Anexa 1. Resurse turistice - Consiliul Judeţean Sibiu

ANEXA 1 – RESURSE TURISTICE DIN JUDEŢUL SIBIU 

Descrierile din această anexă se bazează în special pe informaţii culese din surse secundare online 

(preluate de pe o serie de website-uri: portaluri de resurse turistice, festivaluri sau evenimente, websiteurile 

unor publicaţii de profil, ale unor organizatori de evenimente sau ale unor administratori de resurse 

turistice). De asemenea, au fost utilizate datele reieşite din chestionarele cu autocompletare la care au 

răspuns primăriile din judeţul Sibiu şi cele obţinute din interviuri. 

Principalele website-uri folosite sunt: 

www.apmsibiu.ro 

www.dssibiu.ro 

www.biserici.org 

www.turism.sibiu.ro 

www.brukenthalmuseum.ro 

www.mediasturism.ro 

www.primariamedias.ro 

www.sibfest.ro/fits.aspx 

www.sibiujazz.eu 

www.artmaniafestival.ro 

www.sibiul.ro 

www.adevarul.ro 

www.dordeduca.ro 

www.tribuna.ro 

www.monitorulsb.ro 

www.raliulsibiului.ro 

www.primaria-agnita.ro 

www.primaria-avrig.ro 

www.cisnadie.ro 

www.talmaciu.ro 

www.saliste-sibiu.ro 

www.comunabazna.ro 

www.primariaocnasibiului.ro 

www.ropedia.ro 

www.spas.ro 

www.cultura.ro 

www.monumenteistorice.ro 

Prezentările descripitive cuprind şi îmbinări de fragmente relevante preluate„ad litteram”din sursele 

citate (respectivele fragmente fiind integrate şi structurate de către Marketscope). Nu a fost indicată de 

fiecare dată sursa unui fragment datorită redundanţei şi riscului de a îngreuna semnificativ parcurgerea 

textului. 

Datele de contact ale administratorilor precizaţi la resurse turistice se găsesc în Anexa 9. 

Anexa 1 – Resurse turistice Masterplan pentru turism în judeţul Sibiu 1

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ALŢÂNA N 1 

Localizare: sat ALŢÂNA, comuna ALŢÂNA Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106 Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 

Sibiu 

Scurtă descriere: iniţial bazilică din secolul XII, este transformată în 1510 în biserica-hală de astăzi; 

fortificaţia are două curtine care încercuiesc biserica 

Tip de turism: turism cultural 

Observaţii: monument protejat; turnul nordic prăbuşit în 1914 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ AŢEL N 

Localizare: sat AŢEL, comuna AŢEL Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ142F (din DN14 

sau DC22) 

Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: construită în jurul anului 1380, sub influenţa Bisericii Sf. Maria din Sibiu. La început, 

biserica avea un cor închis pe trei laturi şi o navă centrală cu tavan plat, care comunica spre navele 

laterale prin trei arcade ogivale. Mai avea şi o clopotniţă deasupra părţii de vest a navei centrale, cu 

ferestre ogivale, care au fost astupate mai târziu. La 1460, înainte de fortificarea propriu-zisă a bisericii, a 

fost construit un zid oval în jurul ei. Turnul-poartă, situat în sud-est, a fost ridicat din gresie. Iniţial a fost 

prevăzută cu două rânduri de ziduri, din care se mai păstrează doar o curtină de circa 4 m înălţime. 


Observaţii: monument protejat; Meşterul Andrei Pietrarul (Andreas Lapicida), renumit pentru lucrările pe 

care le-a efectuat la bisericile de pe Valea Târnavei, a reconstruit bolta la sfârşitul secolului al XV-lea. 

Destul de importantă pentru istoria zonei deoarece însuşi Matei Corvin ordonă rămânerea unui contingent 

important de soldaţi în interiorul incintei pentru apărarea zonei. 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ BRADU N 

Localizare: sat BRADU, oraşul AVRIG Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DN1 ( E68) Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: biserică evanghelică atestată documentar în 1315, cu dese modificări ulterioare, 

ultima în jur de 1804 


Observaţii: monument protejat 

1 Simbolul “N” semnifică faptul că respectiva resursă turistică are un grad redus de exploatare, în timp ce simbolul “A” semnifică faptul 

că resursa turistică în cauză are un grad mediu sau ridicat de exploatare. 


Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ SĂCĂDATE N 

Localizare: sat SĂCĂDATE, oraşul AVRIG Categorie: biserică evanghelică 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ104F si DJ104G Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: construită la mijlocul secolului al XIII-lea, transformări în secolul al XVI-lea. Biserica 

sinodo-presbiteriană, fostă bazilică romanică, devenită prin înlăturarea navelor laterale o biserică-sală cu 

turn în vest, navă, cor şi absidă. Elementul cel mai important este turnul cu portal romanic (secolul XIII), 

având capiteluri cu figuri zoomorfe şi antropomorfe. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ AGÂRBICIU N 

Localizare: sat AGÂRBICIU, comuna AXENTE 

SEVER 

Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DN14 Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: atestată documentar 1343; bazilica se transformă în secolul XV şi se fortifică în 

secolul XVI; transformată în 1827 şi 1845; incinta, în formă aproape ovală, este apărată de un singur brâu 

de ziduri, inegal ca înălţime (în medie 6 metri) 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ AXENTE SEVER N 

Localizare: sat AXENTE SEVER, comuna 

AXENTE SEVER 




Scurta descriere: biserică gotică datând din secolul XIV; este fortificată în secolul XV 


Observaţii: monument protejat; orga barocă datează din 1777 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ŞOALA N 

Localizare: sat ŞOALA, comuna AXENTE SEVER Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC6 Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: sfârşitul secolului XV; refăcută între anii 1832 - 1834 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ BAZNA A 

Localizare: sat BAZNA, comuna BAZNA Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ142H prin 

DN14A 



Scurtă descriere: Biserica, construită în 1402, este transformată în scopuri defensive în 1506. Corul 

dreptunghiular are în partea superioară o puternică fortificaţie prevăzută cu metereze. În secolul al XVIlea 

se înlocuieşte tavanul de lemn cu o boltă în nervuri, aşezate la o înălţime de 11m, pe 4 perechi de 

jumătăţi de coloane din cărămidă. Se fortifică corul, fiind transformat într-un puternic turn cu o galerie de 

apărare deschisă din lemn şi trei etaje înzestrate cu crenele. Galeria se transformă în 1896. În partea de 

sud-est a bisericii se află un turnuleţ poligonal cu o scară în spirală. Zidul de incintă, cu trei turnuri de 

apărare, a fost ridicat la sfârşitul secolul al XV-lea şi începutul secolul al XVI-lea. Turnul cel mare este 

turnul clopotniţă, fiind în acelaşi timp şi turnul de intrare. În partea de nord-vest este un turn scund şi 

alungit, iar în partea de nord-est pot fi văzute urmele unui turn mai scund. În anul 1873 zidul de incintă a 

fost dărâmat până la jumătatea înălţimii iniţiale. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ BOIAN N 

Localizare: sat BOIAN, comuna BAZNA Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ142B prin 

DN14A 



Scurtă descriere: Biserica parohială e construită în 1404, din piatră, în stil de biserică-sală, compusă 

dintr-o navă şi un cor dreptunghiular; pe la începutul secolul al XVI-lea, corul este înălţat pentru a fi 

fortificat. Este prevăzut cu o boltă nouă cu nervuri aranjate în formă de plasă. Deasupra bolţii se aşează 

un etaj cu un parapet de ţigle prevăzut cu metereze şi guri de păcură. O nouă boltă este înălţată şi 

deasupra navei, transformată în 1900 în tavanul de stuc de astăzi. Turnul clopotniţă, totodată turn de 

intrare în cetate, este refăcut şi în anul 1952, după ce s-a prăbuşit parţial în urma cutremurului din anul 

1940. Biserica a fost refacută în anii 1766, 1825 şi 1968. Clopotul cel mare datează din anul 1477. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ VELŢ N 

Localizare: sat VELŢ, comuna BAZNA Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ142B prin 

DN14A 



Scurtă descriere: Prima atestare documentară care dovedeşte existenţa parohiei Velţ datează din 1359. 

O primă etapă a construcţiei bisericii este probabil între anii 1350-1375, fără turn, cu cor închis, poligonal 

şi sacristie în partea de nord. În anul 1500 este fortificat corul, fiind înălţat cu două etaje. Turnul din 

partea de sud este datat din 1601, acesta servind ca clopotniţă, având o înălţime de aproximativ 32m. 

Reparaţii s-au făcut în 1817 (zidul incintei este micşorat cu 2 metri), în 1874, 1912 (alte reparaţii la zidul 

incintei). Altarul în stil baroc, datând din 1783, este pictat de Johann Vithai. Orga datează din 1812 şi a 

fost reparată de meşterul Karl Einschenk în 1914. În turnul clopotniţă sunt trei clopote, cel mare datând 

din anul 1441, cel mijlociu din anul 1579. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ COPŞA MARE N 

Localizare: sat COPŞA MARE, comuna BIERTAN Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC24 prin DJ141B 

sau prin DN14 



Scurtă descriere: Biserica a fost construită între anii 1330-1350 pe o pantă colinară, având o 

particularitate: corul este situat mai sus decât sala şi clopotniţa din vest; acest fapt a determinat 

fortificarea corului, ca fiind cea mai înaltă parte din construcţie, prin supraetajarea cu unul sau mai multe 

nivele, care, pe lângă funcţia defensivă, serveau şi ca post de observaţie. Biserica este o bazilică gotică 

cu stâlpi şi turn în vest, cu trei nave, cor poligonal închis şi cu o sacristie. La sfârşitul secolului al XV-lea şi 

începutul secolului al XVI-lea biserica a fost reclădită în vederea fortificării ei. În jurul anului 1519 s-a 

înconjurat biserica cu un singur zid de incintă în formă pătrată, cu două etaje de apărare şi creneluri. 

Biserica a fost întărită cu două turnuri, dintre care s-a păstrat numai cel din partea de nord-est. Pe locul 

altarului triptic anterior, în stil gotic târziu, stă astăzi un altar în stilul clasicist, din anul 1854. Orga a fost 

construită în anul 1800 de constructorul Samuel Maetz din Biertan. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ BIERTAN A 

Localizare: sat BIERTAN, comuna BIERTAN Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ141B Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: monument istoric şi de arhitectură reprezentativ pentru întreaga zonă de colonizare 

săsească din Transilvania. Biserica de tip hală, cu trei nave, datând din perioada goticului târziu, a fost 

ridicată în 1492-1516, corul edificiului preexistent fiind înălţat cu un nivel fortificat. Zidul de incintă, care 

datează din aceeaşi epocă, a fost întărit în cursul secolului al XVI-lea cu opt turnuri, el desfăşurându-se 

în formă de spirală. Biserica actuală este învăluită de pereţi zugrăviţi din secolul al XVI-lea. O altă 

biserică a ocupat acelaşi loc înainte. Se mai pot încă observa frescele de la începutul secolului al XVI-lea 

pe turnul sudic al zidului interior de incintă, ca şi pietrele tombale ale mai multor episcopi saşi în turnul 

Mausoleului. Turnul vestic era înălţat şi înzestrat cu etaje având un rol defensiv. 


Observaţii: parte din sit UNESCO (monument protejat); sediul Episcopiei Evanghelice între 1572-1867 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ RICHIŞ N 

Localizare: sat RICHIŞ, comuna BIERTAN Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserică evanghelică din secolul XIV, fortificată în secolul XVI. Monumentul este 

compus dintr-un cor poligonal, cu sacristie în nord şi un altar pe latura din sud, în partea de vest 

ridicându-se corpul bazilical, compus din trei nave, despărţite de stâlpi masivi octogonali. 


Observaţii: monument protejat; biserica adăposteşte 12 piese sculpturale – număr impresionant pentru o 

biserică de provincie 


Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ PELIŞOR N 

Localizare: sat PELIŞOR, comuna BÂRGHIŞ Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserică gotică din secolul al XIV-lea cu adăugiri baroce. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ BRĂDENI N 

Localizare: sat BRĂDENI, comuna BRĂDENI Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserică atestată în 1350, înconjurată de un zid de apărare şi patru bastioane, 

compusă dintr-o navă cu un cor cu bolţi reticulate cu nervuri. Pe partea nordică a navei se găseşte 

accesul spre galeria de apărare, prevăzută cu metereze. În 1769 se execută reparaţii la bolţile interiorului. 

Galerii din lemn sunt amenajate pe laturile navei şi în cor, unde se află şi orga. În peretele nordic al 

corului se găseşte un tabernacol cu un arc frânt. Cristelniţa în formă de potir, cu ornamentaţie florală 

bogată, este executată de meşterul Iacobus din Sighişoara, după 1440. Clopotele sunt suspendate în 

galeria superioară de apărare; cel mare datează din secolul al XV-lea, cel mijlociu a fost executat de 

meşterul J. Weissberger din Sighişoara în 1649, iar cel mic este datat din 1574. În jurul bisericii fortificate 

se ridică în 1520 un zid de împrejmuire, având fiecare colţ câte un bastion cu mai multe nivele. Zidul este 

prevăzut cu metereze şi guri de păcură. Bastionul de nord-est nu mai există. 


Observaţii: monument protejat; tabloul altarului este pictat de Artur Coulin; fântână cu apă potabilă în 

sala bisericii; tezaur de artă populară – lăzi „Stollentruhen” 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ BRĂTEIU N 

Localizare: sat BRĂTEIU, comuna BRĂTEIU Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserica din Brăteiu fusese iniţial o bazilică, construită înainte de fortificarea ei. 

