

Tineri 


În anul 2012 numărul tinerilor pentru care s-a încetat măsura de protecţie a fost de 30. Din 

totalul acestora, 13 sunt integraţi socio – profesional, 2 au fost reintegraţi în familia 

biologică, 5 beneficiază de alte forme de sprijin din partea ONG – urilor, 5 au fost revocaţi la 

cerere, iar 5 au fost revocaţi sub efectul legii. 

Familia 

Instituţiile de asistenţă socială existente şi cu atribuţii în asistenţa socială a familiei nu 

răspund decât parţial nevoilor acesteia, prin acordarea de prestaţii sau servicii primare şi 

specializate numeric reduse, acestea fiind în special reprezentate de: cantine sociale 

înfiinţate de primării, centre de zi şi programe/centre de consiliere şi sprijin şi centru 

maternal înfiinţate de organizaţii private şi respectiv de DGASPC. 

Cea mai mare parte a familiilor care se confruntă cu sărăcia trăieşte în mediul rural unde nu 

există servicii comunitare în raport cu nevoile din teritoriu. 

Persoane cu dizabilități 

Asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilități sunt în majoritatea cazurilor membri ai 

familiei fără a avea pregătire de specialitate. Persoanele adulte cu dizabilități nu 

beneficiază de servicii alternative în judeţul Sibiu. 

Din totalul persoanelor cu dizabilități existent la 31 octombrie 2012, de 17.054 persoane cu 

dizabilități, un număr de 16.883 (98,9 %) sunt adulţi cu dizabilități. Din aceştia, 4.840 

(28,6 %) sunt cu handicap grav, 10.168 (60,2 %) sunt cu handicap accentuat, 1.557 (9,2 %) 

sunt persoane cu handicap mediu şi 318 (1.8 %) cu handicap uşor. 

Din totalul de 16.131 de persoane adulte cu dizabilități neinstituţionalizate, 10.200 (63,2%) 

provin din mediul urban şi 5.931 (36,7%) din mediul rural. 

În funcţie de tipurile de dizabilități, numărul adulţilor cu handicap somatic este cel mai 

mare, respectiv 4.097 (25,39 %) din totalul de 16.131 a adulţilor cu dizabilități 

neinstituţionalizaţi. Aceştia sunt urmaţi de adulţii cu handicap fizic 3.366 (20.86%) şi cei 

cu handicap vizual 2564 (15,89%). 

Din totalul persoanelor cu dizabilități instituţionalizate de 752, numărul cel mai mare este 

deţinut de persoanele cu handicap mintal, respectiv 446 (59,3 %), urmat de numărul 

persoanelor cu handicap neuropsihic, respectiv 104 (13,8 %). 

Cele mai multe persoane adulte cu dizabilități instituţionalizate în sistemul rezidenţial al 

DGASPC Sibiu sunt încadrate în grad de handicap grav (65,82 %). 

Centrele rezidenţiale nu au suficient personal specializat pentru recuperarea şi reabilitarea 

persoanelor cu dizabilități instituţionalizate datorită restricţiilor legislative. 

Se constată un sistem deficitar de încadrare a persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii. 

Posibile cauze ar fi lipsa de cunoaştere a angajatorilor privind facilităţile legale angajării 

persoanelor cu dizabilități, cât şi interesul redus din partea comunităţii şi autorităţilor 

competente, pentru integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilități. 

30

Persoane vârstnice 


Nu există un sistem unitar organizat şi coordonat privind protecţia şi asistenţa socială a 

persoanelor vârstnice. 

Se remarcă necesitatea îmbunătăţirii, diversificării şi extinderii serviciilor sociale 

comunitare destinate vârstnicilor, în special a celor de îngrijire la domiciliu deoarece în 

acest mod se poate răspunde cerinţelor persoanelor în vârstă de a rămâne în cadrul 

comunităţii şi de a primi ajutor şi îngrijire socio-medicală în propria locuinţă sau într-u 

cadru specializatatât, cât și a celor de tip rezidenţial, intermediar, alternativ. De asemenea 

este necesară implicarea autorităţilor de la nivel local în asistenţa socială a persoanelor 

vârstnice. 

La nivelul judeţului nu există o bază de date cu toţi vârstnicii care au nevoie de servicii de 

îngrijire şi asistenţă. 

3.2.3. Diagnoza serviciilor sociale din județul Sibiu 

În judeţul Sibiu sunt acreditaţi un număr de 189 furnizori de servicii sociale dintre care 

86 sunt furnizori publici şi 102 sunt furnizori privaţi (asociaţii, fundaţii, culte religioase). 

Analiza situaţiei serviciilor sociale acreditate de la nivel judeţean s-a făcut cu date din 

Registrul electronic unic al serviciilor sociale al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei 

Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ianuarie 2013. În acest registru electronic se poate observa 

situaţia serviciilor sociale acreditate la nivel naţional, dar şi pe fiecare judeţ în parte. 

Concentraţia serviciilor sociale acreditate la nivelul judeţului Sibiu este redată în harta de mai 

jos, din care se poate observa că cele mai multe servicii sociale acreditate sunt concentrate în 

cele două municipii ale județului. 

31


32


Serviciile sociale se împart în servicii primare şi servicii specializate. Serviciile sociale pot fi 

furnizate de către furnizori publici sau furnizori privaţi. 

a. Servicii primare: 

Serviciile primare sunt destinate tuturor categoriilor de vârstă ale beneficiarilor. 

În judeţul Sibiu majoritatea primăriilor comunelor, oraşelor şi municipiilor au acreditate 

servicii sociale primare, respectiv 63 din 64 primării. Pe lângă acestea mai au acreditate 

servicii primare şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cultele (respectiv furnizorii 

privaţi). Numărul acestora este de 30. 

În municipiul Sibiu pe lângă serviciile primare din cadrul Serviciului Public de Asistenţă 

Socială al Consiliului Local al municipiului Sibiu şi cele ale Spitalului de Pediatrie (cu cele 2 

servicii acreditate, respectiv Compartimentul de asistenţă socială şi Compartimentul de 

primiri urgenţe) şi Spitalul de Psihiatrie „Gh. Preda” (cu 2 compartimente: Compartimentul de 

asistenţă socială şi Compartimentul de primiri urgenţe), mai sunt acreditate 20 servicii ale 

furnizorilor privaţi, aceştia sunt: Asociaţia „Philadelphia”, Asociaţiei Iniţiativa Christiana, 

Asociaţia Misionară Creştină de Caritate Centrul Creştin Sibiu, Asociaţia „Societatea 

Femeilor Ortodoxe”, Asociaţia „Hopes Sibiu”, Asociaţia de Prietenie Ille et Vilaine, 

Fundaţia „Heart of Hope”, Fundaţia „Edelweiss”, Asociaţia Papageno Hermanstadt, 

Asociaţia „Mission to Serve”, Asociaţia Creştin – Ortodoxă Română „ACORD”, 

Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Sibiului - Serviciul de Asistenta Socială, 

Protopopiatul Ortodox Român al Sibiului, Asociaţia „Filantropia Ortodoxă” Sibiu, 

Parohia Ortodoxă Română Inferior III (Biroul de asistenţă socială), Asociaţia „Little 

Castle” (Birou de asistenţă socială şi sprijin pentru copil și familie), Asociaţia Umanitară 

Pro Humanity (Birou de asistenţă socială), Asociaţia Clubul Sportiv Whitesnakes (Birou 

de asistenţă socială pentru copil şi familie), Fundaţia Social Culturală a Romilor Ion 

Cioabă Sibiu (Birou de asistenţă socială), Asociaţia Romilor Nomazi şi Căldărari Indirom 

(Birou de asistenţă socială). 

În municipiul Mediaş sunt acreditate centre de servicii sociale primare cele ale Fundaţiei 

„Andreea” şi Asociaţiei „Filantropia Buna Vestire Mediaş”, pe lângă cel al Direcţiei de 

Asistenţă Socială Mediaş din subordinea Consiliului Local al Municipiului Mediaş şi cel 

al Spitalului Municipal Mediaş – Compartimentul de asistenţă socială. 

În Tălmaciu este acreditat: 1 Centru de servicii sociale primare al Asociaţiei „Acasă, în 

oraşul Sălişte” Centru de servicii sociale primare al Asociaţiei Iniţiativa Christiana iar în 

Cisnădie Servicii sociale primare Asociaţia ''Speranţă şi Zâmbet'' – Cisnădie, tot în acest 

oraş Parohia Română Cisnădie II are un Birou de consiliere şi sprijin 

De asemenea, în comuna Boiţa este acreditat un Birou de asistență socială pentru copil și 

familie – Asociaţia Democratin, iar în comuna Şelimbăr un Centru de servicii primare al 

Fundaţiei Edelweis Şelimbăr. 

Culte care au acreditate servicii primare în mediu rural sunt: Parohia Ortodoxă Română 

Aciliu care are un Birou de asistenţă socială şi Parohia Ortodoxă Română Cristian I - 

Birou de asistenţă socială. 

În graficul următor se poate observa cum sunt împărţite în cadrul judeţului serviciile sociale 

primare acreditate din judeţul nostru. 

33


Situaţia serviciilor primare acreditate publice şi private, în judeţul sibiu 

Servicii primare private 

Servicii primare publice 

Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ianuarie 2013. 

b. Servicii specializate 

17,10% 

86,66% 

0% 20% 40% 60% 80% 100% 

Servicii destinate copiilor, tinerilor și familiei 

82,80% 

După cum se poate observa şi pe harta serviciilor sociale destinate copiilor acestea sunt în 

general poziţionate în municipiile (Sibiu sau Mediaş) sau oraşele judeţului şi în jurul acestora. 

În municipiul Sibiu, sunt acreditate 5 servicii rezidenţiale publice – 5 ale D.G.A.S.P.C. Sibiu: 

3 pentru copilul normal (Centrul de primire în regim de urgenţă şi Centrul maternal ale 

Complexului de servicii „Prichindelul”, Centrul de plasament „Gulliver”) şi 2 pentru copilul 

cu dizabilităţi (Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi al Complexului de Servicii 

„Prichindelul” şi Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi „Speranţa”) precum şi 9 

servicii rezidenţiale private destinate tinerilor (Centrul pentru dezvoltarea deprinderilor de 

viaţă independentă pentru tinere Casa Speranţei - Asociaţia "Love&Light Romania", 

Centrul rezidenţial pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă pentru tinere – 

Fundaţia „Heart of Hope”, Centrul de plasament „Tineri pentru tineri” – Asociaţia 

Ortodoxă pentru o Lume Nouă, Comunitatea de tineri Sibiu – Asociația SOS Satele 

Copiilor, Centrul rezidenţial de învăţare a deprinderilor de viaţă independentă şi Centrul 

rezidenţial de integrare socio-profesională a tinerilor – Fundaţia Romanian Prospects, 

34 

13,30% 

zonă urbană 

zonă rurală


Locuinţe protejate pentru tineri – Asociaţia Kap România, Locuinţe protejate pentru tineri - 

Asociaţia Misionară Creştină "Speranţa" Sibiu, Locuinţe protejate pentru tineri - 

Asociatia Quo Vadis Projecte Rom&Atilde). De asemenea, în municipiul Sibiu este 

acreditat şi un Centrul de consiliere pentru integrare profesională a tinerilor peste 18 ani, care 

au părăsit sau se pregătesc să părăsească sistemul de stat privind protecţia copilului – 

Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Sibiului - Serviciul de Asistență Socială. 