Arhitectura este specifică sfârşitului de secol XV şi începutului de secol XVI. În cor s-au descoperit urme 

de picturi murale cu data 1481. Bolta corului este aşezată pe nervuri dispuse în formă de plasă, de la 

începutul secolului al XVI-lea. Fortificaţiile sunt compuse dintr-un etaj de zid cu găuri pentru păcură şi 

metereze, contraforturile fiind legate între ele prin arhivolte semicirculare. Clopotniţa este prevăzută cu o 

galerie de parapet de lemn. De mare valoare artistică este cristelniţa gotică din veacul al XV-lea din 

calcar. Fiecare parte a coroanei octogonale are ornamente săpate în piatră cu trei sau patru foi. Zidul de 

apărare are formă ovală şi se adaptează terenului. În nord este un povârniş care coboară spre Târnava, 

în vest se afă un şanţ adânc, iar partea din sud şi din est era apărată de un turn masiv pătrat, unde era şi 

poarta, ca şi de o clădire dreptunghiulară cu două etaje (aceasta a fost demolată în 1906, când şi partea 

de sud a zidului a fost demolată în scopul construirii unei săli a obştii, sală ce se află astăzi în curtea 

cetăţii). Zidul de apărare avea în partea de sus orificii pentru tragere şi avea în interior o balustradă de jur 

împrejur. Astăzi zidul nu mai este la înălţimea iniţială şi nu mai are balustrada. Turnul porţii are astăzi 

înfăţişarea unui vechi turn roman. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ BUZD N 

Localizare: sat BUZD, comuna BRĂTEIU Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC14 prin DN14 Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Biserică-sală în stil gotic construită în secolul XIV; se pot observa influenţe baroce prin 

decoraţii bogate ale altarului ce datează din 1778. Cu un tavan în stuc neted, biserica are un cor închis 

poligonal şi o boltă cu nervuri. Pe partea de sud a corului se află o sacristie, înzestrată cu o boltă 

cilindrică. Intrarea principală în biserică este în partea de vest şi duce printr-un portal frumos gotic, cu 

capiteluri ornamentate cu flori. În anii 1491-1495, corul şi absida au fost supraînălţate de un turn puternic 

întărit, cu drum de strajă scos în consolă şi contraforturi, între acestea fiind largi arcade înzestrate cu guri 

de aruncare. Biserica a fost înconjurată de un zid simplu de apărare, întărit cu două turnuri. S-a păstrat 

doar parterul boltit al turnului de poartă. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ BRUIU N 

Localizare: sat BRUIU, comuna BRUIU Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ105A Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: atestată documentar din 1307. Iniţial bazilică romanică, se transformă şi se decorează 

în stil gotic în secolul al XV-lea 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ŞOMARTIN N 

Localizare: sat ŞOMARTIN, comuna BRUIU Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: construită în secolulul al XVI-lea, în stil gotic, transformată în 1795, fortificaţiile 

demolate în 1886 


Observaţii: monument protejat; stare bună de conservare 


Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ VESEUD N 

Localizare: sat VESEUD, comuna CHIRPĂR Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC38 prin DJ105D Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: iniţial bazilică romanică (secolul XIII); în secolul XV s-a ridicat un turn cu cinci nivele 

de apărare deasupra corului. Stranele sunt pictate în stilul baroc ţărănesc (motive florale), altarul triptic 

baroc datează din 1741. S-au păstrat doar corul îngust cu bolta în cruce , un tabernacol în peretele nordic 

al corului şi arcul de triumf semicircular. Biserica va fi fortificată în jurul anului 1500. Deasupra corului se 

ridică clopotniţa cu trei nivele, metereze şi o galerie de apărare. În vest se construieşte un bastion 

împreunat cu corpul bisericii printr-o clădire fortificată în formă de coridor bolţit. În 1625 se supraînalţă 

acoperişul. Între anii 1784-1785 se construiesc cele 2 nave laterale, se reînnoiesc porţile, se lărgeşte 

spaţiul interior înspre vest. Clopotniţa adăposteşte unul din cele mai vechi clopote din ţară, din anul 1438; 

cel mijlociu datează din 1681. Din fortificaţii se mai păstrează doar resturi ale zidului de împrejmuire. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ / MĂNĂSTIREA CISTERCIANĂ CÂRŢA N 

Localizare: sat CÂRŢA, comuna CÂRŢA Categorie: biserică evanghelică 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ105D Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Fosta mănăstire cisterciană atestată 1202; astăzi se păstrează numai corul (folosit ca 

biserică lutherană) şi latura de est. Detalii deosebit de valoroase: portaluri, ancadramente de ferestre, 

coloane înmănunchiate şi nişe în stil cistercian. Incendiată de tătari în 1241-1242, a fost reconstruită în 

piatră către 1250. De plan bazilical cu trei nave (în sistem legat) şi transept, biserica este prevăzută cu un 

cor dreptunghiular şi absidă pentagonală, de asemenea cu câte două capele pătrate pe laturile estice ale 

braţelor transeptului. Avariată de turci în anii 1421 şi 1432, mănăstirea a fost desfiinţată de Matei Corvin 

în anul 1474. În prezent, corul şi absida folosesc ca biserică a parohiei evanghelice din localitate. 

Biserica evanghelică este un vast complex cistercian din care se mai păstează intact doar corul, starea 

de ruină avansată împiedicând datarea complexului. În fosta navă centrală a bisericii, ale cărei bolţi sunt 

prăbuşite, a fost organizat un cimitir al soldaţilor germani căzuţi în luptele din septembrie-octombrie 1916 

în Bătălia Sibiului. 


Observaţii: monument protejat; primul monument al goticului timpuriu în Transilvania 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ CISNĂDIOARA A 

Localizare: sat CISNĂDIOARA, oraş CISNĂDIE Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106D Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: A fost construită din piatră între anii 1162 şi 1223; bazilica scurtă cu trei nave este 

unul dintre cele mai vechi şi mai reprezentative monumente ale stilului romanic din Transilvania. Biserica 

este formată din nava centrală, două nave laterale, cor şi absidă. Platoul pe care este construită bazilica 

a fost înconjurat de o incintă cu ziduri de piatră, având înălţimea între 4 şi 6 metri spre exterior şi 2 până 

la 3 metri în interior. Zidul din jurul bisericii, prevăzut cu un turn de poartă interior pe partea de sud, a fost 

ridicat la începutul secolului al XIII-lea, cu drum de strajă zidit şi creneluri. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ CISNĂDIE N 

Localizare: oraş CISNĂDIE Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106C / DJ106D Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: A fost ridicată la începutul secolului XIII ca o bazilică cu trei nave, cor, absidă centrală, 

două abside laterale şi turn masiv deasupra corului. După atacul turcesc din 1493, biserica a fost 

fortificată prin supraînălţarea şi dotarea cu metereze a turnului central, supraînălţarea absidei şi 

construirea deasupra portalurilor laterale a altor două bastioane. În această perioadă biserica a fost 

transformată în stil gotic. Pe locul absidei nordice se ridică sacristia. Absida de sud se desparte printr-un 

zid de restul bisericii, absida fiind transformată astfel în trezorerie. În ea s-a păstrat renumitul „Tezaur de 

la Cisnădie”, care din anul 1915 se află la muzeul Brukenthal. Biserica a fost înconjurată de trei centuri de 

ziduri prevăzute cu coridoare de apărare, turnuri şi bastioane, precum şi cu şanţuri ce puteau fi umplute 

cu apă, astăzi astupate. În anul 1591 turnul-clopotniţă de 59 de metri a fost modificat şi în 1751 primeşte 

forma sa actuală. În vârf a avut un glob aurit. Turnul a fost trăznit de mai multe ori şi a ars. În 1795, 

pentru a-l feri de incendii, s-a instalat pe el primul paratrăznet din Transilvania, confecţionat din cupru 

după metoda magistratului Raimarus din Hamburg. O parte din turnuri s-au păstrat până în zilele noastre: 

„Turnul Paznicului”, „Turnul Primăriei”, „Turnul Slăninei”, „Turnul Făuritorilor de Seceri”, „Turnul Şcolii” şi 

turnul situat în grădina parohială. În biserică se păstrează un clopot din 1664. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ CRISTIAN N 

Localizare: sat CRISTIAN, comuna CRISTIAN Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DN1-7 (E68- E81) Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: A fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea ca o bazilică romanică cu trei 

nave. De la această construcţie s-au păstrat partea de jos a turnului-clopotniţă cu empora de turn; partea 

de vest a navei laterale nordice, care era înzestrată cu o boltă în cruce, partea de vest, care este 

despărţită de biserică şi mai prezintă resturi de console; un rest de zid al navei laterale sudice şi un 

capitel de la prima arcadă. Între 1480-1495 această bazilică romanică a fost transformată de meşterul 

Andreas Lapicida (care a reclădit şi biserica din Moşna în stilul gotic târziu) , într-o biserică-sală cu trei 

nave şi trei altare, cel al colateralei nordice fiind transformat ulterior în sacristie. Nava centrală a fost 

acoperită cu o boltă cu nervuri, aşezată pe şase pilaştri octogonali. Bolţile cu lunete de azi ale navelor 

laterale datează din secolul al XVIII-lea. În scopuri de apărare, cele patru arcade ale turnului de vest au 

fost zidite, turnul fiind supraînălţat cu încă două etaje. În anul 1805 este supraînălţat încă o dată şi 

înzestrat cu patru turnuri mici. 

La sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, cetatea bisericească a fost mărită cu un 

zid dublu de incintă. Dintre cele cinci turnuri clădite s-au păstrat numai patru. Pe la mijlocul secolului al 

XVI-lea se adaugă părţii de nord a curtinei două curţi. În jurul anului 1580 se clădeşte între incinta 

interioară şi cea exterioară un turn pentagonal cu o galerie de apărare pe console. Mai târziu s-a dărâmat 

incinta interioară pe părţile de nord, est şi sud-est, galeria de apărare a turnului pentagonal, acoperişul 

fiind aşezat pe ziduri. 

Încastrarea altarului în stil rococo a fost adăugată la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Casa parohială cu etaj 

a fost construită din piatră şi cărămidă în jurul anului 1500. 




Denumire: CUIBURILE DE BARZĂ ALBĂ N 

Localizare: sat CRISTIAN, comuna CRISTIAN Categorie: altele 

Căi de acces şi accesibilitate: DN1-7 (E68- E81) Administrator: Asociaţia „Prietenii Berzelor” 

Scurtă descriere: 27 de cuiburi de barză albă, amplasate în diferite zone ale comunei 

Tip de turism: turism activ 

Observaţii: n/a 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ CURCIU N 

Localizare: sat CURCIU, comuna DÂRLOS Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Atestată în anul 1322; adăugarea fortificaţiilor are loc în secolul al XVI-lea, alte 

transformări între 1810- 1814. 


Observaţii: monument protejat; picturi murale 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ DÂRLOS N 

Localizare: sat DÂRLOS, comuna DÂRLOS Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ142A şi DJ142E Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: construită în secolul al XV-lea; nu are turn, iar pe pereţii interiori se văd şi astăzi 

frescele realizate înainte de 1544 


Observaţii: Un element rar întâlnit în Transilvania, în partea din spatele bisericii se află o pictură 

exterioară. În pereţi sunt zidite relicve funerare romane. 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ VALEA LUNGĂ N 

Localizare: sat VALEA LUNGĂ, comuna DÂRLOS Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC17 prin DJ142E 

sau prin DJ142A 



Scurtă descriere: construită în secolul al XVI-lea, transformări în secolul al XVIII-lea. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ŞAROŞ PE TÂRNAVE N 

Localizare: sat ŞAROŞ PE TÂRNAVE, oraş 

DUMBRĂVENI 




Scurtă descriere: biserică din secolul XIV 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ HOGHILAG N 

Localizare: sat HOGHILAG, comuna HOGHILAG Categorie: biserică evanghelică 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ142E Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Monument istoric, biserica este amintită pentru prima dată într-un document datat din 

1446. De-a lungul secolelor a suferit modificări şi restaurări. A fost deteriorată foarte mult în urma 

incendiilor din anii 1702 şi 1724. A fost restaurată între 1725-1730. Corul este înzestrat cu o boltă 

cilindrică, iar nava cu un tavan în stuc. Turnul-clopotniţă datează din secolul al XV-lea sau al XVI-lea şi a 

primit forma actuală în anul 1796. Orga, construită în anii 1812-1813 de Samuel Matz din Biertan, a fost 

reparată în 1931 şi 1975. Altarul zidit datează din anul 1828. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ VALCHID N 

Localizare: sat VALCHID, comuna HOGHILAG Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC24 prin DJ141B 

sau prin DN14 



Scurtă descriere: Biserica a fost fortificată în perioada anilor 1500-1525; a fost ridicat un zid 

împrejmuitor simplu, dar rezistent, cu cinci turnuri înalte şi puternice. Cel din sud a fost dărâmat la 

cutremurul din 1916. Între 1794-1795 s-a construit o şcoală din piatră şi cărămidă în partea de nord a 

cetăţii. Cetatea impresionează prin acoperişul înalt şi turnurile puternic fortificate. Are turnuri atât la apus, 

cât şi la răsărit. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ IACOBENI N 

Localizare: sat IACOBENI, comuna IACOBENI Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserica-sală gotică datează de la începutul secolului al XIV-lea; este probabil să fi 

fost construită pe locul uneia mai vechi, distruse probabil de tătări în invazia lor din 1241. De la început 

atât corul, cât şi nava, au avut aceeaşi înălţime. Mai târziu nava a fost acoperită cu o boltă gotică în reţea, 

cu nervuri din teracotă. Între cor şi navă se află un arc triumfal gotic cu finisare foarte simplă. Corul e 

prevăzut cu o boltă în cruce şi absidă pentagonală cu o boltă în reţea lucrate rudimentar. Aceste 

elemente indică o vechime mai mare faţă de restul construcţiei. În 1784, pe peretele de nord au fost 

prinse tribune cu tăblii pictate, lărgite apoi în 1805, care se sprijină pe coloane şi console de lemn. 