Pentru prevenirea abandonului, ONG-urile au acreditate în municipiul Sibiu servicii de zi, 

acestea sunt: 

- 11 centre de zi, dintre care 7 pentru copii aflaţi în situaţie de dificultate (Centrul de zi 

„Centrul de asistenţă şi sprijin pentru copil şi familie” – Asociaţia „Sfântul Nicolae a 

Bisericii Ortodoxe Române Valea Aurie 1 Sibiu, Centrul de zi pentru copiii – Asociaţia 

Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, Centrul de zi pentru părinţi şi copii – 

A.R.A.P.A.M.E.S.U., Centrul de zi „Casa deschisă” – Parohia Evanghelică C.A. Sibiu, 

Centrul de servicii pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă „Alternative” – 

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România – filiala Sibiu, Centrul de zi „Şcoala 

Edelweiss” şi Centrul de zi „Grădiniţa Edelweiss” ale Fundaţiei „Edelweiss”) și 4 centre de 

zi pentru copilul cu dizabilităţi (Centrul de zi pentru copilul cu handicap „CRESC”, Centrul 

Alexandra pentru copiii nevăzători - Fundaţia UCOS, Centrul de zi pentru copilul cu 

deficienţe neuro–psiho-motorii severe „Casa Luminii” – Fundaţia „Sion Internaţional 

România” Centrul de zi pentru copilul cu afecţiuni din spectrul autist „Caleidoscop”, care 

funcţionează în parteneriat public-privat Fundaţia UCOS/Primăria municipiului 

Sibiu/Consiliul Judeţean Sibiu şi DGASPC Sibiu), 

- 5 centre de consiliere pentru copil şi familie (Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi 

copii „PIS” – Fundaţia UCOS, Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii al 

A.R.A.P.A.M.E.S.U., Centrul de consiliere si sprijin pentru persoane cu handicap vizual – 

Asociaţia Nevăzătorilor din România - filiala Sibiu, Centrul de informare şi consiliere - 

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România – filiala Sibiu, Biroul de consiliere şi 

ajutor pentru copii şi tineri în dificultate - Asociaţia Umanitară Alexandra Nanu. 

De asemenea, în municipiul Sibiu sunt acreditate servicii pentru victimele violenţei domestice 

(Centrul de primire în regim de urgenţă a femeilor şi copiilor victime ale violenţei domestice - 

Asociaţia Femeilor din Sibiu şi Centrul pentru prevenirea si combaterea violenţei domestice 

- Fundaţia „Edelweiss”) precum şi alte servicii specializate furnizate de către D.G.A.S.P.C. 

Sibiu (Serviciul management de caz pentru copii şi evaluare iniţială, Serviciul de intervenţie 

în situaţii de abuz, neglijare, exploatare, Serviciul de evaluare complexă a copilului, 

Compartimentul adopţii şi post adopţii). 

În zona Sibiu mai sunt acreditate la Cisnădie 3 centre rezidenţiale dintre care, 2 ale 

furnizorilor privaţi (1 Casă de tip familial pentru copilul cu dizabilităţi Fundaţia Little Johns 

Cisnădioara şi SOS - Satul copiilor Cisnădie - Asociația SOS - Satele Copiilor) şi 1 al 

D.G.A.S.P.C. Sibiu (Centrul de plasament „Tavi Bucur” Cisnădie), dar şi 2 centre de zi 

(furnizori privaţi: Centrul de zi – Parohia Ortodoxă Română Cisnădie II, Centrul pentru 

prevenirea abuzului, neglijării şi exploatării copilului „Arca lui Noe” al Asociaţiei 

Diakonisches Werk a Bisericii Evanghelice C.A. din România), precum şi 2 centre de 

consiliere. Acestea sunt: Biroul de consiliere şi sprijin al Parohiei Ortodoxe Române 

Cisnădie II și SOS Centrul de consiliere și sprijin pentru copii și părinți al Asociației SOS – 

Satele copiilor. 

D.G.A.S.P.C. Sibiu are la Orlat un centru rezidenţial. 

35


La Şelimbăr şi Slimnic organizaţiile private acreditate deţin locuinţe protejate pentru tineri, 

respectiv ale Asociaţiei Misionare Creştine „Speranţa” Şelimbăr şi Locuinţe protejate 

pentru tineri „Casa Betel” - Asociaţia Creştină Betel. 

În municipiul Mediaş sunt acreditate următoarele servicii publice: 1 centru rezidenţial pentru 

copilul cu dizabilităţi şi 1 centru de zi „Sfântul Andrei” (ale D.G.A.S.P.C. Sibiu) şi 1 centru 

de primire în regim de urgenţă al S.P.A.S. Mediaş, precum şi următoarele servicii private: 3 

centre rezidenţiale (Centrul social de tip familial – Fundaţia „Caird”, Centrul de tip familial 

al Fundaţiei „Acţiune Caritate - O casă pentru copiii români”, Centrul de tip familial – 

Fundaţia „Casa de copii orfani – Lumina”), 1 Centru pentru prevenirea şi combaterea 

violenţei în familie al Asociaţiei Casa de femei creştină germană „Estera”, 1 centru de zi 

pentru copilul cu dizabilităţi (al Asociaţiei „Phoenix Speranţa”), 1 Centru de recuperare 

neuro – motorie (de tip ambulator) Pruncul Isus - Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco – 

Catolic Blaj. 

În zona Mediaş serviciile organizaţiilor publice autorizate au acreditate la Moşna (2 centre 

rezidenţiale: Casa de tip familial „Casa Speranţei”şi Centrul de orientare profesională şi 

integrare a tinerilor în societate – Fundaţia Alpha DS), în Aţel (Case de tip familial pentru 

copii si tineri cu tulburări de comportament şi 1 Centru de zi ale Asociaţiei „Perspectiva 

Transilvaniei”), Centru de zi pentru copii - Fundaţia Casa Ospeţiei sat Valchid, comuna 

Hoghilag. În această zonă, D.G.A.S.P.C. mai deţine 1 centru rezidenţial la Agârbiciu. 

La Agnita S.P.A.S.- ul local are în componenţă un compartiment creşă acreditat ca şi serviciu 

social. 

În judeţul Sibiu mai sunt acreditate centre rezidenţiale în localităţile: Turnu Roşu (Centru 

pentru copilul cu dizabilităţi al D.G.A.S.P.C.), în Arpaşu de Jos (Centru de plasament 

„Tabita – Fundaţia „Tabita”), 3 în comuna Roşia: în satul Cornăţel sunt acreditate 2 

servicii destinate copiilor şi tinerilor: Centrul de plasament de tip familial – Asociaţia 

Umanitară „Dare to Care” şi Centrul rezidenţial de învăţare a deprinderilor de viaţă 

independentă– Fundaţia Romanian Prospects. Tot în comuna Roşia are acreditare în satul 

Daia, Centrul de tip familial al Asociaţiei Steps of Hope – Sibiu. 

Se poate constata că din totalitatea de 59 de servicii sociale specializate acreditate destinate 

copiilor şi tinerilor furnizate în judeţul Sibiu, 46 sunt localizate în municipii sau oraşe ale 

judeţului, dintre care 11 sunt oferite de furnizori publici (respectiv 24% din totalul celor 

furnizate în mediul urban) şi restul de 35 de către furnizori privaţi (76% din total), în timp ce 

la nivel de comune sunt 13 (în afara serviciilor primare/de specializate - asistentul personal al 

persoanei cu handicap grav), din care 3 sunt oferite de furnizorii publici (respectiv 23% din 

totalul serviciilor sociale localizate în mediul rural) şi 10 de furnizorii privaţi (respectiv 77% 

din totalul serviciilor localizate la nivel rural). Din aceste date se poate observa că proporţia 

serviciilor publice comparativ cu cele private se păstrează, atât în zona urbană cât şi în cea 

rurală: 

36

100% 

90% 

80% 

70% 

60% 

50% 

40% 

30% 

20% 

10% 

0% 


Situaţia serviciilor sociale specializate acreditate, publice sau private 

destinate copiilor, în judeţul Sibiu 

76,00% 77% 

24,00% 23% 


De asemenea, se observă că în judeţul Sibiu serviciile specializate acreditate destinate copiilor 

pot fi împărţite în servicii de prevenire, servicii de protecţie specială şi alte servicii 

specializate (servicii acreditate din cadrul DGASPC Sibiu: servicii de evaluare, de 

management de caz, etc). Situaţia acestora este redată în graficul următor: 

Situaţia serviciilor sociale specializate acreditate destinate copiilor, în judeţul Sibiu 

100% 

90% 

80% 

70% 

60% 

50% 

40% 

30% 

20% 

10% 

0% 

zona urbană zona rurală 

6,50% 

45,60% 

47,80% 

15,30% 

84,60% 

zona urbană zonă rurală 


Se poate observa că din totalul de 46 servicii specializate acreditate destinate copiilor şi 

tinerilor aflate în zona urbană 22 servicii sunt de protecţie specializată, respectiv 47,8% din 

totalul celor din municipii sau oraşe), 21 sunt de prevenire, respectiv 45,6% şi 3 sunt alte 

servicii specializate (6,5%). Iar în zona rurală din totalul de 13 servicii specializate destinate 

copiilor şi tinerilor, 11 servicii sunt de protecţie specializată (84,6% ) şi 2 de prevenire a 

instituţionalizării copilului, respectiv 15,3%. 

Situația serviciilor sociale specializate acreditate destinate copiilor este prezentată în harta de 

mai jos: 

37 

furnizori privaţi 

furnizori publici 

alte servicii specializate 

servicii de prevenire 

servicii protectie specială


38

Concluzii şi recomandări 

Concluzii: 


În judeţul Sibiu serviciile sociale destinate copiilor sunt concentrate în jurul municipiilor şi 

oraşelor, în zonele rurale fiind reprezentate în general doar de către serviciile primare şi 

specializate ale consiliilor locale (serviciul asistentului personal pentru persoana cu handicap 

grav care are nevoie de însoţitor), cu câteva excepţii (Aţel, Moşna, Slimnic, Şelimbăr, Arpaşu 

de Jos, Hoghilag). 