Biserica este înconjurată de ziduri cu un traseu neregulat, a căror greutate se sprijină pe contraforturi pe 

partea abruptă a dealului. Turnul porţii are două niveluri, un drum de strajă cu parapet şi o intrare care se 

bloca printr-o hersă. 


Observaţii: monument protejat; stare proastă de conservare 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ MOVILE N 

Localizare: sat MOVILE, comuna IACOBENI Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC 28 prin DJ106 Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Sala bisericii fortificate este boltită în leagăn cu penetraţii, fiind acoperită de o întreagă 

reţea de nervuri dispuse în romb. Corul pătrat este şi el acoperit de o reţea de nervuri. Deasupra lui a fost 

ridicat un turn cu patru niveluri, numit „Turnul Prunelor” pentru că aici se uscau toamna aceste fructe. 

Odinioară, turnul a avut un drum de strajă. Acoperişul său are o siluetă elansată. Accesul se făcea prin 

portalul cu arhiboltă semicirculară din vest, dar şi print-un portal nordic, unde a fost ridicat un turn de 

apărare de plan dreptunghiular cu patru niveluri. Acesta era la un moment dat accesibil la parter din 

biserică, apoi intrarea a fost zidită, deschizându-se o alta din exterior. La nivelurile superioare se intră 

printr-o scară aflată în grosimea zidului bisericii. Biserica a fost înconjurată de o incintă poligonală, bine 

adaptată terenului şi sprijinită în unele segmente de contraforturi. Sectorul de vest este dublat. Turnul de 

poartă, amplasat în partea de miazănoapte, încă mai păstrează ghidajele de piatră prin care se cobora 

hersa. Se pare că acest turn a avut un nivel în plus şi era înconjurat la bază de gurile de turnare. Un alt 

turn, cu ziduri albe, a fost amplasat pe latura nordică, pe panta colinei. Este punctul din care pleacă zidul 

curtinei, ridicat în secolul al XVI-lea, ce dublează incinta bisericii. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ STEJĂRIŞU N 

Localizare: sat STEJĂRIŞU, comuna IACOBENI Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC 29 prin DJ106 Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Mica biserică-sală, cu un cor poligonal şi cu o navă dreptunghiulară, a fost ridicată în 

mijlocul satului abia în secolul al XIV-lea. Din ea s-au păstrat doar pereţii longitudinali ai sălii. Odată cu 

fortificarea bisericii, care s-a petrecut cândva în jurul anului 1500, a fost construit în capătul ei vestic un 

donjon, la fel cum s-au înălţat şi altele, tot pe atunci, în satele învecinate. Parterul turnului forma un portic 

boltit în faţa intrării bisericii, cu un portal pe latura apuseană. La primul nivel se afla o fântână, alimentată 

de un izvor. Când turnul s-a înclinat, probabil din cauza firului de apă care trecea pe sub el, clopotele au 

fost mutate în turnul de apărare din nord-estul bisericii, iar nivelul inferior al donjonului a fost umplut în 

întregime cu piatră şi pământ, portalul apusean fiind înlocuit cu o intrare deschisă în latura sudică a sălii. 

Pe la începutul secolului al XVI-lea a fost ridicată şi incinta din jurul bisericii, în forma unui traseu 

poligonal neregulat. Ulterior, incinta a fost dublată aproape în totalitate, excepţie făcând partea sudică. În 

timpul refacerilor din 1860, incinta interioară a fost demolată, iar materialul rezultat a fost folosit la mărirea 

bisericii. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ NETUŞ N 

Localizare: sat NETUŞ, comuna IACOBENI Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: prima atestare în 1309, fortificată prin construcţia turnului între 1505-1506 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ NOIŞTAT N 

Localizare: sat NOIŞTAT, comuna IACOBENI Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC28 prin DJ106 Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: biserica a fost construită la sfârşitul secolului XII; transformări între 1856-1858 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ LASLEA N 

Localizare: sat LASLEA, comuna LASLEA Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ143A prin DN14 

sau prin DJ106 



Scurtă descriere: Biserica veche a fost construită în anul 1456. Din ea s-au păstrat până astăzi doar 

turnul-clopotniţă şi câţiva metri ai părţii de vest a navelor laterale. Este o bazilică simplă, cu trei nave, trei 

arcade de mărime mijlocie. Intrarea bisericii se află pe partea de sud a navei laterale, parterul turnului 

fiind închis. Turnul-clopotniţă din piatră are o galerie de apărare din lemn şi un acoperiş în formă de 

piramidă. În jurul anului 1840 biserica veche este dărâmată, iar în 1842 începe construcţia unei noi 

biserici, sub conducerea maestrului Samuel Teutsch din Sighişoara. Biserica a fost situată în direcţia 

nord-sud şi este spaţioasă, fără un stil anume, din cărămidă, cu ferestre mari, rotunde. Lângă biserică s-a 

construit un nou turn-clopotniţă, care s-a dărâmat, altul nemaifiind construit. Altarul datează din 1845 şi a 

fost construit de Friedrich Pokotz din Braşov. Este împodobit cu un singur tablou mare, flancat de stâlpi 

puternici, corintici. Amvonul şi baldachinul datează tot din 1845, fiind opera sculptorului braşovean 

Nikolaus Popp. Zidul de incintă este din gresie. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ MĂLÂNCRAV N 

Localizare: sat MĂLÂNCRAV, comuna LASLEA Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC26 prin DJ143A Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Biserica a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea ca biserică de 

patronat a nobililor Apafi, care au stăpânit satul Mălâncrav până la sfârşitul secolului al XVII-lea. Este un 

amplasament bazilical în stil gotic, cu turnul de vest înconjurat de zidurile navei centrale şi cu un cor 

poligonal. Pe partea de nord a corului se află sacristia şi o scară în formă de spirală care duce în pod. În 

secolul al XV-lea, biserica a fost înconjurată de un zid de incintă cu mai multe turnuri de apărare, dintre 

care s-au păstrat doar un bastion, actuala intrare în curtea bisericii. Faima bisericii constă în picturile 

frescă din interior, care datează din secolul al XIV-lea. Frescele de pe peretele nordic al navei centrale 

datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Altarul triptic datează din 1495, fiind restaurat în 1976 

la Braşov, pictura fiind opera unui maestru necunoscut. O restaurare totală s-a făcut între anii 1913-1914. 


Observaţii: monument protejat; Biserica Evanghelică din Mălâncrav a fost loc de pelerinaj pentru 

credincioşi. 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ NOU SĂSESC N 

Localizare: sat NOU SĂSESC, comuna LASLEA Categorie: biserică evanghelică 



Scurtă descriere: construită în secolele XIV-XV, refacere secolele XVIII-XIX 






Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ ROANDOLA N 

Localizare: sat ROANDOLA, comuna LASLEA Categorie: biserică evanghelică 





Scurtă descriere: Datează probabil din secolul al XV-lea şi s-a păstrat de la ea numai corul. Nava este 

clădită împreună cu clopotniţa în anul 1792, cu un tavan simplu tencuit. În nordul corului este o sacristie 

cu un nivel mult mai jos decât cel al corului, neboltită. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ MARPOD N 

Localizare: sat MARPOD, comuna MARPOD Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: biserica a fost iniţial o bazilică romanică din secolul XIII, ulterior fortificată în secolul 

XVI. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ IGHIŞU NOU N 

Localizare: sat IGHIŞU NOU, municipiu MEDIAŞ Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DC10 prin DN14 Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Atestată documentar în 1267, biserica-hală este o construcţie gotică din secolul XIV., 

cu ziduri şi turnuri puternice: turnul masiv din vest datează din secolele XIV-XV, în timp ce zidurile de la 

începutul secolului XVI. Biserica-cetate se află în centrul localităţii. Turnul de vest, care are aceeaşi 

lăţime cu biserica-hală, reprezintă semnul distinctiv al acestei construcţii. Deasupra corului se află un 

nivel de apărare, prevăzut cu breşe pentru tragere. Se găsesc sculpturi în piatră la portalul de vest, în 

nişa din cor, în nişa sacramentală, pe console, nervuri şi chei de boltă. Altarul, stranele şi amvonul sunt 

baroce. 


Observaţii: monument protejat; într-o anexă a bisericii s-a amenajat un mic muzeu 


Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ DEALU FRUMOS N 

Localizare: sat DEALU FRUMOS, comuna 

MERGHINDEAL 




Scurtă descriere: Bazilică romanică, construită în secolul XIV, modificată ulterior în stil gotic. Are ziduri 

puternice. Patru turnuri de apărare sunt plasate în colţurile incintei. Pe latura nordică a incintei este 

construită o magazie. Biserica are hala cuprinsă din 3 nave. În est are un cor pătrat deasupra căruia se 

ridică un turn masiv, iar în vest, deasupra primelor două travee ale navei se ridică de asemenea un turn. 

Colaterala nordică se termină spre est printr-o absidă. Biserica are în nord o sacristie. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ MERGHINDEAL N 

Localizare: sat MERGHINDEAL, comuna 

MERGHINDEAL 




Scurtă descriere: A fost atestată în 1280; incinta fortificată are formă trapezoidală, întărită la colţurile de 

SE şi SV cu câte un turn. În vest se ridică un turn masiv, îngroşat substanţial la înălţimea primului nivel. 

Turnul se ridică la înălţimea a trei etaj, cu deschideri înguste în forma unor metereze. La ultimul nivel se 

remarcă un coridor de veghe realizat din lemn, iar acoperişul este piramidal. În sud, aspectul exterior 

corespunde unei bazilici , nava centrală fiind supraînălţată colateralei. În nord, aspectul original s-a 

modificat, atât nava centrală, cât şi colaterala fiind înglobate într-un acoperiş. Corul este decroşat, 

înglobat în masiva zidărie a unui turn de apărare înălţat pe cinci nivele. Turnul este prevăzut la ultimele 

trei etaje cu metereze dreptunghiulare înguste. În interior se remarcă prezenţa unei tribune deschise spre 

navă, la primul etaj al turnului de vest. De asemenea, turnul iniţial este deschis în toate cele patru direcţii, 

parterul şi primul etaj având bolţi în cruce. Nava centrală este lipsită de bolţi, are tavan, dar navele 

laterale au bolţi boeme de provenienţă mai recentă. Arcul triumfal este semicircular, iar corul este boltit în 

cruce fără ogive. Pe peretele nordic al navei centrale se păstrează cinci ferestre romanice , invizibile din 

exterior; în sud ferestrele sunt modificate şi mărite. Accesul în biserică se face pe două uşi amplasate 

simetric, în nord şi în sud, ambele situate în interiorul unor porticuri. Partea veche a monumentului este 

zidită din piatră şi mortar; adăugirile şi fortificaţiile sunt din cărămidă. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ŢAPU N 

Localizare: sat ŢAPU, comuna MICĂSASA Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DN14B, DJ106B Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: A fost construită în secolul al XV-lea; bine fortificată, aşezată pe un vârf de deal. A 

suferit transformări în 1625 şi în 1838. Turnul de apărare a fost renovat. Era prevăzută cu două rânduri 

de ziduri dintre care doar cel exterior se mai păstrează. 


Observaţii: monument protejat; necesită consolidări 


Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ DOBÂRCA N 

Localizare: sat DOBÂRCA, oraş MIERCUREA 

SIBIULUI 

Căi de acces şi accesibilitate: DC72A prin DN1 

(E68) 




Scurtă descriere: Datează din secolul al XIII-lea, fiind construită în forma unei bazilici romanice cu trei 

nave şi o clopotniţă adăugată în partea de vest. Din această bazilică s-au păstrat faţada vestică cu 

clopotniţă, două arcade ale navei centrale, arcul de triumf şi părţile laterale. În anul 1481 biserica veche 

va fi transformată şi fortificată într-o biserică-sală în stil gotic, acţiune finalizată în 1515. În 1599 se ridică 

în jurul clopotniţei romanice un bastion cu ziduri masive, în patru etaje din care primul are o boltă 

cilindrică. În aceeaşi perioadă se ridică fortificaţiile, zidul de apărare în formă hexagonală şi trei 

bastioane. După 1599 se lărgeşte incinta în partea de vest şi se ridică un al patrulea bastion înspre vest. 


Observaţii: monument protejat; 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ MIERCUREA SIBIULUI N 

Localizare: oraş MIERCUREA SIBIULUI Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DN1 (E68) Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Iniţial a fost o bazilică romanică din secolul XIII, cu turnul ridicat deasupra primei 

travee a navei centrale. Din biserica originală s-au păstrat planul şi turnul, precum şi cele patru perechi de 

stâlpi. Într-o a doua etapă s-au înălţat zidurile navelor laterale, din această fază datând şi portalul gotic 

din sud. În 1496 se supraînalţă navele laterale, sub actuala cornişă se fac ferestre circulare, iar intrarea 

sudică se înzestrează cu ambrazură gotică. În peretele estic al corului se află un epitaf baroc din 1736. În 

secolul al XVIII-lea se înlocuieşte plafonul navei principale cu o boltă cilindrică susţinută de pilaştri masivi. 

Corul vechi se îndepărtează şi se construieşte o absidă nouă poligonală, se montează galerii, se 

reînnoiesc bolţile navelor laterale. Mai târziu se ridică o clopotniţă joasă, pe acoperişul bisericii. În cor se 

mai află o strană pictată din 1679 şi o alta din secolul al XVIII-lea se găseşte sub clopotniţă. Altarul este 

executat în stil baroc. Cetatea din jurul bisericii se compune dintr-o incintă de ziduri, cu două galerii de 

acces suprapuse, cea inferioară fiind plasată deasupra cămărilor boltite executate din cărămidă. În partea 

de sud se păstrează turnul de apărare al porţii. Casa parohială este din secolul al XV-lea, are subsol şi 

parter, fiind clădită în partea de sud-est a zidului incintei. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ METIŞ N 

Localizare: sat METIŞ, comuna MIHĂILENI Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserica a fost atestată prima oară în 1315. Va fi dărâmată în 1861, când a început 

construcţia unei noi biserici evanghelice în stil neogotic. Orga datează din anul 1793 şi a fost construită 

de Samuel Meatz din Biertan. În anul 1862 a fost reparată şi montată în biserica nouă. În partea de vest a 

bisericii este ataşat turnul-clopotniţă, construit tot în secolul XV ca şi biserica veche, având trei etaje. Cel 

superior, cu creneluri, deschizături pentru turnarea smoalei şi o galerie, astăzi mult deteriorate, a fost 

construit la începutul secolului al XVI -lea în scopuri de apărare. În anul 1963 s-au executat reparaţii 

capitale. 



Denumire: MONUMENT AL NATURII – CANIONUL MIHĂILENI N 

Localizare: sat MIHĂILENI, comuna MIHĂILENI Categorie: arie naturală protejată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ141A Administrator: Consiliul local al comunei Mihăileni 

Scurtă descriere:. Rezultat al puternicelor eroziuni ale sedimentelor pliocene, canionul este situat în 

apropierea comunei Mihăileni şi se întinde pe o suprafaţă de 15 ha. Canionul începe din locul cunoscut 

sub numele de „Mestecenii lui Drăgan”. Desfăşurat pe mai bine de jumătate de kilometru de-a lungul 

malului stâng al pârâului Calva, pereţii laterali ating 20m înălţime conferindu-i un aspect spectaculos, cu 

valoare geologică deosebită. 

Tip de turism: turism activ 1 


Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ MOARDĂŞ N 

Localizare: sat MOARDĂŞ, comuna MIHĂILENI Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ142G Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Biserica a fost construită în secolul al XIV-lea şi a fost închinată Sf. Nicolae; se 

încadrează în stilul gotic cu tavanul boltit. Altarul datează din secolul al XVIII-lea. Orga a fost construită în 

anul 1803 de catre maistrul din Biertan, Samuel Maetz, şi este restaurată în anul 1837 de Emanuel 

Khadic din Sibiu. În anul 1918 tuburile principale au fost confiscate pentru maşina de război şi au fost 

înlocuite abia în anul 1963. În partea de apus a bisericii a existat un turn-clopotniţă până în 1875 când s-a 

dărâmat, locul lui fiiind luat de un turn cu acoperiş înalt în formă de piramidă. Biserica este împrejmuită cu 

un zid înalt care se păstrează în parte. 



1 În cazul zonelor protejate, indicarea „turismului activ” presupune practicarea acestui tip de turism în condiţiile în care se respectă 

principiile dezvoltării durabile. Conform unei comunicări a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sibiu, condiţiile ar fi ca zonele respective să 

aibă un custode, care să elaboreze un regulament de administrare şi un plan de management al zonei, în care să fie cuprinse şi 

reglementări ale turismului. Aşadar, indicarea „turismului activ” în cazul acestor areale indică doar o situaţie teoretică, de exploatare 

reglementată a unui potenţia turistic. (notă valabilă pentru toate resursele turistice din anexă care sunt protejate) 


Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ALMA VII N 

Localizare: sat ALMA VII, comuna MOŞNA Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Este o biserică-hală cu cor supraînălţat, datând din secolele XV-XVIII. Elementele cele 

mai vechi ale bisericii sunt romanice. În secolul XV s-au făcut construcţii de apărare. Corul a fost 

supraînălţat şi i s-a adăugat un şir de guri pentru aruncarea smoalei. Zidul poligonal este întărit cu patru 

turnuri. Turnul de poartă masiv cu patru niveluri şi turnul sudic au un drum de strajă din lemn. Zidul 

împrejmuitor are breşe pentru tragere şi guri pentru aruncarea smoalei. În secolul XIX s-au adus 

modificări mai mari la biserică. De atunci datează bolta din biserică, precum şi amenajarea clasicistică a 

interiorului (altar, amvon, cristelniţă, orgă, empore, strane). 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ MOŞNA N 

Localizare: sat MOŞNA, comuna MOŞNA Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Atestată 1283, bazilica gotică are trei nave şi coloane înclinate. Actualul lăcaş se 

ridică pe structura pereţilor exteriori ai bazilicii anterioare; de construcţia de extindere a vechii bazilici s-a 

ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Biserica încorporează unele elemente ale bazilicii vechi 

şi foloseşte o parte din materialul ei de construcţie (se presupune că piatra de la stâlpii care delimitau 

navele bazilicii a fost folosită pentru ridicarea primei perechi de coloane). Corul impunător prezintă o 

absidă poligonală în trei laturi şi este acoperit de o boltă cu penetraţii. Nervurile de teracotă ale bolţii 

corului şi absidei se încheie în două chei de bolăa ce înfăţişează un licorn şi pe Fecioara Maria cu 

Pruncul, ultima piesă fiind din 1525. Monogramele şi iniţialele de pe cheile de boltă din nava centrală nu 

au fost încă descifrate. Pe peretele nordic al corului este intrarea către sacristie. Ancadramentul de piatră 

al uşii, realizat în 1501 de acelaşi Andreas Lapicida, este unul dintre exemplele perfecte de sculptură 

gotică târzie din Transilvania. La fel de remarcabil este şi tabernaculul cu o înălţime de 11,05 metri, care 

se află lângă uşa sacristiei. Iniţialele meşterului pietrar pot fi descifrate pe strana tripartită din piatră, de 

pe peretele sudic al corului, datând din 1500 şi încheiată cu trei arce în acoladă. Amvonul este şi el o 

operă a meşterului Andreas. Peste sacristia boltită s-a construit o capelă, boltită la rândul ei, la care se 

poate ajunge pe scara spiralată adăpostită în turnuleţul alipit în exteriorul corului şi sacristiei. Tot pe aici 

se făcea accesul către etajul fortificat al corului şi către podul bisericii. În 1520 încep lucrările de 

construire a incintei. Zidurile aveau o înălţime de nouă metri şi descriau un traseu dreptunghiular. Curtina 

este întreruptă de două turnuri şi două bastioane. Turnul de poartă se află la sud-est (iniţial era la est). 

Cele cinci etaje ale sale sunt prevăzute cu musarabii. Coridorul de acces în incintă era apărat de o hersă 

care glisa între cele două contraforturi de pe latura exterioară. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ NEMŞA N 

Localizare: sat NEMŞA, comuna MOŞNA Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserica a fost construită în 1400, cu navă şi cor, ca biserică-sală gotică. Corul închis 

poligonal are bolta în cruci.În anul 1733 a fost reconstruită nava bisericii care se dărâmase. Forma 

actuală a navei datează din 1798. Alte lucrări de restaurare s-au făcut în anul 1954. Altarul în stil 

renascentist este un scrin fără aripi, care a fost terminat în anul 1520. Orga din 1883 provine din atelierul 

lui Wilhelm Hörbiger, din Sibiu. În peretele corului zidit se află un tabernacol din piatră ornamentală, ce se 

termină într-o cruce tipic gotică. În jurul anului 1500 biserica a fost înconjurată de un zid simplu de 

fortificaţie în incinta căruia probabil se aflau două turnuri, unul în sud-vestul şi al doilea în nord-estul 

cetăţii. În anul 1752 zidul cetăţii a fost reparat. Turnul-clopotniţă, construit în 1869 este izolat de toate 

clădirile, la câţiva metri de biserică, în incinta zidului de fortificaţie. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ HOSMAN N 

Localizare: sat HOSMAN, comuna NOCRICH Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Bazilica romanică cu turn vestic din secolul XIII a fost modificată în secolul XV potrivit 

tehnicilor de apărare. Pentru aceasta, au fost demolate navele laterale şi s-a construit un zid împrejmuitor 

dublu. Turnul de poartă mai are încă sistemul de închidere iniţial, o hersă. Portalul de vest romanic 

reprezintă un detaliu deosebit de valoros. Ulterior s-a modificat în stil gotic. 


Observaţii: monument protejat; stare bună de conservare 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ NOCRICH N 

Localizare: sat NOCRICH, comuna NOCRICH Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserica actuală este construită între 1803-1806, pe ruinele unei biserici mult mai 

vechi. Amvonul este decorat bogat în stil baroc. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ PĂUCA N 

Localizare: sat PĂUCA, comuna PĂUCA Categorie: biserică evanghelică 



Scurtă descriere: construită la sfârşitul secolului al XVI-lea, transformată ulterior în stil gotic 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ DAIA N 

Localizare: sat DAIA, comuna ROŞIA Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106S Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Biserica este o bazilică romanică de la începutul secolul XIII, trecută prin faze 

succesive de reconstrucţie, cele mai ample lucrări aparţinând anului 1778. Anterior, probabil prin secolul 

XV, s-a construit în locul absidei un cor poligonal şi au fost ridicate contraforturile de pe faţadele vest şi 

sud. Prima incintă de fortificaţii s-a ridicat încă din secolul XIII, actualul turn datând de la începutul 

secolului XVII. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ NOUL N 

Localizare: sat NOUL, comuna ROŞIA Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Este o bazilică romanică din secolul XIII, cu un turn în vest, trei nave, cor urmat de 

absidă. Pe la începutul secolului XV a fost fortificată, fiind supraînălţate atât navele, cât şi corul cu absida. 

Din această perioadă datează şi bolţile stelate ale navei. Pe faţada de vest se conservă două reliefuri 

romanice încastrate în zidărie. 




Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ROŞIA N 

Localizare: sat ROŞIA, comuna ROŞIA Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ104G şi DJ106S Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic Sibiu 

Scurtă descriere: Este una dintre cele mai vechi biserici romanice din ţară, datând de la începutul secolului 

XIII, care şi-a păstrat nealterat planul bazilical format din trei nave, cor şi absidă semicirculară. Inventarul 

bisericii este deosebit de valoros prin mobilierul de lemn realizat în secolul XVIII: altar cu baldachin, amvon şi 

cristelniţă. De asemenea, în zona absidei se remarcă pictura murală executată de către Anton Steinwald. Din 

incinta fortificaţiei ridicată la începutul secolului XVI se mai păstrează doar un turn. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ŞEICA MICĂ N 

Localizare: sat ŞEICA MICĂ, comuna ŞEICA 

MICĂ 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ142J prin DN14 

sau prin DN14B 


Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic Sibiu 

Scurtă descriere: Biserica, construită în secolul al XIV-lea şi modificată în jurul anului 1500, poartă hramul 

Sfintei Ecaterina. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, au fost adăugate tribune peste colaterale, astfel încât nava 

principală şi colateralele sunt cuprinse sub acelaşi acoperiş. Este o clădire masivă, bine conservată şi apărată 

de două brâuri de ziduri, care susţin drumuri de strajă solide. În biserică se mai află şi o foarte frumoasă 

cristelniţă de bronz sub formă de potir, lucrare din 1477, realizată în atelierul meşterului Leonard din Sibiu. 

Intrarea de vest era apărată de un turn masiv, care s-a păstrat până astăzi. Turnul are mai multe etaje, cele 

superioare fiind adăugate mai târziu. Corul bisericii a fost şi el întărit. În secolul al XIV-lea incinta era 

delimitată de un val de pământ cu palisade. Turnul de poartă, construit în acelaşi secol, avea trei nivele la 

care au fost adăugate alte două în 1825. La sfârşitul secolului al XV-lea se începe fortificarea bisericii. Partea 

vestică a colateralelor, unde navele laterale erau adosate turnului-clopotniţă, este zidită, ridicându-se 

deasupra lor un nivel de apărare, accesul făcându-se prin catul al doilea al turnului. Acesta va primi la ultimul 

etaj un cat de apărare scos în consolă. După anul 1500, corului i-au fost adăugate trei nivele din piatră, 

susţinute pe contraforturi în retragere. Sacristia va fi surmontată de două etaje de apărare. 



Denumire: MUZEUL DE ICOANE PE STICLĂ PR. ZOSIM OANCEA A 

Localizare: sat SIBIEL (la intrarea în sat, între 

biserică şi cimitir 1 ), oraş SĂLIŞTE 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106E (din 

DJ104G şi DJ106S) 

Categorie: muzeu 

Administrator: Biserica Ortodoxă Română 

Scurtă descriere: Muzeul Pr. Zosim Oancea din Sibiel, constituit în anul 1969, găzduieşte cea mai mare 

expoziţie de icoane pe sticlă din Transilvania existentă astăzi. Muzeu prezintă 600 de icoane, cuprinzând 

principalele tipuri de icoane pe sticlă şi opere ale unora dintre cei mai importanţi pictori de icoane. 


Observaţii: muzeul se află în curtea Bisericii „Sf. Treime”, monument istoric, construită în anul 1765 şi pictată 

în frescă în anul 1774 de Stan Zugravul. 