De asemenea, se mai poate constata diferenţa numărului de servicii furnizate de către 

furnizorii privaţi (ONG-uri, culte religioase) şi numărul de servicii oferite de către furnizorii 

publici, numărul serviciilor furnizate de către furnizorii privaţi este mai mare iar serviciile 

sunt mai diversificate decât cele publice. 

O altă concluzie este aceea că sunt mai multe servicii de protecţie specială decât cele de 

prevenire. Ar trebui dezvoltate mai mult serviciile de prevenire, atât pentru prevenirea 

instituţionalizării copiilor (cu efecte negative asupra dezvoltării copilului) cât şi pentru 

reducerea costurilor necesare funcţionării centrelor rezidenţiale. 

Nu sunt dezvoltate servicii rezidenţiale pentru copilul care săvârşeşte fapte penale şi nu 

răspunde penal, şi nici servicii sociale destinate sprijinirii acestuia în procesul de reintegrare 

socială. 

În judeţul Sibiu nu există servicii acreditate pe tipul de serviciu de reconciliere a vieţii de 

familie cu viaţa profesională. 

Numărul serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie este mic şi 

insuficient nevoii existente. Serviciile destinate victimelor violenţei în familie este mic (există 

doar 2 centre rezidenţiale - Centrul de primire în regim de urgenţă a femeilor şi copiilor 

victime ale violenţei domestice în municipiul Sibiu și Centrul pentru prevenirea şi combaterea 

violenţei în familie în municipiul Mediaș. Nu există servicii sociale destinate agresorilor care 

să asigure măsuri de educaţie, consiliere şi mediere familială. 

Recomandări: 

Pentru acoperirea tuturor nevoilor de servicii sociale din judeţul Sibiu este nevoie de a creşte 

numărul serviciilor existente mai ales în mediul rural, dar şi de înfiinţarea de noi tipuri de 

servicii. 

Se recomandă: 

- înfiinţarea de noi centre de zi mai ales în zonele rurale, de către autorităţile publice locale 

în vederea prevenirii instituţionalizării copiilor; 

- înființarea de centre de zi de recuperare / readaptare pentru copiii cu dizabilități; 

- constituirea de echipe mobile de evaluare și recuperare pentru copiii cu dizabilități; 

- dezvoltarea de servicii destinate pregătirii sau sprijinirii reintegrării/integrării 

copilului/tânărului în familie; 

- dezvoltarea de servicii destinate dezvoltării deprinderilor de viață independentă a 

copiilor/tinerilor din centrele de plasment 

- dezvoltarea serviciilor rezidenţiale pentru copilul care săvârşeşte fapte penale şi nu 

răspunde penal, şi a celor destinate sprijinirii acestuia în procesul de reintegrare socială, 

39


- dezvoltarea serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie, 

serviciile destinate victimelor violenţei în familie, precum şi servicii destinate agresorilor 

acestora; 

- înfiinţarea de centre de respiro pentru persoanele care îngrijesc copii cu dizabilități; 

- înfiinţarea de centre de respiro pentru asistenţii maternali; 

- înfiinţarea de servicii pentru integrarea romilor. 

- înființarea de servicii de reconciliere a vieții de familie cu viața profesională. 

Servicii destinate adulţilor: 

Ca şi în cazul serviciilor destinate copiilor şi cele destinate adulţilor sunt distribuite în jurul 

celor 2 municipii ale judeţului Sibiu, respectiv Sibiu şi Mediaş, precum şi în jurul oraşelor. 

În municipiul Sibiu furnizorii publici au acreditate următoarele servicii sociale destinate 

adulţilor: un Cămin pentru vârstnici, o Cantină socială şi un Serviciu de îngrijire şi asistenţă la 

domiciliu aflate în subordinea Serviciul Public de Asistenta Sociala din subordinea 

Consiliului local al municipiului Sibiu, o Unitate de Asistenţă Medico-Socială "CĂMIN 

SPITAL" din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu , precum şi un serviciu specializat al 

D.G.A.S.P.C. (Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap). 

Tot în municipiul Sibiu, sunt acreditate următoarele servicii sociale specializate pentru adulţi 

ale furnizorii privaţi: 

- 1 centru rezidenţial (Centru de îngrijire paleativă „Carl Wolf” al Asociaţiei „Carl 

Wolf” a Bisericii Evanghelice C.A. din România), 

- 3 cămine pentru vârstnici (Căminul pentru persoane vârstnice „Carl Wolf” - 

Asociaţia „Carl Wolf” a Bisericii Evanghelice C.A. din România, Cămin pentru 

persoane vârstnice - Fundaţia Cibinium, Căminul de persoane vârstnice), 

- 2 servicii de locuinţe protejate (locuinţe protejate pentru persoane cu handicap vizual 

– Asociaţia Nevăzătorilor din România – filiala Sibiu, locuinţe protejate ale 

Parohiei Evanghelice C.A. din România), 

- 6 servicii de îngrijire la domiciliu (Centru de servicii de îngrijire socio–medicale la 

domiciliu - Asociaţia pentru Asistenţă la Domiciliu Olandeza Română 

(A.P.A.D.O.R.) Centru de servicii de îngrijire la domiciliu - Societatea Naţională de 

Cruce Roşie din România – filiala Sibiu, Centrul de serviciu de îngrijire şi asistenţă 

socio-medicală pentru persoane adulte cu handicap şi vârstnice – Asociaţia 

„Philadelphia”, Centrul care acordă servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu Sibiu 

- Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco – Catolic Blaj, Centrul pentru servicii de 

îngrijire şi asistenţă pentru persoanele vârstnice - Asociaţia Hopes Sibiu, Centru de 

servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu - Asociaţia „Diakonisches Werk” a 

Bisericii Evanghelice C.A. din România), 

- 1 centru medico – social al Asociaţiei Filantropice Medicală – Creştină 

Christiana – filiala Sibiu, 3 centre de zi pentru persoanele cu dizabilități (Centrul de 

zi „Gabriela” - Asociaţia Handicapaților Psihici Sibiu în parteneriat cu Consiliul 

judeţean Sibiu şi DGASPC Sibiu, Centrul de zi pentru persoane cu tulburări psihice – 

Asociaţia Tonal, Centrul ocupaţional pentru persoane cu dizabilităţi al Asociaţiei 

40


Diakoniewerk Internaţional) şi 1 centru de zi pentru persoane vârstnice al Societăţii 

Naţionale de Cruce Roşie din România – filiala Sibiu, 

- 6 centre de consiliere pentru persoane cu dizabilități (Centru de consiliere şi sprijin 

pentru bolnavii de cancer „ONKOS” – Asociaţia „ONKOS” SIBIU, Biroul de 

asistenţă şi consiliere pentru persoanele cu dizabilități Sibiu - Asociaţia Caritas 

Mitropolitan Greco – Catolic Blaj, Centrul de consiliere si sprijin pentru persoane cu 

handicap vizual - Asociaţia Nevăzătorilor din România – filiala Sibiu, Centrul de 

consiliere şi informare pentru persoanele cu tulburări psihice şi familiile acestora – 

Asociaţia Tonal, Centrul de consiliere, sprijin şi asistenţă pentru persoanele cu 

handicap neuro-locomotor – Asociaţiei Umanitară Şi Clubul Sportiv Hermannstadt 

ale Persoanelor cu Handicap Neuro-Motor din judeţul Sibiu, Centru de consiliere 

şi sprijin pentru persoane cu handicap senzorial „Tabor” al Arhiepiscopiei Ortodoxe 

Române a Sibiului – Serviciul de asistenţă socială), 

- 3 centre de consiliere (Centrul de consiliere şi informare privind egalitatea de gen – 

Asociaţia A.L.E.G, Centru de informare şi consiliere „Info Social” - Societatea 

Naţională de Cruce Roşie din România – filiala Sibiu, Birou de consiliere pentru 

cetăţeni – Asociaţia de Ajutor Familial Pro Vita), 

- 2 adăposturi de noapte pentru persoanele fără adăpost (Centrul de găzduire pe 

perioadă determinată pentru persoanele fără adăpost „Casa Bună – Asociaţia 

Breaking the wall şi Adăpost de Noapte – Fundaţia Consorţiu pentru Dezvoltare 

Locală Sibiu), 

- 1 cantină socială „Naşterea Domnului” din Parohia Ortodoxă Română Lazaret 

IV. 

În zona municipiului Sibiu, serviciile sociale acreditate destinate adulţilor deţinute de 

furnizorii publici sunt: 

- în Sălişte, un Centru de servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane 

vârstnice în cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială‚ din Subordinea 

Consiliului Local/Primăria Oraşului Sălişte, o Unitate de Asistenţă Medico - 

Socială aflată în subordinea Consiliului Judeţean; 

- în Tălmaciu: 2 Centre de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu Handicap (I şi 

II) – D.A G.A.SP.C. - Sibiu, iar cele oferite de către furnizorii privaţi sunt: Cămin 

pentru persoane vârstnice – Tălmaciu - Asociaţia Creştină „Buna Vestire”; 

- la Cisnădie, Centru de servicii de îngrijire şi asistenţă socio-medicală pentru 

persoane adulte cu dizabilități şi vârstnice - Asociaţia Philadelphia. 

În zona municipiului Sibiu, în zona rurală, sunt acreditate următoarele servicii sociale ale 

ONG-urilor: 

- la Şelimbăr Căminul de bătrâni Senioren Haus Betel al Asociaţiei Misionare Creştine 

„Speranţa" Sibiu, Centrul de reabilitare „Insula Speranţei” pentru femei dependente de 

alcool şi alte droguri al Asociaţiei „Crucea Albastră” din România; 

- la Slimnic: 1 Cămin pentru persoane vârstnice – Asociaţia Creştină „Buna Vestire”; 

41


-la Şura Mică: Centrul de Reabilitare „Aşezământul Nazaret” pentru bărbaţi dependenţi de 

alcool şi alte droguri - Asociaţiei „Crucea Albastră” din România. 

În municipiu Mediaş furnizorii de servicii sociale destinate adulţilor au acreditate 

următoarele servicii: 

- furnizorii publici: 2 centre rezidenţiale în cadrul DGASPC Sibiu (1 Centru de integrare 

prin terapie ocupaţională şi 1 Centru de recuperare şi reabilitare pentru persoanelor cu 

handicap), o Unitate de Asistenţă Medico-Socială aflată în subordinea Consiliului 

judeţean, iar în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Mediaş funcţionează următoarele 

servicii sociale acreditate: 1 cămin pentru vârstnici, 1 compartiment de îngrijitori la 

domiciliu, 2 compartimente de locuinţe sociale, 1 adăpost de noapte pentru persoanele 

fără adăpost. 