1 http://www.sibiel.net/Museo_RO.html 


Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ŞELIMBĂR N 

Localizare: sat ŞELIMBĂR, comuna ŞELIMBĂR Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DN1 (E68) Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Este o bazilică romanică din secolul al XIII-lea, care a suferit unele transformări. Şi-a 

păstrat neschimbată dispoziţia planimetrică, inclusiv elemente cum ar fi absida şi absidiolele laterale. În 

1423 suferă unele modificări gotice şi zidurile navei se înalţă. Din cetatea fortificată, compusă iniţial din 

două centuri de apărare, s-a mai păstrat doar incinta interioară. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ RUŞI N 

Localizare: sat RUŞI, comuna SLIMNIC Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserica a fost ridicată între anii 1782-1783, pe fundaţiile unei biserici mai vechi (din 

1636), în formă de biserică-sală, având corul pătrat cu închidere poligonală, fără particularităţi de stil. 

Pictura galeriei este executată de Daniel Knoblauch în 1783. Altarul datează din 1641 şi este compus din 

masă de piatră, scrin principal, coronament şi ornamentaţii marginale, şi două sculpturi din lemn. 

Baldachinul datează din 1764 şi are o ornamentaţie bogată. Orga, din 1805, este construită de Melchior 

Achs din Slimnic. Clopotniţa, ridicată în 1749, face parte din zidul de împrejmuire în partea de sud-vest şi 

are un acoperiş piramidal. Clopotniţa are o înclinaţie cu circa 18 grade faţă de verticală. Din bastioanele 

de apărare nu s-a mai păstrat nimic. 



Denumire: CETATEA SĂTEASCĂ SLIMNIC N 

Localizare: sat SLIMNIC (pe un deal), comuna 

SLIMNIC 

Categorie: cetate 



Scurtă descriere: Este o cetate fortificată cu turn-clopotniţă . Se păstrează numai ruinele pe deal. În 

centrul satului se găseşte o biserică evanghelică. Se pare că pe locul actualei cetăţi a existat o fortificaţie 

de dimensiuni mai reduse. Acesteia i-a aparţinut şi capela gotică din nordul cetăţii, atestată documentar 

în 1342, transformată apoi într-un turn de apărare. În secolul al XIV-lea a fost construită, dar neterminată, 

bazilica în stil gotic, pe axa vest-est. În secolul următor s-au făcut lucrări de întărire. Asediată de mai 

multe ori, cetatea a fost cucerită de Ioan Zapolya în 1529 şi de Moise Secuiul în 1602; a fost asediată de 

turci în 1658 şi incendiată în 1706 de curuţii lui Francis Rákóczi al II-lea. În secolul al XVIII-lea cetatea era 

părăsită şi părăginită. Lucrări de reparaţii şi conservare s-au făcut în 1959. Biserica gotică este compusă 

din navă, cor şi absidă. Nava iniţială a fost boltită în plasă, în jurul anului 1500. Se mai păstrează 

ferestrele şi cele trei portaluri din nord, vest şi sud. 




Denumire: REZERVAŢIA NATURALĂ DEALUL ZACKEL N 

Localizare: între sat SLIMNIC şi sat ŞURA MARE Categorie: arie naturală protejată 

Căi de acces şi accesibilitate: DN14 Administrator: Consiliul local Şura Mare 

Scurtă descriere: Rezultat al evoluţiei milenare, al acţiunii factorilor geomorfologici şi climatologici, 

Dealul Zackel, din apropierea localităţii Slimnic, se înalţă cu circa 100m deasupra Văii Şarba care-l 

înconjoară pe limita sa sudică. Atraşi de microclimatul în care s-au dezvoltat asociaţiile vegetale de stepă, 

botaniştii au identificat aici peste 260 de specii de plante vasculare, trei subspecii, şase varietăţi şi şapte 

forme din 168 de genuri şi 46 de familii. Suprafaţa totală: 11ha. 


Observaţii: zonă naturală protejată 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ ŞURA MARE N 

Localizare: sat ŞURA MARE, comuna ŞURA 

MARE 




Scurtă descriere: A fost construită la 1280 în formă de bazilică romanică cu trei nave, fără clopotniţă. 

Din această biserică s-au păstrat câte patru stâlpi în fiecare parte a navei centrale, legaţi între ei prin 

arcade semicirculare în peretele sudic al navei principale, nava laterală din sud, boltită în cruce, precum 

şi două travee boltite ale navei laterale din nord. În 1506 biserica a fost reconstruită în stil gotic târziu. 

Lipit de faţada vestică se ridică clopotniţa masivă, cu galerie de apărare şi acoperiş piramidal. Intrarea în 

clopotniţă este în acelaşi timp şi intrarea în biserică. Se mai păstrează următoarele bunuri de inventar: un 

altar în stil baroc, un grup statuar din lemn policrom (1715), baldachinul amvonului în stil baroc (1777) , 

precum şi două chei de boltă frumos sculptate. Lucrări de restaurare şi reparaţii s-au întrprins în anii 

1676, 1715, 1761, 1781, 1856, 1913. Turnul-clopotniţă a fost consolidat în 1959 cu un fundament de 

beton, înconjurat cu două centuri de beton, existând riscul ca el să se prăbuşească. În 1963, corul a fost 

consolidat cu centuri de beton deasupra şi sub ferestre, iar acoperişul bisericii a fost reparat. Din incinta 

de traseu aproximativ oval care înconjura biserica s-a mai păstrat un fragment pe latura sud-vestică. 



Denumire: REZERVAŢIA NATURALĂ ŞUVARA SAŞILOR N 

Localizare: între sat SADU şi oraş TĂLMACIU Categorie: arie naturală protejată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ105G Administrator: Consiliul local Tălmaciu 

Scurtă descriere: Rezervaţia naturală botanică Şuvara Saşilor acoperă o suprafaţă de 20 de hectare pe 

terasa de 430m altitudine a râului Sadu, în apropierea oraşului Tălmaciu. Prezenţa dominantă a unei 

specii de graminee, cunoscută şi sub numele de şuvară, a dat numele generic acestui spaţiu deţinut 

anterior de saşi. Speciile de plante floristice sunt bine reprezentate de narcise, gladiole, stânjenei, 

brânduşe, genţiane, orhidee, mărarul porcului. 




Denumire: REZERVAŢIA NATURALĂ CALCARELE EOCENE DE LA TURNU ROŞU N 

Localizare: sat TURNU ROŞU, comuna TURNU 

ROŞU (în extravilanul comunei Turnu Roşu, în 

partea de Sud si Sud-Est a comunei 1 ) 

Categorie: arie naturală protejată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ105N Administrator: Consiliul local Turnu Roşu 

Scurtă descriere: Calcarele eocene de la Turnu Roşu s-au format cu 53 de milioane de ani în urmă. 

Sunt amplasate la marginea de sud-vest a comunei. Rezervaţia cuprinde o mare varietate de faună 

marină fosilizată, atât nevertebrate (scoici, melci), cât şi fosile ale unor dinţi de rechin. Prin acest fapt, 

calcarele de la Turnu Roşu sunt unice în România. Mineralele şi speciile de floră şi faună fosilizate sunt 

în număr aproximativ de 180 de forme. Au fost descoperite aici peste 60 de specii de rechini, printre care 

şi o specie de rechin gigant, precum şi diverse exemplare de moluşte. Având o mare valoare ştiinţifică şi 

paleontologică, Calcarele de la Turnu Roşu au fost puse sub ocrotire, o suprafaţă de 26,4 hectare fiind 

declarată rezervaţie naturală. 



Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ MOTIŞ N 

Localizare: sat MOTIŞ, comuna VALEA VIILOR Categorie: biserică fortificată 



Scurtă descriere: Biserica actuală este construită la sfârşitul secolului XIV, din piatră şi cărămidă, în stil 

gotic târziu, sub formă de biserică-sală fără turn şi cu un cor închis poligonal. Între anii 1400-1600, în jurul 

bisericii se ridică un zid de incintă, întărit cu trei turnuri de apărare. În nord se află turnul-închisoare 

(1631) , în est turnul mare, cu un acoperiş cu un singur versant, iar turnul de apărare din vest a fost 

transformat în turn-clopotniţă. Acesta din urmă suferă modificări între 1832-1835, ajungând la forma 

actuală. Biserica a suferit modificări de-a lungul timpului, în anii 1718, 1776, 1778. Între anii 1800-1850, 

biserica a fost lărgită şi mărită spre vest, aşa încât primeşte aspectul ei actual. Altarul, în stil baroc, 

datează din 1791, la fel ca şi amvonul. Orga, construită de Michael Gross, are 10 registre. Clopotniţa are 

două clopote; cel mare din secolul al XV-lea, iar cel mic din anul 1497. 



1 http://www.sibiu-online.ro/index.php?id=132&tx_ttnews[tt_news]=153 


Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ VALEA VIILOR N 

Localizare: sat VALEA VIILOR, comuna VALEA 

VIILOR 




Scurtă descriere: Biserica, construită în secolul al XII-lea; a fost amplificată şi fortificată în secolul al XVlea 

şi al XVI-lea, lucrările fiind în linii mari terminate în 1520. Nava are un plafon boltit cu o reţea 

complicată de nervuri, care se sprijină pe şapte perechi de stâlpi, jumătate ascunşi în zid. Un astfel de 

plafon are şi corul. La începutul secolului al XVI-lea, biserica a suferit unele modificări. În jurul anului 

1520, intrarea principală din vest, sub clopotniţă, a fost zidită. În faţa intrării a fost ridicat un contrafort, 

care la o înălţime de 10 metri, legat cu alte două contraforturi, formează un drum de strajă. Au fost 

deschise două intrări în biserică, una în partea de sud, cealaltă în nord. Fiecare poartă a fost înzestrată 

cu un grătar de apărare şi un turn cu scară giratorie. Transformări mari a suferit corul, care a fost 

îmbrăcat cu zidul masiv al turnului, ce se ridică deasupra în patru etaje. Deasupra primului acoperiş al 

turnului este un drum de strajă, iar deasupra acestuia se află un al doilea acoperiş. În anul 1738, biserica 

suferă unele stricăciuni din cauza unui cutremur, reparaţiile fiind gata în 1742. Renovări se fac în 1781 şi 

1826. Biserica este înconjurată de un singur zid de incintă, de la care s-au mai păstrat patru turnuri 

(bastioane). Turnul estic este datat 1501, dată care poate fi şi a construcţiei zidului de incintă, care a 

păstrat un drum de strajă boltit, partea sudică a acestuia fiind mai bine conservată decât cea nordică. În 

interior se păstrează vechea cristelniţă, strana preotului, datată 1526, altarul din 1779, cu sculpturi 

executate de Johann Folbarth din Sighişoara, coroana, plasată deasupra amvonului, din 1746, 

tabernacolul din partea nordică a corului (datând din 1504). 


Observaţii: parte din sit UNESCO (monument protejat); într-o clădire anexă a fost amenajată o mică 

expoziţie etno-folclorică şi de istorie 

Denumire: BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ VURPĂR N 

Localizare: sat VURPĂR, comuna VURPĂR Categorie: biserică fortificată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106S Administrator: Consistoriul Superior Evanghelic 


Scurtă descriere: Atestată în 1296 cu numele Villa Heoholm, biserica evanghelică datează din secolul 

XIII, cu unele transformări în secolul XVI şi turn din 1804. Este una dintre cele mai vechi biserici romanice 

din ţară, datând de la sfârşitul secolului XII. Bazilica şi-a păstrat cele trei nave romanice şi corul, dar 

absida a fost înlocuită cu un altar poligonal în secolul XV, iar în 1750 a fost construit turnul din vest. 

Luneta portalului de nord este decorată cu un relief cu Pomul Vieţii, încadrat de două feline, cea din 

stânga cu coadă de peşte. Din vechea fortificaţie se mai păstrează doar un bastion pe latura de nord, 

precum şi unele porţiuni ale incintei de apărare. 




Denumire: REZERVAŢIA NATURALĂ LACUL FĂRĂ FUND N 

Localizare: oraş OCNA SIBIULUI (în intravilanul 

localitaţii Ocna Sibiului, pe partea dreapta a aleii 

spre staţia CFR Ocna Sibiului 1 ) 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106B sau 

DJ106T 


Administrator: Consiliul local Ocna Sibiului 

Scurtă descriere: Prezintă un puternic fenomen de heliotermie. S-a format într-o veche mină de sare, 

prăbuşită la 1775. Se mai numeşte şi Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. Are o suprafaţă de 0,2 hectare 

şi o adâncime de 32 de metri. 



Denumire: MONUMENT AL NATURII – CALCARE CRETACICE CU HIPURIŢI N 

Localizare: sat CISNĂDIOARA, oraş CISNĂDIE Categorie: arie naturală protejată 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106D Administrator: Consiliul local Cisnădie 

Scurtă descriere: Acest monument al naturii este constituit din calcare rozalii cu intarsii albe în care se 

disting elemente de şisturi cristaline. În reciful mării neocretacice de odinioară s-au acumulat resturi 

organice, astfel încât aici au fost identificate stridii şi hipuriţi, arici şi stele de mare. Fosilele acestora se 

găsesc pe întregul areal. 