- furnizorii privaţi asigură următoarele servicii destinate adulţilor 2 servicii de îngrijire la 

domiciliu (Centrul care acordă servicii de îngrijire şi asistenţă la domiciliu Mediaş - 

Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco – Catolic Blaj şi Centrul de servicii de îngrijire 

şi asistenţă la domiciliu al Asociaţiei de Diaconie Mediaş), 2 centre de zi pentru 

persoanele cu dizabilități (Centrul de pregătire pentru o viaţă independentă al Asociaţiei 

„Phoenix Speranţa” şi Centru de integrare prin terapie ocupaţională – A.R.P.E.H.A.M.). 

În zona Mediaşului, D.G.A.S.P.C. Sibiu (furnizor public) are acreditate următoarele servicii 

sociale specializate: 2 Centre de Integrare prin Terapie Ocupaţională la Dumbrăveni iar în 

Biertan Centrul de Îngrijire şi Asistenţă şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă “Episcop Nicolae 

Popovici”. 

În zona Mediaş sunt acreditate servicii ale organizaţilor private în Aţel (1 cămin pentru 

persoane vârstnice – Asociaţia Evanghelică de Diaconie Mediaş), în Laslea - Asociaţia 

Medical Creştină Lukas Spital deţine un Centru medical de recuperare şi îngrijiri paleative - 

Laslea, în Bârghiş 1 cămin pentru vârstnici (1 Cămin pentru persoane vârstnice - Asociaţia 

„Cornelia şi Bobu” Agnita). 

Alte servicii acreditate în judeţul Sibiu sunt cele ale furnizorilor publici: în Agnita (1 Centrul 

de îngrijire şi asistenţă Agnita, din structura DGASPC Sibiu, 1 Unitate pentru îngrijirea 

persoanelor cu nevoi medico-sociale, 1 compartiment Casa seniorilor aflat în subordinea 

SPAS local), în Avrig şi Copşa Mică câte un Centru de servicii de îngrijire şi asistenţă la 

domiciliu pentru persoane vârstnice al SPAS din subordinea Primăriei oraşului Avrig, 

respectiv Copşa Mică, în comuna Boiţa: Centrul de Recuperare şi Reabilitare Râu Vadului, 1 

Centru de consiliere şi îngrijire la domiciliu din cadrul compartimentului de asistenţă socială 

al Consiliului local Slimnic, furnizori privaţi: 1 Cămin pentru vârstnici al Fundaţiei B & B 

Adept Agnita la Marpod, 1 Centru de îngrijire la domiciliu Păuca al Asociaţiei „A.S. 2001 

Alba Iulia”. 

Din prezentarea de mai sus se poate observa că din totalul de 59 servicii specializate 

acreditate destinate adulţilor din judeţul Sibiu, 46 de servicii se află în municipii sau oraşe, 

respectiv 77,9% din totalul acestora, iar din acestea 21 sunt ale furnizorilor publici (45,7% din 

serviciile care se află în zona urbană) iar 25 sunt furnizori privaţi (respectiv 54,3%). Restul de 

13 servicii sunt situate în mediu rural, din acestea 4 servicii sunt publice, respectiv 30,7% iar 

9 sunt private, respectiv 69,2%. Această situaţie se poate observa grafic în următoarea 

diagramă: 

42



Tot din prezentarea de mai sus a serviciilor sociale acreditate destinate adulţilor din judeţul 

Sibiu se mai poate observa că din totalul de 59 servicii sociale acreditate destinate adulţilor 

35, respectiv 59,40% sunt servicii cu cazare pe perioadă determinată sau nedeterminată: 

centre rezidenţiale, locuinţe protejate, adăposturi de noapte etc., iar 24 respectiv 40,60% sunt 

servicii fără cazare: centre de zi, centre si/sau unitati de îngrijire la domiciliu, cantine 

sociale, etc.. Din cele 35 servicii cu cazare 23 sunt ale furnizorilor publici (65,70% din totalul 

serviciilor cu cazare), iar 12 ale funizorilor privaţi (34,20% din totalul serviciilor cu cazare). 

De asemenea, din cele 24 servicii sociale fără cazare, 7 sunt oferite de furnizorii publici 

(29,10%), iar 17, respectiv (70,80%) de către furnizorii privaţi. Această situaţie se află 

reprezentată grafic în următoarea diagramă: 

Distribuția serviciilor sociale acreditate destinate adulţilor din judeţul Sibiu 

100% 

90% 

80% 

70% 

60% 

50% 

40% 

30% 

20% 

10% 

0% 

70,00% 

60,00% 

50,00% 

40,00% 

30,00% 

20,00% 

10,00% 

0,00% 

Distribuţia serviciilor sociale specializate acreditate destinate 

adulţilor, în judeţul sibiu 

45,7% 

54,3% 

30,7% 

zona urbană zona rurală 

34,20% 

65,70% 

după regimul de asistare 


Situația serviciilor sociale specializate acreditate destinate adulților este prezentată în harta de 

mai jos: 

43 

69,3% 

70,80% 

29,10% 

servicii cu cazare servicii fără cazare 

furnizori publici 

furnizori privaţi 

servicii private 

servicii publice


44

Concluzii şi recomandări: 

Concluzii: 


În judeţul Sibiu serviciile sociale specializate acreditate destinate adulţilor sunt concentrate în 

jurul municipiilor şi oraşelor. Comparativ cu cele destinate copiilor sunt mai bine reprezentate 

în mediul rural (se găsesc servicii specializate în Cristian, Aciliu, Marpod, Şelimbăr, Laslea, 

Aţel), dar insuficiente din punct de vedere al numărului şi nu sunt destul de diversificate, 

astfel încât, să acopere nevoile de asistenţă socială a beneficiarilor judeţului. 

Nu sunt suficiente serviciile pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de 

dificultate, ex. servicii de îngrijire personală acordate la domiciliu, cantine sociale (la nivelul 

judeţului este doar o cantină socială acreditată). Nu sunt centre de respiro, pentru cei care 

îngrijesc persoane cu dizabilități, servicii pentru integrarea romilor. Creşterea numărului 

acestor servicii pentru prevenirea, combaterea şi soluţionarea situaţiilor de dificultate ar ajuta 

persoanele şi familiile singure fără venituri sau cu venituri reduse şi ar scădea numărul 

persoanelor instituţionalizate (vârstnice, cu dizabilități sau a copiilor). 

Recomandări: 

Se recomandă dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu mai ales în comunele izolate, 

pentru reducerea numărului persoanelor cu dizabilități sau vârstnice instituţionalizate şi a 

costurilor cu instituţionalizarea. 

Iniţierea şi dezvoltarea unor centre de respiro zonale (dacă nu se poate la nivel de comunitate, 

din lipsa fondurilor datorată crizei economice). 

Pentru persoanele vârstnice masa pe roţi atât în oraşe cât şi în comune. 

Iniţierea şi dezvoltarea unor centre de recuperare neuro-motorie pentru adulţii cu dizabilități 

(fără cazare). 

Centre de consiliere pentru aparţinătorii persoanelor cu dizabilități. În mediul rural echipe 

mobile de tip respiro. 

Ar fi binevenită dezvoltarea unui proiect la nivelul comunităţilor de îngrijire a persoanelor în 

vârstă, de către alte persoane în vârstă (îmbătrânire activă). 

45


3.2.4. Analiza SWOT a serviciilor sociale din județul Sibiu 

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE 

Din punct de vedere general: 

- Existenţa Strategiei de dezvoltare a județului Sibiu 

pentru perioada 2012-2020 (revizuită, actualizată și 

completată) și a Masterplanului în domeniul 

Asistenţei Sociale a județului Sibiu; 

- Existenţa unui număr mare de furnizori de 

servicii sociale acreditate în judeţul Sibiu; 

- Existenta unor servicii sociale variate, adresate atat 

copiilor, tinerilor, familiilor, victimelor violentei 

familiale, persoanelor cu dizabilităţi , vârstnicilor 

(multe dintre aceste servicii sunt derulate de 

societatea civilă sau în parteneriat public-privat) 

- Existenţa standardelor de calitate şi a indicatorilor 

de performanţă privind majoritatea serviciilor 

sociale; 

- Existența legislației care reglementează standardele 

de cost pentru principalele tipuri de servicii sociale; 

- Cunoaşterea tipurilor de servicii sociale care pot fi 

furnizate; 

- Existența la nivelul județului de modele de bună 

practică în furnizarea de servicii sociale; 

- Experienţă în furnizarea de servicii sociale 

specializate; 

- Implicarea cultelor în acordarea serviciilor sociale; 

- Existența la nivelul DGASPC a bazelor de date cu 

beneficiarii (copii, persoane adulte cu handicap) 

serviciilor sociale furnizate de aceasta, care oferă o 

imagine realistă a acestora; 

- Toate primăriile au acreditat serviciile sociale 

(primare și specializate) pe care le furnizează; 

- Existența de parteneriate şi colaborări între 

serviciile publice şi cele private; 

- Inființarea Rețelei Sibiu Social, deschisă 

furnizorilor privaţi şi publici, care poate asigura o 

platformă de comunicare şi planificare strategică 

comună, schimb de informaţii privind serviciile nou 

apărute şi noutăţile în domeniu 

Resurse umane 

- Personal angajat cu studii superioare; 

- Capacitate de adaptare la schimbare a personalului; 

- Diversitatea calificărilor persoanlului din serviciile 

sociale. 

- Resurse financiare: 

- Implicare/motivare din partea ONG-urilor de a-şi 

caută surse de finanţare pentru asigurarea 

continuității furnizării serviciilor sociale proprii; 

- Numărul mare de ONG care oferă servicii sociale 

din resurse proprii; 

46 

Din punct de vedere general: 

- Servicii sociale insuficiente raportate la numărul de 

beneficiari existenți; 

- Cunoașterea insuficientă a nevoii sociale reale la nivelul 

județului 

- Necuprinderea în sistemul de asistenţă socială a potenţialilor 

beneficiari, insuficientă identificare a beneficiarilor; 

- Neconcordanţă între nevoile beneficiarilor şi posibilitatea de 

acţiune a serviciilor; 

- Număr insuficient de reprezentare în zonele rurale a 

serviciilor sociale specializate (doar reţea de asistenţi 

personali); 

- Colaborare defectuoasă între serviciile sociale publice şi 

private; 

- Cunoașterea insuficientă a serviciilor sociale disponibile in 

teritoriu de catre angajații instituțiilor publice; 

- Lipsa unei baze de date la nivelul judeţului cu privire la toţi 

beneficiarii serviciilor sociale publice și private (duce la 

necunoșterea ”traseului” parcurs de beneficiar); 

- Baza de data neactualizată a serviciilor sociale; 

- Din cauza fluctuației de personal se pierde contactul atât cu 

beneficiarii cât și cu contactele/persoanele de legătură create 

iar înlocuitorii nu cunosc cazurile; 

- Deciziile cu privire la dezvoltarea serviciilor sociale aparţin 

factorilor politici; 

- Slaba implicare a autorităților locale în dezvoltarea serviciilor 

de prevenire; 

- Lipsa implicării structurilor Consiliilor Comunitare 

Consultative înființate la nivelul Consiliilor Locale; 

- Insuficienţa numărului de servicii adresate copilului şi 

familiei în situaţie de risc, copilului cu handicap, în special 

servicii de prevenire (implicarea insuficientă a autorităţilor de 

la nivel local şi comunităţile locale); 

- Neîndeplinirea standardelor minime de calitate de către toate 

serviciile sociale de la nivelul județului; 

- Birocraţia din sistemul public împiedică rezolvarea situaţiilor 

de urgenţă; 

Resurse umane: 

- Resurse umane reduse în raport cu cazuistica existentă şi cea 

potenţială; 

- Număr insuficient de personal specializat angajat în serviciile 

sociale publice; 

- Numărul insuficient de specialişti în zonele rurale în vederea 

înfiinţării/furnizării de servicii sociale; 

- Personal calificat insuficient la ONG; 

- Diminuarea implicarii profesioniste din cauza lipsei motivării 

financiare; 

- Resurse umane cu nevoi ridicate de formare; 

- Metode reduse de stimulare a personalului; 

- Pachet salarial demotivant pentru stimularea personalului 

angajat în serviciile sociale publice; 

Resurse financiare: 

- Fonduri bugetare reduse pentru dezvoltarea sistemului de 

servicii sociale din judeţul Sibiu; 

- Resurse financiare insuficiente la ONG; 

- În lipsa unei co-finanţări de la bugetul de stat, județean sau 

local, continuarea furnizării serviciilor sociale private este 

nesigură; 

- Insuficiența resurselor financiare destinate asigurării formării 

continue a personalului din sistemul public;


OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI 

- Accesul la finanţare nerambursabilă externă prin 

derularea de proiecte în vederea 

dezvoltării/diversificării serviciilor sociale; 

- Accesul la finanțarea nerambursabilă de la bugetul 

de stat, prin Ministerul Muncii (HG nr. 973/2012 

și Ordinul nr. 2765/2012); 

- Deschiderea Consiliului Județean Sibiu de a 

cofinanța servicii sociale furnizate de ONG 

acreditate; 

- Dezvoltarea de parteneriate care să favorizeze 

dezvoltarea de servicii de calitate; 

- Promovarea voluntariatului; 

- Contractarea/externalizarea de servicii sociale; 

- Existenţa de programe de formare a personalului în 

colaborare cu specialişti din ţară şi străinătate; 

- Consultanţă din partea unor specialişti/organisme 

internaţionale; 

- Existența universității cu profil socio-uman în 

județul Sibiu; 

- Existența legislației pentru acordarea de finanțare, 

subvenționare, cofinanțare din partea administrației 

locale și centrale pentru serviciile sociale; 

- Posibilitatea autofinanțării prin activități de 

economie socială/oferirea de servicii sociale contra 

cost sau implicarea directă a beneficiarilor de 

asistență socială în dezvoltarea serviciilor sociale; 

- Crearea sistemului informatic integrat pentru 

beneficiarii de beneficii sociale. 

47 

- Creşterea problematicii sociale - efectul crizei 

economice; 

- Lipsa normelor de aplicare a Legii nr. 292/2011 și a 

legislației speciale prevăzută de aceasta; 

- Inexistenţa legislaţiei privind 

contractarea/externalizarea de servicii sociale; 

- Instabilitatea legislativă; 

- Politici neadecvate nevoilor reale; 

- Lipsa stimulării sau a politicilor de atragere a 

specialiștilor/ONG în vederea înființării/furnizării 

serviciilor sociale în mediul rural; 

- Creşterea nevoii sociale care poate conduce la 

supraîncărcarea personalului; 

- Legislaţie restrictivă în angajarea personalului din 

sistemul public (blocarea posturilor vacante în 

sistemul bugetar); 

- Legislația neactualizată pentru asigurarea serviciilor 

de calitate și a nevoii reale; 

- Îmbătrânirea rețelei de asistenți maternali 

profesioniști; 

- Lipsa oportunităților de specializare a angajaților 

din serviciile sociale; 

- Demotivarea persoanelor specializate de specialitate 

de a se angaja în sistemul public din cauza nivelului 

mic al salarizării; 

- Restricții în achiziționarea logisticii necesare 

dezvoltării/funcționalității serviciilor sociale 

publice; 

- Restrângerea/încetarea activităţii ONG – urilor 

furnizoare de servicii sociale din lipsa resurselor 

financiare; 

- Lipsa unei legi a voluntariatului.


Capitolul 4 

OBIECTIVELE GENERALE ȘI OPERAȚIONALE 

I. COPII, TINERI ŞI FAMILIE 

1. Asigurarea îngrijirii, creșterii, formării, dezvoltării și educării copiilor în cadrul 

propriilor familii. 

1.1. Prevenirea separării copiilor de familie. 

1.1.1. Dezvoltarea de centre de zi, în comunităţile cu număr ridicat de copii 

aflaţi în situaţie de risc social din judeţul Sibiu. 

1.1.2. Dezvoltarea de centre de consiliere şi sprijin pentru familiile aflate în 

nevoie în judeţul Sibiu. 

1.1.3. Dezvoltarea unei reţele de Centre de informare şi consiliere în 

subordinea DGASPC Sibiu (3 centre Sibiu, Mediaş şi Agnita în perioada 2013- 

2017). 

1.1.4. Dezvoltarea de servicii de reconciliere a vieții de familie cu viața 

profesională (baby sitter, bone, creșe, after school, etc.). 

1.2. Asigurarea de servicii de suport și îngijire adaptate nevoilor copiilor cu 

dizabilități. 

1.2.1. Dezvoltarea unei rețele de Centre de zi de recuperare /readaptare pentru 

copiii cu dizabilități. 

1.2.2. Constituirea de echipe mobile de evaluare și recuperare a copiilor cu 

dizabilități la nivelul județului. 

2. Îmbunătăţirea rețelei de servicii sociale pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de 

părinţii săi; 

2.1. Creşterea calităţii vieţii beneficiarilor din centrele de plasament aflate în 

subordinea DGASPC Sibiu. 

2.1.1. Modernizarea, reabilitarea și extinderea CP Guliver Sibiu. 

2.1.2. Modernizarea și reabilitarea CPCD Turnu Roșu. 

2.1.3. Achiziţionarea şi dotarea a 5 case de tip familial în judeţul Sibiu și 

desființarea CP Agîrbiciu. 

2.1.4. Achiziţionarea şi dotarea a 6 apartamente pentru tinerii aflaţi în faza de 

pregătire pentru părăsirea sistemului de protecţie – CP Gulliver şi CP Tavi 

Bucur. 

2.1.5. Înfiinţarea unui serviciu specializat pentru copii/tineri cu probleme de 

devianţă/delicvenţă juvenilă – achiziţionarea unei case în proximitatea 

municipiului Sibiu. 

2.1.6. Relocarea CPCD Mediaş prin reabilitarea şi dotarea unui imobil din 

Dumbrăveni pentru 30 beneficiari. 

48


2.1.7. Extinderea CPCD Speranța prin construcția unui corp nou de clădire 

pentru 40 copii cu dizabilități (doar dacă imobilul CS Prichindelul va fi 

retrocedat). 

2.1.8. Înființarea de centre multifuncționale pentru tinerii care părăsesc 

sistemul de protecție (condiții de locuit și de gospodărire pe perioadă 

determinată). 

2.2. Întinerirea reţelei de asistenţă maternală prin creşterea numărului de asistenţi 

maternali profesionişti; 

2.2.1. Campanie de informare şi conştientizare. 

2.2.2. Recrutare, selectare, formare asistenţi maternali profesionişti. 

2.2.3. Angajare asistenţi maternali profesionişti. 

2.3. Îmbunătățirea calității serviciilor oferite de asistenții maternali prin înființarea 

unui centru respiro pentru copiii aflați cu măsură de protecție la aceștia. 

2.3.1. Înfiinţarea unui centru de tip respiro cu 20 locuri în actuala clădirea a 

CIA Biertan, în subordinea DGASPC Sibiu; 

3. Dezvoltarea de servicii sociale având drept scop prevenirea și combaterea sărăciei și 

riscului de excluziune socială. 

3.1. Reducerea numărului de persoane și familii fără venituri sau cu venituri reduse. 

3.1.1. Dezvoltarea de servicii de consiliere și informare. 

3.1.2. Dezvoltarea de servicii de inserție/reinserție socială. 

3.1.3. Dezvoltarea de cantine sociale. 

3.2. Reducerea numărului de persoane care trăiesc în stradă. 

3.2.1. Dezvoltarea de adăposturi de noapte pentru persoanele care trăiesc în 

stradă. 

3.2.2. Dezvoltarea de adăposturi de urgență pe timp de iarnă pentru persoanele 

care trăiesc în stradă. 

3.3. Dezvoltarea rețelei de unități de asistență medico-socială la nivelul județului. 

3.3.1. Înființarea și dotarea de unități de asistență medico-socială. 

3.3.2. Modernizarea și dotarea unităților de asistență medico-socială existente 

la nivelul județului. 

4. Dezvoltarea serviciilor sociale destinate victimelor violenţei în familie. 

4.1. Creşterea gradului de siguranţă a victimelor violenţei în familie prin înfiinţarea 

unui centru de primire în regim de urgenţă al victimelor violenţei domestice/ 

modernizarea/dotarea celor existente. 

4.1.1. Înființarea unui centru de primire în regim de urgență al victimelor 

violenței domestice în subordinea DGASPC. 

4.2. Scăderea numărului victimelor violenţei în familie prin asigurarea de servicii de 

prevenire – centre de consiliere pentru victimele violenţei în familie. 

4.2.1. Dezvoltarea unei rețele de centre de consiliere pentru prevenirea și 

combaterea violenței în familie 

49


II. PERSOANE ADULTE CU DIZABILITĂȚI 

5. Îmbunătăţirea rețelei de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități. 