Denumire: REZERVAŢIA NATURALĂ GOLUL ALPIN BÂLEA A 

Localizare: sat CÂRŢIŞOARA, comuna 

CÂRŢIŞOARA 


Căi de acces şi accesibilitate: DN7C Administrator: Consiliul local Cârţişoara 

Scurtă descriere: Situat în mijlocul segmentului glaciar central al masivului făgărăşan, rezervaţia cu lacul 

şi golul alpin Bâlea, din aval de căldarea care-l adăposteşte, însumează 180 ha. Clima de tip alpin este 

rece, cu o medie anuală de 0°C şi precipitaţii medii anuale de 1.200mm. Vegetaţia ierboasă este 

compusă din păiş şi buruienişuri de omag, iar cea arbustivă din jneapăn, salcie căprească, bujor de 

munte. Fauna, săracă în specii, este reprezentată de capra neagră şi marmota. Lacul Bâlea, cu cei 

46.508 mp şi adâncimea de 11,35m, este cel mai mare lac al masivului şi este situat la 2.034m altitudine. 

Apa rece, limpede şi bine oxigenată formează un biotop propice dezvoltării salmonidelor. 



1 http://www.sibiu-online.ro/index.php?id=132&tx_ttnews[tt_news]=153# 


Denumire: MONUMENT AL NATURII – VULCANII NOROIOŞI HAŞAG N 

Localizare: sat HAŞAG, comuna LOAMNEŞ (între 

Haşag şi Mândra, pe raza comunei Loamneş 1 ) 


Căi de acces şi accesibilitate: DJ106B Administrator: Consiliul local Slimnic 2 

Scurtă descriere: Prezenţa vulcanilor noroioşi în această zonă se explică prin structura geologică şi existenţa 

masivului de sare din adânc, care de altfel este prezentă pe o mare suprafaţă a Transilvaniei. Această cută – 

numită diapiră – prezintă pe margini rupturi de strate. Sunt căile care permit eliminarea gazelor naturale la 

suprafaţa solului. Pe parcursul lor, gazele naturale antrenează cantităţi variabile de apă sărată care înmoaie 

marnele panonice şi le transformă într-un mâl foarte fin. Noroiul fin ejectat formează la suprafaţa solului conuri cu 

aliură vulcanică, cu mici cratere. Unele sunt active („bolborosesc”), altele, ale căror căi de evacuare a gazelor s-au 

obturat în timp, au devenit fosile. Un alt masiv diapiric a fost detectat în nordul localităţii Haşag; suprafaţa: 1 ha. 



Denumire: MONUMENT AL NATURII – PINTENII DIN COASTA JINEI, MASA JIDOVULUI, LA GRUMAJI N 

Localizare: sat JINA, comuna JINA (Pintenii din coasta Jinei se află pe 

malul pârâului Lihoi, în amonte de localitatea Dobra, iar celelalte obiective 

se găsesc la cca. 10 km sud de Şugag, pe malul drept al râului Sebeş 3 ) 


Căi de acces şi accesibilitate: DJ106E Administrator: Consiliul local Jina 

Scurtă descriere: 

Pintenii din coasta Jinei – Arie naturală protejată, cu o suprafaţă de două hectare, ce se află pe teritoriul 

administrativ al comunei Jina, în apropiere de localitatea Dobra (comuna Şugag, judeţul Alba). „Pintenii din coasta 

Jinei” sunt un grup de stânci izolate, constituite din şisturi cristaline. Stâncile se află într-o pădure de fag, la o 

altitudine de 900m. 

Masa Jidovului şi La Grumaji – Stânci izolate, foarte apropiate una de cealaltă, formate din şisturi cristaline, înălţate 

deasupra peretelui abrupt de pe malul stâncos al Văii Sebeşului. Pe aceşti versanţi stâncoşi cresc spontan pinul de 

pădure şi larice. 



Denumire: REZERVAŢIA NATURALĂ IEZERELE CINDRELULUI N 

Localizare: sat GURA RÂULUI, comuna GURA RÂULUI (pe versantul 

nordic al platoului Frumoasei, aproape de varful Cindrel 4 ) 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106N, DJ106M, DJ106A, DJ106E, DC68 

iar apoi potecă 


Administrator: Consiliul local Gura 

Râului 

Scurtă descriere: Vegetaţia lemnoasă este compusă din jneapăn, ienupăr, bujor de munte, zâmbru, iar cea 

floristică numără 363 de specii. Fauna este reprezentată de 29 de specii de păsări, între 20-30 exemplare de capră 

neagră, o prezenţă constantă o au ursul, lupul, vulpea, jderul. Iezerul Mare a fost populat cu păstrăv indigen. 

Iezerul Mare se află la o altitudine de 1.999m, are o formă ovală (suprafaţă 3 ha) cu lungime maximă de 320m şi 

lăţime maximă de 189m; adâncimea maximă este de 13,3m. Iezerul Mic se află la o altitudine de 1.946m, are o 

formă dreptunghiulară cu lungime maximă de 80m şi lăţime maximă de 58m; adâncimea maximă este de 1,7m. 



1 www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/AllForPrint/E4E0199225229D11422574490032FA95?OpenDocument 

2 http://www.cjsibiu.ro/portal/Sibiu/CJSibiu/portal.nsf/All/2FDA11D5E268B382C22574A9002E571F/$FILE/Diagnostic%20- 

%20Structura%20teritorial.doc 

3 www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/AllForPrint/E4E0199225229D11422574490032FA95?OpenDocument 

4 http://www.sibiu-online.ro/index.php?id=128&tx_ttnews[tt_news]=153&tx_ttnews[backPid]=128&cHash=3a7e35c154 


Denumire: PARCUL NATURAL CINDREL N 

Localizare: Etajul alpin şi subalpin al vârfurilor 

Cindrel, Ştefleşti şi Conţu Mare, situat în arealul 

comunelor Gura Râului, Răşinari, Tilişca şi Jina 1 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106E, DJ106N, 

DN67C 


Administrator: Consiliile locale ale comunelor 

Jina, Tilişca, Gura Râului, Răşinari 2 

Scurtă descriere: Situat la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al judeţului Sibiu, Parcul Natural 

Cindrel acoperă, cu suprafaţa sa de 9.043 ha, cele mai spectaculoase forme de relief din arealele a doi 

masivi montani, Cindrel şi Lotru (Ştefleşti). Arealul cuprinde 12 căldări glaciare, dintre care cele mai 

importante sunt Iezerul Mare, Iezerul mic, Gropata. Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Sadu, 

ce curge spre est, şi râul Frumoasa, ce curge spre vest. Din cele două Iezere se formează în aval râul 

Cibin. Vegetaţia este arbustivă, reprezentată de jneapăn, afin, smirdar. Un punct de atracţie inedit îl 

reprezintă turbăria de pe „Platoul Diavolului”, aflat la 2.100m altitudine. 



Denumire: PARCUL NATURAL GOLUL ALPIN FĂGĂRAŞ N 

Localizare: oraş AVRIG, comunele PORUMBACU 

DE JOS, CÂRŢIŞOARA, ARPAŞU DE JOS 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ105F, DJ105J, 

DJ105P, DJ105H, DN7C 


Administrator: Consiliile locale Avrig, Porumbacu 

de Jos, Cârţişoara, Arpaşu de Jos 

Scurtă descriere: Arealul celor 6.989 de hectare ale parcului se află pe faţa nordică a masivului, 

ocupând o parte din sectorul glaciar central al masivului făgărăşan. Parcul Natural Golul Alpin al Munţilor 

Făgăraş găzduieşte, pe lângă câteva lacuri nivale, cele mai pitoreşti lacuri glaciare din întregul masiv: 

Bâlea – cu o suprafaţă de 4,65 ha, adâncime maximă 11 m, aflat la 2.040m altitudine; Lacul Avrigului – 

1,50 ha, 4,5m adâncime, 2.010m altitudine; Podragu – 2,80 ha, 15,5m, 2.110m; Podrăgel – 0,25 ha, 2m, 

2.105m; Doamnei – 0,30 ha, 1,5m, 1.850m; Călţun – 0,8 ha, 12m, 2.135m. Vegetaţia Parcului Natural 

Făgăraş reflectă şi ea zonalitatea altitudinală a feţei nordice a masivului, marcată distinct de flora pajiştilor 

alpine şi de cea a vegetaţiei lemnoase – jneapăn, ienupăr, afin. Fauna prezentă în spaţiul Parcului 

Natural este, în zona crestei înalte, marcată frecvent de avifauna caracteristică întregului masiv şi din 

care nu lipsesc câteva varietăţi de şoim, vânturel, gaiţă de munte – Nucifraga caryocatactes, ierunca – 

Trestates bonasia, forfecuţa – Loxia ş.a. În această zonă urcă frecvent în timpul lunilor de vară capra 

neagră, cu efective notabile mai ales în căldările izolate şi neparcurse de poteci turistice (Arpăşel, Albota, 

Laita). Vulpea, ursul şi lupul ating doar ocazional zona de peste 2.000-2.100 metri, dar sunt o prezenţă 

permanentă în avalul acesteia, ca şi cerbul, râsul şi, în limita pădurilor, jderul, mistreţul, căpriorul. Din 

arealul celor 6.989 ha ale Parcului Natural al Munţilor Făgăraş fac parte şi Rezervaţia faunistică Arpăşel, 

în suprafaţă de 736 ha, şi Rezervaţia Lacul şi golul alpin Bâlea, de 180 ha. 



1 http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/AllForPrint/E4E0199225229D11422574490032FA95?OpenDocument 

2 http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/AllForPrint/E4E0199225229D11422574490032FA95?OpenDocument 


Denumire: PARCUL NATURAL DUMBRAVA N 

Localizare: municipiu SIBIU (în sud-vestul 

municipiului, spre Răşinari) 


Căi de acces şi accesibilitate: DN1-7(E68-81) Administrator: Direcţia Silvică Sibiu – Ocolul Silvic 


Scurtă descriere: Situată la limita sud-vestică a municipiului Sibiu, Pădurea Dumbrava însumează 990 

ha acoperite de vegetaţie forestieră variată, parcursă de alei pietonale şi de o salbă de lacuri drenate de 

apele pârâului Valea Aurie. Relieful, relativ domol, atinge doar 606m în Vf. Obreja, la limita nord-vestică a 

pădurii. Altitudinea medie a întregului spaţiu este de 440m. Mai bine de jumătate din arboretele Pădurii 

Dumbrava depăşeşte 100 de ani. Domină stejăretul de terasă însoţit de gorun, carpen, ulm, cireş 

pădureţ, jugastru, tei. În ceea ce priveşte stejarul, sunt distinse arboretele tinere de 40-80 de ani, cele 

cuprinse între 80-100 ani şi între 100-150 de ani. Câteva zeci de exemplare depăşesc bine 200 de ani, iar 

„Stejarul împăratului”, cu circumferinţa de 10,3m (buturuga de lângă han), avea 700 de ani când a fost 

tăiat după uscare. Din punct de vedere amenajistic, Pădurea Dumbrava deţine două trupuri de pădure. 

Unul, de 398 ha, acoperă dreapta şi stânga şoselei spre Răşinari, iar al doilea, de 582 ha, se întinde de la 

culoarul liniei electrice de înaltă tensiune (Sibiu-Sadu) şi până în apropierea comunei Poplaca. În spaţiul 

Parcului Pădurii Dumbrava, Complexul Naţional Muzeal ASTRA acoperă peste 100 ha în afară de 

suprafaţa deţinută de Grădina Zoologică, de edificiile hoteliere şi administrative ale unor instituţii. 



Denumire: REZERVAŢIA NATURALĂ ARPĂŞELUL N 

Localizare: sat ARPAŞU DE SUS, comuna 

ARPAŞU DE JOS 


Căi de acces şi accesibilitate: DN7C Administrator: Consiliul local Arpaşu de Jos 

Scurtă descriere: Localizată în centrul sectorului glaciar central al Masivului Făgăraş, rezervaţia 

faunistică Arpăşel acoperă o suprafaţă de 736 de hectare. Este cuprinsă lateral de muchiile Albotei la est, 

ale Buteanu-Netedului la vest, de limita superioară a pădurii la nord şi de culmea crestei principale de pe 

aliniamentul vârfurilor Vânătoarea lui Buteanu – 2.507m, Capra – 2.494m, Adam – 2.370m şi Vârtopul – 

2.385m, la sud. Rezervaţia este constituită din păduri de răşinoase ce formează un masiv închegat, iar la 

limita inferioară din păduri de răşinoase în amestec cu foioase. Fauna este reprezentată prin capra 

neagră, râsul, lupul şi ursul, dar şi cerbul carpatin, iar în zona golului alpin, marmota. 



Denumire: REZERVAŢIA LACUL TĂTARILOR N 




Căi de acces şi accesibilitate: DN7C Administrator: Consiliul local Arpaşu de Jos 

Scurtă descriere: Este declarată rezervaţie naturală mixtă. Acoperă o suprafaţă de 3,68 ha, la circa 3km 

sud-est de localitatea Arpaşu de Sus, pe o terasă înălţată pe dreapta râului Arpaşul Mare. Este de fapt o 

turbărie cu toponimul Lacul Tătarilor în apropierea căreia (spre sud-est) se mai află una asemănătoare. 

Grosimea stratului de turbă în Lacul Tătarilor depăşeşte 9 m, iar depozitul total comensurat este de circa 

180.000 mc. La baza zăcământului de turbă se află o pungă de apă pe un strat de mâl nisipos. 