5.1. Prevenirea instituționalizării persoanelor cu dizabilități prin dezvoltarea de servicii 

specifice. 

5.1.1. Dezvoltarea unei rețele de servicii de îngrijire la domiciliu pentru 

persoanele cu dizabilități. 

5.1.2. Creșterea numărului de asistenți personali angajați în județul Sibiu. 

5.1.3. Dezvoltarea unei rețele de centre de zi pentru persoanele cu dizabilități. 

(centre de recuperare/readaptare, centre de inserție/reinserție socială, centre de 

socializare, centre de terapie ocupațională și alte terapii speciale, centre de 

asistare și îngrijire pe timpul zilei, ateliere protejate). 

5.2 Dezvoltarea de noi servicii sociale rezidențiale destinate persoanelor adulte cu 

dizabilități în judeţul Sibiu. 

5.2.1. Înfiinţarea şi dotarea de locuinţe protejate pentru persoanele adulte cu 


5.2.2. Înființarea unui centru rezidenţial pentru persoanele adulte cu dizabilități 

(maladia Alzheimer). 

5.2.3. Înființarea de centre de tip respiro pentru persoanele cu dizabilități în 

județul Sibiu. 

5.2.4. Înființarea unui centru de recuperare și adaptare pentru persoane cu 

deficiențe senzoriale în Municipiul Sibiu. 

5.2.5. Înființarea unui centru de recuperare și reabilitare/ centru de tip respiro 

pentru persoane cu deficiențe senzoriale în Cisnădioara. 

5.3. Creşterea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilități instituţionalizate în centrele 

rezidenţiale aflate în structura DGASPC Sibiu. 

5.3.1. Modernizarea și reabilitarea CIA Agnita. 

5.3.2. Modernizarea, reabilitarea și echiparea CITO Dumbrăveni I 

(transformarea acestuia în CRRPH). 

5.3.3. Finalizarea lucrărilor și relocarea CIA Biertan 1. 

5.3.4. Înființarea de ateliere protejate pentru persoanele cu dizabilități 

instituționalizate în CITO Dumbrăveni II. 

5.3.5. Reorganizarea/reabilitarea și modernizarea conform standardelor 

CRRPH Tălmaciu I. 

5.3.6. Restructurare / reabilitare / modernizare CRRN Rîu Vadului. 

5.3.7. Înființarea unui centru pilot de evaluare a potențialului de muncă pentru 

persoanele cu dizabilități din județ. 

5.4. Creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilități. 

5.4.1. Dezvoltarea de servicii de tip economie socială (unităţi protejate, ateliere 

protejate) în parteneriat public privat pentru zonele Mediaş şi Sibiu, în 

conformitate cu legislaţia ce urmează a fi aprobată în domeniu (DGASPC 

Sibiu); 

50


III. PERSOANE VÂRSTNICE 

6. Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din judeţul Sibiu 

6.1. Prevenirea instituționalizării persoanelor vârstnice 

6.1.1. Dezvoltarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele 

vârstnice din judeţul Sibiu. 

6.1.2. Dezvoltarea de centre de zi destinate persoanelor vârstnice. 

6.2. Dezvoltarea de servicii rezidențiale destinate persoanelor vârstnice 

6.2.1. Dezvoltarea de cămine pentru persoane vârstnice în judeţul Sibiu . 

7. Implementarea unui management strategic al resurselor umane. 

7.1. Formarea continuă a persoanelor angajate în sistem în baza unui plan de formare 

adaptat nevoilor specifice rolului şi statusului fiecărui angajat şi realizarea de 

schimburi de experienţă şi bune practici naţionale şi internaţionale. 

7.1.1. Participarea la cursuri de formare/perfecționare 

8. Asigurarea funcționării conform standardelor specifice de calitate a tuturor 

serviciilor sociale din județul Sibiu. 

8.1. Asigurarea dotărilor necesare funcționării serviciilor sociale raportat la nevoia 

conform tipului de beneficiar. 

9. Crearea unui sistem de structuri parteneriale reale şi active cu societatea civilă pentru 

acoperirea nevoilor zonale de servicii sociale, permanent (CJ, DGASPC, APL, ONG și 

alte instituții interesate). 

9.1. Cofinanţarea serviciilor sociale de interes judeţean furnizate de ONG acreditate de 

la bugetul judeţean. 

9.1.1. Plan anual de cofinanțare din bugetul județului Sibiu pentru servicii 

sociale acordate de furnizori privați (Agenda socială). 

9.2. Subvenţionarea unor servicii sociale de interes local furnizate de ONG acreditate 

de la bugetul local. 

9.2.1. Plan anual de subvenționare din bugetul consiliului local pentru servicii 

sociale de interes local acordate de furnizori privați. 

9.3. Dezvoltarea de parteneriate public-public și /sau public - privat pentru dezvoltarea 

de grupuri de ajutor mutual pentru persoanele dependente (alcool, droguri, alte 

substanțe). 

9.3.1. Încheierea de parteneriate pentru dezvoltarea de grupuri de ajutor mutual 

pentru persoanele dependente (alcool, droguri, alte substanțe). 

9.4. Dezvoltarea de centre de voluntariat la nivelul judeţului care să vină în sprijinul 

comunităţilor locale în furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor identificate. 

9.4.1. Campanie de încurajare a voluntariatului și atragerea de voluntari care să 

participe la furnizarea de servicii sociale adecvate nevoilor identificate în 

comunitățile locale. 

51


Capitolul 5 

MONITORIZARE ȘI EVALUARE 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2012 a asistenței sociale, Direcția 

Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului realizează coordonarea înființării și 

organizării serviciilor sociale, în concordanță cu nevoile și situațiile de dificultate 

identificate, pentru a se realiza o acoperire echitabilă a dezvoltării acestora pe întreg 

teritoriul județului. 

Conform prevederilor art. 118, alin. 4 a Legii nr. 292/2012 a asistenței sociale Direcția 

Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului va elabora Planurile anuale de acțiune 

privind serviciile sociale administrate și/sau finanțate de Consiliul Județean Sibiu, în 

cnformitate cu măsurile și acțiunile prevăzute în prezenta strategie. Acestea vor cuprinde 

date detaliate privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, 

serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor de la 

furnozorii privați, programul de subvenționare, bugetul estimativ și sursele de finanțare. 

De asemenea, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului va acorda 

sprijin autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și 

municipiilor de pe raza teritorială a județului, în scopul planificării, dezvoltării și 

organizării serviciilor sociale de interes local, care de asemenea vor cuprinde date 

detaliate privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, 

serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor de la 

furnozorii privați, programul de subvenționare, bugetul estimativ și sursele de finanțare. 

Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale se elaborează de către autoritățile 

administrației publice locale, în conformitate cu măsurile și acțiunile prevăzute în prezenta 

strategie județeană de dezvoltare a serviciilor sociale. 

Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei prezente, respectiv a planurilor 

anuale de acțiune constă, în principal, în verificarea atingerii obiectivelor propuse. În acest 

sens se vor elabora intrumente de monitorizare și evaluare a planurilor anuale de acțiune, 

precum și a atingerii obiectivelor operaționale prevăzute în Strategie. Instrumentele de 

monitorizare se vor elabora după aprobarea Strategiei prin hotărâre a Consiliului Județean 

Sibiu, precum și a planului anual de acțiune. Acestea vor avea în vedere indicatorii, în 

termeni cantitativi și/sau calitativi. 

Monitorizarea și evaluarea se va realiza în mod periodic și anual de către 

reprezentanții Serviciului Strategii, Programe, Proiecte în domeniul Asistenței Sociale și 

Relața cu Organismele Neguvernamentale din cadrul Direcțieie Generale de Asistență 

Socială și Protecția Copilului Sibiu. 

Strategia va fi supusă revizuirii ori de câte ori situația va impune. 

52


Capitolul 6 

FINANȚAREA SERVICIILOR SOCIALE 

Asistenţa socială se finanţează din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, 

din donaţii, sponsorizări sau din alte contribuţii din partea unor persoane fizice ori juridice, 

din ţară şi din străinătate, din contribuţii ale beneficiarilor, precum şi din alte surse, cu 

respectarea legislaţiei în domeniu şi în limita resurselor financiare disponibile. 

Furnizorii de servicii sociale sunt persoane fizice sau juridice, de drept public ori privat. 

Furnizori publici de servicii sociale pot fi: 

a) structurile specializate din cadrul/subordinea autorităţilor administraţiei publice 

locale şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel 

de comună, oraş, municipiu; 

b) autorităţile administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în subordinea sau 

coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii privind acordarea de servicii 

sociale pentru anumite categorii de beneficiari; 

c) unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la 

nivel comunitar, servicii sociale integrate. 

Furnizori privaţi de servicii sociale pot fi: 

a) organizaţiile neguvernamentale, respectiv asociaţiile şi fundaţiile; 

b) cultele recunoscute de lege; 

c) persoanele fizice autorizate în condiţiile legii; 

d) filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în 

conformitate cu legislaţia în vigoare; 

e) operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege. 

Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii de servicii sociale, indiferent 

de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii. 

Serviciile sociale pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt acreditate în condiţiile 

legii. 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2011 a asistenței sociale, serviciile sociale sunt 

finanţate de la bugetul de stat, bugetul local al judeţului, bugetele locale ale comunelor, 

oraşelor şi municipiilor; donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice 

ori juridice din ţară şi din străinătate; fonduri externe rambursabile şi nerambursabile; 

contribuţia persoanelor beneficiare și alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în 

vigoare. 

De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: 

a) finanţarea programelor de interes naţional, elaborate de Ministerul Muncii, Familiei şi 

Protecţiei Sociale, precum şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu atribuţii în 

domeniul serviciilor sociale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului; 

b) finanţarea programelor de subvenţionare a furnizorilor privaţi de servicii sociale, derulate 

de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; 

c) finanţarea înfiinţării unor instituţii de asistenţă socială-pilot; 

53


d) finanţarea serviciilor sociale acordate prin structurile publice aflate în subordineacoordonarea 

autorităţilor administraţiei publice centrale; 

e) finanţarea serviciilor sociale acordate de autorităţile administraţiei publice locale şi a altor 

furnizori publici şi privaţi de servicii sociale, în condiţiile legii; 

f) finanţarea programelor de educaţie permanentă a personalului de specialitate şi a 

programelor de cercetare din domeniul serviciilor sociale; 

g) cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale, în condiţiile 

legii; 

h) cofinanţarea serviciilor sociale, în baza memorandumurilor, protocoalelor, convenţiilor de 

parteneriat, încheiate conform legii. 

Din bugetele locale ale judeţelor se alocă fonduri pentru: 

a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în 

condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat; 

b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale; 

c) cofinanţarea serviciilor sociale care funcţionează în mediul rural şi în localităţi 

defavorizate, în baza unor contracte de parteneriat încheiate bianual; 

d) finanţarea cheltuielilor de funcţionare a comisiilor de evaluare şi a serviciilor de evaluare 

complexă, prevăzute de lege, până la intrarea în vigoare a noului sistem de evaluare prevăzut 

la art. 110; 

e) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice 

locale a cheltuielilor necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul 

serviciilor sociale şi care activează la nivelul judeţului respectiv; 

f) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale a 

acţiunilor de sensibilizare a comunităţii privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul 

judeţului; 

g) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale 

pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale; 

h) finanţarea subvenţiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privaţi; 

i) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege. 

Consiliul judeţean are obligaţia să asigure din bugetul propriu sumele în completarea celor 

alocate din bugetul de stat. 

Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor se alocă fonduri pentru: 

a) finanţarea serviciilor sociale aflate în administrare proprie, contractate sau subvenţionate în 

condiţiile legii, ori cofinanţate în baza contractelor de parteneriat; 

b) finanţarea sau cofinanţarea înfiinţării, organizării şi funcţionării unor noi servicii sociale; 

c) finanţarea sau, după caz, cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a cheltuielilor 

necesare formării continue a personalului cu atribuţii în domeniul serviciilor sociale şi care 

activează la nivelul comunităţii respective; 

d) finanţarea şi cofinanţarea în parteneriat cu consiliul judeţean a acţiunilor de sensibilizare a 

populaţiei privind nevoile şi riscurile sociale de la nivelul comunităţii; 

e) cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri structurale şi alte fonduri internaţionale 

pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale; 

f) alte finanţări sau cofinanţări prevăzute de lege. 

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să asigure sumele din bugetele proprii şi 

alte venituri extrabugetare, în completarea celor alocate din bugetul de stat. 

54


Pentru finanţarea serviciilor sociale se pot utiliza veniturile obţinute din sponsorizările şi 

donaţiile în bani sau în natură, acordate de persoane fizice şi juridice, române şi străine, 

furnizorilor de servicii. 

Serviciile sociale pot fi finanţate din fonduri internaţionale, stabilite prin memorandumurile 

sau protocoalele de finanţare încheiate de statul român cu donatorii, precum şi din fondurile 

structurale pentru proiectele selectate în cadrul programelor operaţionale regionale. 

În funcţie de venituri, persoanele beneficiare contribuie la finanţarea acordării serviciilor 

sociale, conform legii. 

Furnizorii de servicii sociale pot dezvolta activităţi lucrative numai pentru autofinanţarea 

serviciilor sociale acordate, cu excepţia operatorilor economici prevăzuţi la art. 37 alin. (3) lit. 

e) din Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale. Veniturile astfel obținute se utilizează şi pentru 

lucrări de modernizare, reamenajare şi renovare a centrelor aflate în administrare. 

Asociaţiile şi fundaţiile, precum şi cultele recunoscute de lege, în calitate de furnizori privaţi 

de servicii sociale, pot primi subvenţii alocate de la bugetul de stat şi de la bugetele judeţene 

/bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ca formă de sprijin în vederea 

înfiinţării, dezvoltării, diversificării şi asigurării continuităţii serviciilor sociale acordate de 

aceştia. 

Anual vor fi elaborate Planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate 

și/sau finanțate de Consiliul Județean Sibiu, precum și de către autoritățile administrației 

publice locale de la nivelul municipiilor, oarșelor și comunelor, care vor cuprinde date 

detaliate privind numărul și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, 

serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor de 

la furnozorii privați, programul de subvenționare, bugetul estimativ și sursele de 

finanțare. 

55

I. COPII, TINERI ŞI FAMILIE 


Capitolul 7 

PLAN OPERAȚIONAL 

Pentru implementarea Strategiei județene de dezvoltare a serviciilor sociale 

1. Asigurarea îngrijirii, creșterii, formării, dezvoltării și educării copiilor în cadrul propriilor familii. 

Obiective operaționale Acțiuni Indicatori Responsabili Termen 

1.1. Prevenirea separării copiilor de 1.1.1. Dezvoltarea de centre de zi, în Nr. de beneficiari 

CJS/APL 2013-2017-2022 

familie. 

comunităţile cu număr ridicat de copii Nr. de centre 

DGASPC 

aflaţi în situaţie de risc social din judeţul Nr. de parteneriate 

ONG 

Sibiu. 

ISJ 

1.1.2. Dezvoltarea de centre de consiliere Nr. de beneficiari 

CJS/APL 2013-2017-2022 

şi sprijin pentru familiile aflate în nevoie Nr. de centre 

DGASPC 

în judeţul Sibiu. 

Nr. de parteneriate 

ONG 

1.1.3. Dezvoltarea unei reţele de Centre Nr. de beneficiari 

CJS/APL 2013-2017-2022 

de Informare şi consiliere în subordinea Nr. de centre 

DGASPC 

DGASPC Sibiu (3 centre Sibiu, Mediaş 

şi Agnita în perioada 2013-2017) 


ONG 

1.1.4. Dezvoltarea de servicii de Nr. de servicii 

CJS/APL 2014-2017-2022 

reconciliere a vieții de familie cu viața 

profesională (baby sitter, bone, creșe, 

after school, etc.). 

Nr. de beneficiari 

ONG 

1.2. Asigurarea de servicii de suport 1.2.1. Dezvoltarea unei rețele de Centre Nr. de centre 

CJS/APL 2014-2017-2022 

și îngijire adaptate nevoilor copiilor de zi de recuperare /readaptare pentru Nr. de beneficiari 

DGASPC 

cu dizabilități. 

copiii cu dizabilități. 

Nr. parteneriate 

ONG 

1.2.2. Constituirea de echipe mobile de Nr. de echipe mobile constituite CJS/DGASPC 2015-2017-2022 

evaluare și recuperare a copiilor cu 

dizabilități la nivelul județului. 


56


2. Îmbunătăţirea rețelei de servicii sociale pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinţii săi; 


2.1. Creşterea calităţii vieţii 2.1.1. Modernizarea, reabilitarea și Nr. beneficiari 

CJS/DGASPC 2013-2017 

beneficiarilor din centrele de extinderea CP Guliver Sibiu. 

CP Gulliver funcțional la standarde 

plasament aflate în subordinea 

Gradul de satisfacție al 

DGASPC Sibiu. 

beneficiarilor 

2.1.2. Modernizarea și reabilitarea Nr. beneficiari 


CPCD Turnu Roșu. 

CP Turnu Roșu funcțional la 

standarde 


2.1.3. Achiziţionarea şi dotarea a 5 case 


Nr. beneficiari 


de tip familial în judeţul Sibiu și 5 case de tip familial funcționale CP Agîrbiciu 

desființarea CP Agîrbiciu. 


2.1.4. Achiziţionarea şi dotarea a 6 




apartamente pentru tinerii aflaţi în faza 6 apartamente pentru tineri CP Gulliver 

de pregătire pentru părăsirea sistemului funcționale 

CP Tavi Bucur 

de protecţie – CP Gulliver şi CP Tavi Gradul de satisfacție al 

Bucur. 


2.1.5. Înfiinţarea unui serviciu specializat Nr. beneficiari 


pentru copii/tineri cu probleme de 1 centru pentru tineri cu probleme 

devianţă/delicvenţă juvenilă – de devianţă/delicvenţă juvenilă 

achiziţionarea unei case în proximitatea funcțional 

municipiului Sibiu. 


2.1.6. Relocarea CPCD Mediaş prin 




reabilitarea şi dotarea unui imobil din 1 centru funcțional la standarde CPCD Mediaș 

Dumbrăveni pentru 30 beneficiari. Gradul de satisfacție al 


57

2.2. Întinerirea reţelei de asistenţă 

maternală prin creşterea numărului 

de asistenţi maternali profesionişti 


2.1.7. Extinderea CPCD Speranța prin 

construcția unui corp nou de clădire 

pentru 40 copii cu dizabilități (doar dacă 

imobilul CS Prichindelul va fi 

retrocedat) 

2.1.8. Înființarea de centre 

multifuncționale pentru tinerii care 

părăsesc sistemul de protecție (condiții 

de locuit și de gospodărire pe perioadă 

determinată). 

2.2.1. Campanii de informare şi 

conştientizare 

2.2.2. Recrutare, selectare, formare 

asistenţi maternali profesionişti 

2.2.3. Angajare asistenţi maternali 

profesionişti 

58 




Nr. centre funcționale 




CJS/DGASPC 

CS Prichindelul 

CPCD Speranța 

2015-2017 


Nr. de campanii CJS/DGASPC 

Serviciul 

Management de 

caz pentru 

asistență 

Nr. persoane recrutate 

Nr. persoane selectate 

Nr. persoane formate 

Nr. asistenți maternali profesioniști 

contractați 

maternală 

CJS/DGASPC 

Serviciul 


caz pentru 

asistență 

maternală 

CJS/DGASPC 

Serviciul 


caz pentru 

asistență 

maternală 

2013-2022 

2013-2022 

2013-2022

2.3. Îmbunătățirea calității 

serviciilor oferite de asistenții 

maternali prin înființarea unui 

centru respiro pentru copiii aflați cu 

măsură de protecție la aceștia. 


2.3.1. Înfiinţarea unui centru de tip 

respiro cu 20 locuri în actuala clădirea a 

CIA Biertan, în subordinea DGASPC 

Sibiu. 

59 

1 centru funcțional 


Nr. asistenți maternali care au 

beneficiat de concediu 

Gardul de satisfacție al 


CJS/DGASPC 

2014-2017 

3. Dezvoltarea de servicii sociale având drept scop prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială. 


3.1. Reducerea numărului de 3.1.1. Dezvoltarea de servicii de Nr. de beneficiari 

CJS/APL 2013-2017-2022 

persoane și familii fără venituri sau consiliere și informare. 

Nr. de servicii 

DGASPC 

cu venituri reduse. 

ONG 

3.1.2. Dezvoltarea de servicii de Nr. de beneficiari 

CJS/APL 2013-2017-2022 

inserție/reinserție socială. 

Nr. de servicii 

DGASPC 

ONG 

3.1.3. Dezvoltarea de cantine sociale Nr. de cantine înființate 

CJS/APL 2013-2017-2022 



ONG 

3.2. Reducerea numărului de 3.2.1. Dezvoltarea de adăposturi de Nr. de adăposturi 

CJS/APL 2014-2017-2022 

persoane care trăiesc în stradă. noapte pentru persoanele care trăiesc în Nr. beneficiari 

ONG 

stradă. 