Denumire: REZERVAŢIA ELEŞTEELE DE LA MÂNDRA N 

Localizare: sat MÂNDRA, comuna LOAMNEŞ Categorie: arie naturală protejată 

Căi de acces şi accesibilitate: DN7C Administrator: SC Logitax SRL 

Scurtă descriere: Situate în extravilanul localităţii Loamneş, cele 250 ha nominalizate ca rezervaţie 

naturală (categoria IV IUCN) în Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu Nr. 64/2004, acoperă limitele 

podişurilor Secaşelor şi Hârtibaciului de pe culoarul râului Visa. Anterior formării celor 9 iazuri piscicole, 5 

eleştee şi 6 bazine din zona umedă pe care se află acestea în prezent, aceasta a atras atenţia 

cercetătorilor ca important loc de colectare a multor specii rare de păsări de apă. Amenajarea piscicolă 

Mândra a fost concepută în anul 1972. În prezent, eleşteele se întind pe o suprafaţă de 254 ha, luciul de 

apă având adâncimi maxime de 3-4m. Vegetaţia este tipică lacurilor din podişul Transilvaniei, 

reprezentată de trestie (Phragmites), zona ocupată de aceasta fiind de 10-12 ha, înconjurând la mal 

lacurile pe o lăţime constantă. 

Mlaştinile de la Mândra au constituit un important centru de colectare a unor specii rare de păsări 

acvatice încă din secolul al XIX-lea. Din 1990 până în prezent în această zonă au fost identificate în total 

un număr de 161 de specii de păsări, dintre care 89 de specii clocitoare. 



Denumire: ARIA SPECIALĂ DE PROTECŢIE A AVIFAUNEI (SPA) AVRIG – SCOREI – 

FĂGĂRAŞ: CORIDORUL OLTULUI 

Localizare: pe parcursul râului Olt, începând de la 

AVRIG până la FĂGĂRAŞ 

Categorie: arie naturală 

Căi de acces şi accesibilitate: DN1 (E68) Administrator: APM SIBIU 

Scurtă descriere: Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraţie şi dispersie pentru populaţiile de 

păsări, care face legătura între diferite zone geografice ale României şi Europei. În perioadele de migraţie 

(toamna şi primăvara), populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte 30.000 – 40.000 în fiecare an; 

suprafaţa arealului este de 2.788 ha. 


Observaţii: zonă naturală protejată; cuprinde zone din judeţul Braşov 

Denumire: SPA FRUMOASA N 

Localizare: între axa valea râului Dobra, Vf. 

Curmătura şi sat Râu Sadului la nord şi râul Olt la 

est 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106E, DJ106N, 

DN67C 


Administrator: APM SIBIU 

Scurtă descriere: Situl propus este compus din părţi ale masivelor montane Cindrel, Lotru şi Şureanu. 

Această zonă oferă condiţiile necesare existenţei unor populaţii importante de cocoş de munte şi de 

ciocănitoare de munte, specii ameninţate la nivel european. Alte specii de păsări din această arie sunt 

ierunca, minuniţa, ciuvica, huhurezu mare, caprimulgul, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spate alb, 

muscarul mic şi muscarul gulerat; suprafaţa: 131.182 ha. 


Observaţii: zonă naturală protejată; cuprinde zone din judeţele Alba şi Vâlcea; SPA FRUMOASA este 

concomitent şi un sit de importanţă comunitară (SCI) 

Anexa 1 – Resurse turistice Masterplan pentru turism în judeţul Sibiu 31 

N

Denumire: SPA PIEMONTUL FĂGĂRAŞ N 

Localizare: la sud de axa TURNU ROŞU - 

ARPAŞU DE SUS 


Căi de acces şi accesibilitate: DN1 (E68) Administrator: APM SIBIU 

Scurtă descriere: Zona oferă condiţiile necesare existenţei unor populaţii importante de păsări 

ameninţate la nivel european sau mondial. Speciile protejate sunt: cârstelul de câmp, barza albă, acvila 

ţipătoare mică, cocoşul de munte, viesparul, huhurezul mare, ghionoaia sură, ciocănitoarea cu spate alb, 

ciocârlia de pădure, şerparul, eretele de stuf, eretele vânăt, ierunca, ciocănitoarea neagră, ciocănitoare 

de stejar, sfrânciocul roşiatic, sfrânciocul cu frunte neagră, ciocănitoarea de grădini, muscarul gulerat şi 

muscarul mic; suprafaţa: 71.256 ha. 


Observaţii: zonă naturală protejată; cuprinde zone din judeţul Braşov 

Denumire: SPA PODIŞUL HÂRTIBACIULUI N 

Localizare: arealul cuprins între localităţile 

FĂGĂRAŞ – ROŞIA – MOŞNA – SIGHIŞOARA – 

RUPEA 


Căi de acces şi accesibilitate: DJ106E Administrator: APM SIBIU 

Scurtă descriere: Aria propusă cuprinde o suprafaţă mare de terenuri seminaturale, impactul antropic 

fiind foarte scăzut. Zona oferă condiţiile necesare existenţei unor populaţii importante de păsări 

ameninţate la nivel european. Speciile protejate sunt: cârstelul de câmp, barza albă, barza neagră, acvila 

ţipătoare mică, viesparul, ghionoaia sură, ciocănitoarea cu spate alb, ciocârlia de pădure, şerparul, 

eretele de stuf, eretele vânăt, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul roşiatic, sfrânciocul cu frunte neagră, 

ciocănitoarea de grădini, fâsa de câmp, caprimulgul, buha, chirighiţa cu obraz alb, chira de baltă, 

fluierarul de mlaştină, bătăuşul, piciorongul, vânturelul de seară, raţa roşie, egreta mare şi stârcul de 

noapte; suprafaţa: 178.221 ha. 


Observaţii: zonă naturală protejată; cuprinde zone din judeţele Braşov şi Mureş 

Denumire: SIT DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ (SCI) INSULELE STEPICE DE LÂNGĂ 

SLIMNIC 

Localizare: sat SLIMNIC, comuna SLIMNIC Categorie: arie naturală 

Căi de acces şi accesibilitate: DN14 Administrator: APM SIBIU 

Scurtă descriere: Datorită poziţiei şi a altor condiţii ecologice, aceste „insule stepice” posedă un număr 

mare de specii caracteristice zonei stepice, pontice şi submediteraneene. În aceste mici arii au fost 

inventariate peste 300 de specii de plante şi aproximativ 400 de specii de nevertebrate. În acest sit 

Natura 2000 există populaţii bine reprezentate de capul şarpelui şi varză tătărească, plante de importanţă 

comunitară; suprafaţă: 42 ha. 




N

Denumire: SCI MLACA TĂTARILOR N 



Căi de acces şi accesibilitate: DJ105P prin DN7C 

sau DJ105H prin DN1(E68) 



Scurtă descriere: Zona propusă este reprezentată de o mlaştină de tip turbărie care conservă un tip rar 

de habitat, acesta fiind de interes comunitar. Arealul adăposteşte un număr ridicat de specii rare, 

vulnerabile sau chiar periclitate de plante; suprafaţa: 4 ha. 



Denumire: SCI MOVILELE DE LA PĂUCEA N 

Localizare: sat PĂUCEA, comuna BLĂJEL Categorie: arie naturală 

Căi de acces şi accesibilitate: DC17 prin DJ142E Administrator: APM SIBIU 

Scurtă descriere: Zona propusă conservă un tip de habitat de importanţă comunitară reprezentat de o 

fâneaţă cu o diversitate biologică mare, ce conţine specii rare, vulnerabile şi periclitate de plante. Aici se 

găseşte o populaţie bine reprezentată de capul şarpelui, o plantă ce necesită protecţie la nivel european; 

suprafaţa: 6 ha. 



Denumire: SCI MUNŢII FĂGĂRAŞ N 

Localizare: Munţii Făgăraş Categorie: arie naturală 

Căi de acces şi accesibilitate: DC17 prin DJ142E Administrator: APM SIBIU 

Scurtă descriere: Situl propus include cel mai înalt şi sălbatic sector al Carpaţilor Româneşti, cu una 

dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar şi periglaciar, cu o vastă suită de unităţi peisagistice 

unice, cu condiţii ecologice specifice ca urmare a diversităţii geologice, pedologice şi climatice ce se 

reflectă în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În acest masiv muntos se află fragmente 

reprezentative de păduri naturale virgine şi cvasivirgine – astăzi practic dispărute din Europa – care 

polarizează o diversitate biologică terestră deosebită, oferind habitate excelente pentru populaţii viabile 

de urs, lup, râs şi capră neagră. Situl conservă 23 de habitate prioritare; suprafaţa: 198.512 ha. 


Observaţii: zonă naturală protejată; cuprinde zone din judeţele Braşov, Argeş şi Vâlcea 


Denumire: SCI OLTUL MIJLOCIU – CIBIN – HÂRTIBACIU N 

Localizare: arii în cadrul zonei formate de 

localităţile ALŢÂNA, AVRIG şi CISNĂDIE 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ106, DN1 (E68), 

DN1-7 (E68-E81), DJ106D, DJ106C, DC63, 

DJ105G 



Scurtă descriere: Deşi aria reflectă efectele impactului antropic îndelungat, manifestat în 1960-1980, 

există încă unele zone umede care şi-au păstrat aspectul şi comunităţile remanente, fragmente ale 

structurilor originare. Numeroase populaţii au fost izolate în aceste arii, acestea fiind surse potenţiale de 

regenerare şi totodată martori ai diversităţii specifice de odinioară, reprezentative pentru flora şi fauna 

zonei. 



Denumire: SCI PĂDUREA DE STEJAR PUFOS DE LA PETIŞ N 

Localizare: sat PETIŞ, comuna ŞEICA MARE Categorie: arie naturală 

Căi de acces şi accesibilitate: DC5 prin DN14 Administrator: APM SIBIU 

Scurtă descriere: Situl se remarcă prin suprafaţa mare ocupată de habitatul prioritar cu stejar pufos şi 

prin structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin: diversitatea mare de vârste şi dimensiuni, 

alternanţa între porţiunile de pădure închegată şi rarişte, prezenţa regenerării naturale a stejarului pufos 

(există tendinţa de extindere a speciei în zonele învecinate), diversitatea şi starea foarte bună de 

conservare a păturii erbacee. Pentru porţiunea inclusă în fondul forestier al amenajamentului silvic, 

arboretelor li s-a atribuit funcţia specială de protecţie, fiind supuse regimului de conservare deosebită. 



Denumire: SCI PĂDURILE DE STEJAR PUFOS DE PE TÂRNAVA MARE N 

Localizare: între oraşul DUMBRĂVENI şi satul 

PROD, comuna HOGHILAG 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ142C sau 

DC24A 



Scurtă descriere: Situl cuprinde un mozaic de structuri în ceea ce priveşte habitatul: arborete pure de 

stejar pufos, rarişti de stejar pufos, ochiuri stepice şi zone de tranziţie de la stejarete termofile spre 

arborete cu specii mezofile. Speciile caracteristice acestor zone de tranziţie sunt gorunul, stejarul 

pedunculat, teiul pucios, carpenul, jugastrul, arţarul, cireşul, sorbul. Arboretele de stejar pufos au structuri 

diversificate sub raport dimensional, dar şi datorită prezenţei ambelor specii de stejar pufos. Notabilă în 

acest sens este existenţa cu precădere spre culme a unor arbori de stejar pufos de mari dimensiuni. Situl 

se remarcă şi prin capacitatea de regenerare a speciei arborescente edificatoare concretizată prin 

existenţa tineretului provenit din sămânţă, drajoni şi lăstari. 


Observaţii: zonă naturală protejată; cuprinde zone din judeţul Mureş 


Denumire: SCI SIGHIŞOARA – TÂRNAVA MARE N 

Localizare: arealul cuprins între localităţile 

DUMBRĂVENI – APOŞ – BRĂDENI – VISCRI – 

SIGHIŞOARA 

Căi de acces şi accesibilitate: DJ141B, DJ143A, 

DJ143, DJ106 



Scurtă descriere: Utilizarea tradiţională a terenurilor a păstrat o diversitate biologică ridicată. Aria este 

de importanţă internaţională, având în vedere că aceste ultime pajişti de mare întindere din Europa sunt 

perfect funcţionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional a stabilit un echilibru între 

activităţile umane şi natură, acesta rămânând neschimbat din evul mediu. Zona conservă un număr de 18 

habitate; suprafaţa: 8.537 ha. 


Observaţii: zonă naturală protejată; cuprinde zone din judeţele Mureş şi Braşov 

Denumire: MUNICIPIUL SIBU N 

Localizare: municipiu SIBIU Categorie: ansamblu urban 

Căi de acces şi accesibilitate: DN1-7 (E68-E81), 

DN14 

Administrator: Primăria municipiului Sibiu, 

Consiliul Judeţean Sibiu, Ministerul Culturii şi 

Cultelor 


§ Centrul Istoric Sibiu 

o Piaţa Mare (Casa Generalilor, Casa Haller, Casa Albastră, Palatul Brukenthal, Casa 

Lutsch, Primăria, Casa parohială romano-catolică, Casa Weidner – Reussner – 

Czekelius) 

o Piaţa Mică (Biserica Catolică, Turnul Sfatului, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară 

Săsească „Emil Sigerus”, Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, Muzeul 

Farmaciei, Podul Minciunilor, Pasajul Aurarilor, Casa Luxembourg, Statuia lui Nepomuk) 

o Piaţa Huet (Biserica Evanghelică, Turnul Scărilor, Pasajul Scărilor, Liceul „Samuel von 

Brukenthal, Casa Parohială, Studioul Astra Film, Statuia lui Teutsch, expoziţia de bază a 

muzeului „Emil Sigerus”) 

o Turnuri de apărare (Turnul Sfatului, Turnul Scărilor, Turnul Archebuzierilor, Turnul 

Olarilor, Turnul Dulgherilor, Turnul de Poartă, Turnul Gros, Turnul Pielarilor, Turnul 

Pulberăriei) 

o Zidurile cetăţii (zidul exterior de apărare, zidul de pe strada Manejului, Curtina – Piaţa 

Huet nr. 2, zidul de pe str. Cetăţii, Curtina – str. Bastionului nr. 2-8,Curtina – str. 