3.2.2. Dezvoltarea de adăposturi de Nr. de adăposturi 

CJS/APL 2014-2017-2022 

urgență pe timp de iarnă pentru Nr. beneficiari 

ONG 

persoanele care trăiesc în stradă. Nr. de parteneriate


4. Dezvoltarea serviciilor sociale destinate victimelor violenţei în familie. 


4.1. Creşterea gradului de siguranţă 4.1.1. Înființarea unui centru de primire 1 centru funcțional 


a victimelor violenţei în familie prin în regim de urgență al victimelor Nr. de beneficiari 

înfiinţarea centrului de primire în violenței domestice în subordinea Gradul de satisfacție al 

regim de urgenţă al victimelor 

violenţei domestice / modernizarea / 

dotarea celor existente. 

DGASPC. 


4.2 Scăderea numărului victimelor 4.2.1. Dezvoltarea unei rețele de centre Nr. de centre funcționale 

CJS/APL 2014-2017-2022 

violenţei în familie prin asigurarea de consiliere pentru prevenirea și Nr. de parteneriate 

ONG 

de servicii de prevenire – centre de 

consiliere pentru victimele violenţei 

în familie. 

combaterea violenței în familie. 

II. PERSOANE ADULTE CU DIZABILITĂȚI 

5. Îmbunătăţirea rețelei de servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități. 


5.1. Prevenirea instituționalizării 5.1.1. Dezvoltarea unei rețele de servicii Nr. de primării care furnizează CJS/APL 2013-2017-2022 

persoanelor cu dizabilități prin de îngrijire la domiciliu pentru servicii de îngrijire la domiciliu. ONG 

dezvoltarea de servicii specifice. persoanele cu dizabilități. 



5.1.2. Creșterea numărului de asistenți 

personali angajați în județul Sibiu. 

Nr. asistenți personali angajați CJS/APL 2013-2017-2022 

60

5.2 Dezvoltarea de noi servicii 

sociale rezidențiale destinate 

persoanelor adulte cu dizabilități în 

judeţul Sibiu 


5.1.3. Dezvoltarea unei rețele de centre 

de zi pentru persoanele cu dizabilități. 

(centre de recuperare/readaptare, centre 

de inserție/reinserție socială, centre de 

socializare, centre de terapie 

ocupațională și alte terapii speciale, 

centre de asistare și îngrijire pe timpul 

zilei, ateliere protejate). 

5.2.1. Înfiinţarea şi dotarea de locuinţe 

protejate pentru persoanele adulte cu 


5.2.2. Înființarea unui centru rezidenţial 

pentru persoanele adulte cu dizabilități 

(maladia Alzheimer) 

5.2.3. Înființarea de centre de tip respiro 

pentru persoanele cu dizabilități în 

județul Sibiu. 

5.2.4. Înființarea unui centru de 

recuperare și adaptare pentru persoane cu 

deficiențe senzoriale în Municipiul Sibiu. 

61 

Nr. de centre funcționale 



Nr. locuințe protejate 





Nr. de centre funcționale 




1 parteneriat încheiat 




CJS/APL 

ONG 

CJS/DGASPC 

APL 

ONG 

CJS/DGASPC 

CJS/DGASPC 

APL 

ONG 

Asociația 

Nevăzătorilor din 

România - filiala 

Sibiu 

Consiliul Local 

Sibiu 

CJS/DGASPC 

2013-2017-2022 

2016-2022 

2016-2017 

2017-2022 

2013-2015

5.3. Creşterea calităţii vieţii 

persoanelor cu dizabilități 

instituţionalizate în centrele 

rezidenţiale aflate în structura 

DGASPC Sibiu. 


5.2.5. Înființarea unui centru de 

recuperare și reabilitare / centru de tip 

respiro pentru persoane cu deficiențe 

senzoriale în Cisnădioara. 

5.3.1. Modernizarea și reabilitarea CIA 

Agnita. 

5.3.2. Modernizarea, reabilitarea și 

echiparea CITO Dumbrăveni I 

(transformarea acestuia în CRRPH). 

5.3.3. Finalizarea lucrărilor și relocarea 

CIA Biertan 1. 

5.3.4. Înființarea de ateliere protejate 

pentru persoanele cu dizabilități 

instituționalizate în CITO Dumbrăveni 

II. 

5.3.5. Reorganizarea/reabilitarea și 

modernizarea conform standardelor 

CRRPH Tălmaciu I. 

5.3.6. Restructurare / reabilitare / 

modernizare CRRN Rîu Vadului 

62 


1 parteneriat încheiat 





CIA Agnita funcțional la standarde 




CRRPH Dumbrăveni funcțional la 

standarde 



1 centru nou funcțional la standarde 




Nr. de ateliere 


1 parteneriat public-privat încheiat 




1 centru funcțional la standarde 




1 centru funcțional la standarde 



Asociația 

Nevăzătorilor din 

România - filiala 

Sibiu 

CJS/DGASPC 

CJS/DGASPC 

CIA Agnita 

CJS/DGASPC 

CITO 

Dumbrăveni I 

CJS/DGASPC 

CIA Biertan I 

CJS/DGASPC 

CITO 

Dumbrăveni II 

Asociația Phoenix 

Speranța 

CJS/DGASPC 

CRRPH Tălmaciu 

I 

CJS/DGASPC 

CRRN Rîu 

Vadului 

2014-2016 

2013-2017 

2013-2017 

2013-2014 

2013-2016 

2017-2022 

2017-2022

5.4. Creşterea şanselor de integrare 

pe piaţa muncii a persoanelor cu 

dizabilități 

III. PERSOANE VÂRSTNICE 


5.3.7. Înființarea unui centru pilot de 

evaluare a potențialului de muncă pentru 

persoanele cu dizabilități din județ. 

5.4.1. Dezvoltarea de servicii de tip 

economie socială (unităţi protejate, 

ateliere protejate) în parteneriat publicpublic 

și public privat pentru zonele 

Mediaş şi Sibiu, în conformitate cu 

legislaţia ce urmează a fi aprobată în 

domeniu; 

63 



Nr. de servicii de tip economie 

socială înființate 

Nr. de parteneriate încheiate 

CJS/DGASPC 

Asociația Phoenix 

Speranța 

CJS/DGASPC 

APL 

ONG 

2013-2014 

2017-2022 

6. Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din judeţul Sibiu 


6.1. Prevenirea instituționalizării 6.1.1. Dezvoltarea de servicii de îngrijire Nr. de primării care furnizează CJS/APL 2013-2017-2022 

persoanelor vârstnice. 

la domiciliu pentru persoanele vârstnice servicii de îngrijire la domiciliu. ONG 

din judeţul Sibiu. 



6.1.2. Dezvoltarea de centre de zi Nr. de centre funcționale 

CJS/APL 2013-2017-2022 

destinate persoanelor vârstnice. Nr. de beneficiari 


ONG 

6.2. Dezvoltarea de servicii 6.2.1. Dezvoltarea de cămine pentru Nr. de centre funcționale 

CJS/APL 2013-2017-2022 

rezidențiale destinate persoanelor 

vârstnice. 

persoane vârstnice în județul Sibiu. Nr. de beneficiari 

ONG


7. Implementarea unui management strategic al resurselor umane. 


7.1. Formarea continuă a 7.1.1. Participarea la cursuri de Nr. de persoane instruite 

CJS 

Permanent 

persoanelor angajate în sistem în formare/perfecționare. 

Nr. de cursuri urmate 

DGASPC 

baza unui plan de formare adaptat 

Nr. de schimburi de experiență APL 

nevoilor specifice rolului şi 

Nr. de seminarii/work-shopuri 

statusului fiecărui angajat şi 

realizarea de schimburi de 

experienţă şi bune practici naţionale 

şi internaţionale. 

8. Asigurarea funcționării conform standardelor specifice de calitate a tuturor serviciilor sociale din județul Sibiu. 


8.1. Asigurarea dotărilor necesare 8.1.1. Dotarea serviciilor sociale din Nr. de servicii dotate 

CJS 

2013-2017-2022 

funcționării serviciilor sociale județul Sibiu cu echiapmenetele necesare Nr. de beneficiari 

DGASPC 

raportat la nevoia conform tipului funcționării la standarde. 

APL 

de beneficiar. 

ONG 

9. Crearea unui sistem de structuri parteneriale reale şi active cu societatea civilă pentru acoperirea nevoilor zonale de servicii 

sociale, permanent (CJ, DGASPC, APL, ONG și alte instituții interesate). 


9.1. Cofinanţarea serviciilor sociale 

de interes judeţean furnizate de 

ONG acreditate de la bugetul 

judeţean. 

9.2. Subvenţionarea unor servicii 

sociale de interes local furnizate de 

ONG acreditate de la bugetul local. 

9.1.1. Plan anual de cofinanțare din 

bugetul județului Sibiu pentru servicii 

sociale acordate de furnizori privați 

(Agenda socială). 

9.2.1. Plan anual de subvenționare din 

bugetul consiliului local pentru servicii 

sociale de interes local acordate de 

furnizori privați. 

64 

Nr. servicii cofinanțate 


Nr. servicii subvenționate 


CJS 

DGASPC 

ONG 

CL 

ONG 

2013-2022 

Anual 

2013-2017-2022 

Anual

9.3. Dezvoltarea de parteneriate 

public-public și /sau public - privat 

pentru dezvoltarea de grupuri de 

ajutor mutual pentru persoanele 

dependente (Alcool, droguri, alte 

substanțe) 

9.4. Dezvoltarea de centre de 

voluntariat la nivelul judeţului care 

să vină în sprijinul comunităţilor 

locale în furnizarea de servicii 

sociale adecvate nevoilor 

identificate. 


9.3.1. Încheierea de parteneriate pentru 

dezvoltarea de grupuri de ajutor mutual 

pentru persoanele dependente (alcool, 

droguri, alte substanțe). 

9.4.1. Campanie de încurajare a 

voluntariatului și atragerea de voluntari 

care să participe la furnizarea de servicii 

sociale adecvate nevoilor identificate în 

comunitățile locale. 

65 

Nr. de parteneriate încheiate 

Nr. de grupuri de ajutor mutual 


O campanie derulată 

Nr. de persoane voluntare 

Nr. de servicii oferite de aceștia 

CJS 

DGASPC 

APL 

Centrul de 

prevenire, 

evaluare și 

consiliere 

antidrog Sibiu 

ONG 

CJS/DGASPC 

APL 

ONG 

2013-2017-2022 

2013-2017-2022

Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale - Consiliul ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?