Centumvirilor, Pasajul Scărilor, Bastionul Haller, Bastionul Soldisch) 

o Biserici: Biserica Azilului, Biserica Evanghelică, Biserica Franciscană, Biserica Catolică, 

Catedrala Ortodoxă, Biserica Reformată, Biserica Ursuline, Sinagoga, Biserica Sf. 

Johannis 

§ Complexul Naţional Muzeal Astra 

o Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra”- se află situat în Pădurea Dumbrava 

la 4km de oraş, pe Calea Răşinari; acesta are o suprafaţă de 96 ha şi un circuit 

expoziţional de 10km, fiind cel mai mare muzeu în aer liber din Europa; cuprinde peste 

20.000 de exponate 

o Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” – unitate muzeală 

de artă populară săsească, cuprinde un număr de peste 8.700 de piese, conservate în 

trei colecţii: ceramică, port – textile – broderii şi mobilier pictat 

o Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” – muzeu de etnografie internaţională 

ce cuprinde aproximativ 3.000 de exponate 


Denumire: MUNICIPIUL SIBU N 

Localizare: municipiu SIBIU Categorie: ansamblu urban 

Căi de acces şi accesibilitate: DN1-7 (E68-E81), 

DN14 

Administrator: Primăria municipiului Sibiu, 

Consiliul Judeţean Sibiu, Ministerul Culturii şi 

Cultelor 

o Muzeul Civilizaţiei Transilvane Astra – muzeul de etnografie românească, cuprinde 

peste 40.000 de exponate 

§ Muzeul Naţional Brukenthal 

o Palatul Brukenthal – cuprinde: colecţia de pictură europeană (1.200 de opere ale 

principalelor şcoli de pictură europeană din secolele XV-XVIII), cabinetul de stampe, 

galeria de artă românească (piese de pictură, grafică, sculptură, mobilier, argintărie, 

porţelan, sticlărie, etc. din secolul al XV-lea până în perioada contemporană – printre 

autori se includ: Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu, Hans 

Mattis Teutsch, Franz Neuhauser, Theodor Benedikt Sockl, Theodor Glatz, Corneliu 

Baba, etc.), colecţia de artă decorativă (altare, sculpturi, argintărie laică şi de cult – 

secolele XV-XVIII, sticlărie, covoare orientale şi mobilier), biblioteca Brukenthal (numărul 

total al volumelor atinge circa 280.000, din care 442 de titluri reprezintă incunabule – 

cuprinzând fondul de carte al baronului Brukenthal şi biblioteca Capelei) 

o Muzeul de Istorie „Casa Altemberger” 

o Muzeul de Istorie Naturală - colecţiile muzeului însumează aproape 1.100.000 de piese 

din domeniile geologiei, paleontologiei, botanicii şi zoologiei, aflându-se din acest punct 

de vedere pe locul doi în reţeaua naţională de profil 

o Muzeul Farmaciei – 6.600 de piese din secolele XVI-XIX. Ele provin din 67 de surse 

(farmacii, oficii farmaceutice, instituţii medicale şi persoane particulare) din 32 de localităţi 

din ţară 

o Muzeul de Vânătoare „August von Spiess” – expoziţia reflectă evoluţia ustensilelor şi 

armelor de vânătoare de-a lungul timpului şi pune în evidenţă varietatea vânatului din 

ţara noastră, cât şi calitatea deosebită a trofeelor lui, trofee care au obţinut numeroase 

medalii cu ocazia diferitelor expoziţii din ţară şi străinătate 

§ Muzeul de locomotive cu abur – prezintă 35 de locomotive cu aburi, 2 macarale cu aburi şi 2 

pluguri cu aburi fabricate între anii 1885-1958 

§ Parcuri: Parcul Sub Arini, Parcul Natural Dumbrava, Parcul Astra 

§ Alte obiective turistice: Biserica Franciscană, Biserica din Groapa, Biserica dintre Brazi, 

Biserica Sf. Elisabeta, Capela Crucii, Biserica Sf. Lucia 


Observaţii: cuprinde o serie de monumente protejate (de exemplu: ansamblul fortificaţiilor oraşului 

medieval, Turnul Scărilor, Turnul Sfatului, Bastionul Haller, centrul istoric, Ansamblul urban "Str. 

Turnişor", Capela romano-catolică "Sf. Cruce”, etc. – lista completă este disponibila pe 

http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/sibiu.pdf) 


Denumire: MUNICIPIUL MEDIAŞ N 

Localizare: municipiu MEDIAŞ Categorie: ansamblu urban 

Căi de acces şi accesibilitate: DN14, DN14A Administrator: Primăria municipiului Mediaş 


§ Biserica Sfânta Margareta – Prima menţiune documentară a bisericii cu hramul Sfânta 

Margareta datează din anul 1414. Oficialităţile oraşului decid în anul 1550 că turnul trebuie înălţat 

cu încă trei niveluri şi să aibă montat în vârf un glob aurit, pentru a rivaliza turnul Sf. Ştefan din 

Viena. Turnul este acoperit cu ţigle colorate abia în 1666. Înălţimea lui actuală este de 68,5m şi 

are o deviaţie de la verticală de 2,28m. Biserica are o capacitate de 3.000 de persoane, fiind cea 

mai veche construcţie de piatră din oraş, şi a găzduit numeroase întruniri laice şi bisericeşti. O 

altă piesă din patrimoniul bisericii este baldachinul baroc, realizat în anul 1679, amplasat pe al 

treilea stâlp al navei centrale, deasupra amvonului gotic din piatră. Cea mai veche piesă a 

bisericii este cristelniţa, realizată din bronz masiv, fixată pe un piedestal din piatră. Orga bisericii, 

decorată în stil baroc, a fost mărită şi modificată de-a lungul anilor. Acustica este realizată de 24 

regiştri sonori şi de cele peste 1.300 de fluiere. În biserică se mai păstrează un număr apreciabil 

de covoare anatoliene, cele mai vechi datând din jurul anului 1600, şi obiecte de cult (un potir 

gotic tardiv de la începutul secolul al XVI-lea, o cană din 1651). 

§ Castelul oraşului reprezintă cele mai vechi fortificaţii de piatră din Mediaş. Poarta principală de 

acces se află la vestul Castelului, închizând intrarea într-un gang boltit cu traseu cotit. Deasupra 

gangului se află spre exterior un bastion al porţii, iar spre interior „Turnul Clopotelor”, numit şi 

Turn al Porţii. Turnul are şapte niveluri, la ultimul etaj aflându-se clopotele bisericii, cel mai vechi 

fiind din anul 1449. Este construit din piatră şi cărămidă la bază şi exclusiv cărămidă în partea 

superioară. 

§ Turnuri: Turnul Funarilor, Turnul Croitorului, Turnul Mariei, Turnul Fierarilor, Bastionul 

Cojocarilor, Turnul Aurarilor, Turnul Steingässer 

§ Sinagoga 

§ Casele memoriale Hermann Oberth şi Stephan Ludwig Roth 

§ Biserici: Biserica ortodoxă Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Biserica greco-catolică, Complexul 

Mănăstirii Franciscane, Biserica reformată 

§ Muzee: Muzeul Municipal Mediaş – deţine secţii de arheologie şi istorie, de etnografie şi artă, de 

ştiintele naturii, care prezintă: ceramică din culturile Coţofeni, Noua; trei tezaure dacice; vase de 

breaslă din cositor şi lut, costume populare specifice zonei Târnavelor, ceramică de Saschiz; 

imagini geografice, geologice şi climatologice, fauna şi flora specifice zonei. 

§ Alte edificii reprezentative pentru municipiu includ: Casa Schuller, Casa Rosenauer, Casa 

Schuster Dutz, Casa Hann, Farmacia Vulturul Negru, Liceul Stephan Ludwig Roth, Fosta 

Armurerie, Primăria Veche, Cazarma Husarilor, Locuinţa Capelanilor 


Observaţii: cuprinde o serie de monumente protejate (de exemplu: ansamblul fortificaţiilor oraşului 

medieval, Turnul Porţii Străzii Pietruite, Ansamblul urban "Str.Johannes Honterus", etc. – lista completă 

este disponibila pe http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/sibiu.pdf) 


FESTIVALURI / EVENIMENTE 

DENUMIRE 

Festivalul Internaţional de Teatru 

Sibiu (FITS) 

LOC DE 

DESFĂŞURARE 

Sibiu Cultural – Teatru 

Sibiu Jazz Festival Sibiu Cultural – Muzică 

ArtMania Sibiu Cultural – Muzică 

Târgul Olarilor Sibiu 

Festivalul Brânzei şi Ţuicii Răşinari 

Festivalul Bujorului de Munte Gura Râului 

SPECIFIC OBSERVAŢII 

Cultural – 

Etnografic 

Gastronomic şi 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

§ Considerat ca fiind cel mai important festival de teatru din 

România şi unul dintre cele mai importante din lume 

§ Ediţii anuale din 1993 

§ Se întinde pe durata a 11 zile şi atrage aproximativ 60.000 de 

persoane zilnic 

§ Cuprinde reprezentaţii de teatru şi dans, expoziţii de fotografie, 

conferinţe, diverse spectacole de stradă, lansări de carte, etc. 

§ Participanţi din 70 de ţări, peste 300 de evenimente la ultima 

ediţie (2009) 

§ Organizator: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu, cu sprijinul 

autorităţilor locale şi naţionale 


§ Durata: 7 zile 

§ Organizator: Fundaţia Pro Art Hermannstadt 



§ Atrage între 4.000 şi 7.000 de persoane zilnic, în cele 3 zile de 

festival 

§ Organizator: ArtMania 



§ Atrage meşteri olari din toate colţurile ţării: Horezu, Vlădeşti, 

(Vâlcea), Oboga şi Vădastra (Olt), Baia Mare (Maramureş), 

Rădăuţi, Marginea (Suceava), Obârşa (Hunedoara), Corund 

(Harghita), Sfântu Gheorghe (Covasna) 

§ Organizator: Complexul Naţional Muzeal Astra 



§ Atrage între 3.000 şi 4.000 de persoane la fiecare ediţie 

§ Cuprinde degustare şi vânzare de produse şi spectacole de 

muzică populară 

§ Organizator: Primăria Răşinari 



§ Atrage între 3.000 şi 6.000 de persoane la fiecare ediţie 



Festivalul „Sus pe muntele Jina” Jina 

Festivalul medieval „Cetăţi 

Transilvane” 

Raliul Sibiului 

Cultural – 

Etnografic 

Sibiu Cultural – Istoric 

Mărginimea 

Sibiului 

Sportiv – Moto 

Red Bull Romaniacs Sibiu Sportiv – Moto 

Festivalul Oamenilor de Munte 

„Clopul Turistului” 

Păltiniş 

Sportiv – Orientare 

turistică 

Red Bull 1000 Trails Păltiniş Sportiv – Moto 

Campionatul Naţional de 

Motocross – Etapa I – Copşa Mică 

Inferno – Xtreme Ski & Snowboard 

– Bâlea Lac 

Festivalul Internaţional de 

Orchestră „Academia Primavera” 

Copşa Mică Sportiv – Moto 

Bâlea 

Sportiv – Ski / 

Snowboard 

Sibiu Cultural – Muzică 

§ Cuprinde degustare şi vânzare de produse şi spectacole de 

muzică populară 

§ Organizator: Primăria Gura Râului 

§ Tradiţie îndelungată – ediţii anuale din 1970 

§ Atrage între 5.000 şi 10.000 de persoane pe ediţie 

§ Reprezentaţii etno-folclorice din partea formaţiilor din localităţile 

ale căror populaţie îşi au originea în Jina (spre exemplu 

Vaideeni, Novaci, Corbi, etc.) 

§ Organizator: Primăria Jina 


§ Se întinde pe parcursul a 3 zile şi cuprinde aproximativ 90 de 

spectacole 

§ Organizator: Primăria Sibiu şi Asociaţia Ordinul Cavalerilor de 




§ Considerat unul dintre cele mai dificile etape ale campionatului 

naţional de raliu şi va deveni o etapă a IRC (International Rally 

Challenge) 

§ Atrage aproximativ 20.000 de spectatori 

§ Cuprinde probe unice în campionatul naţional: proba specială 

de noapte, proba superspecială paralel 

§ Organizator: ACS Scorpion Rally Team 


§ Se întinde pe parcursul a 5 zile 

§ Atrage aproximativ 10.000 de spectatori 

§ Organizator: X-Venture SRL 

§ Organizator: Clubul de Turism Montan Amicii Munţilor Sibiu 




§ Organizator: C.S. Moto-Sport-Xtreme Mediaş 

§ Durata: 1 zi 



§ Organizator: Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor 

din România


MaiFest Sibiu 

Colocviul Internaţional „Emil 

Cioran” 

Festivalul Internaţional al Artei 

Lirice Sibiu 


Cultural - 

Etnografic 

Cultural – 

Literatură şi 

Filozofie 


Festivalul Rockin' Transilvania Sibiu Cultural – Muzică 

Enduro Maniaco Depresiv Păltiniş Sportiv – Moto 

Festivalul Internaţional de Film 

Transilvania (TIFF) 

X-Cup Sibiu 

Campionatul Naţional de Enduro 

Cross Dark Dog – Sibiu 

Festivalul „Tarafuri şi fanfare” Sibiu 

Festivalul Naţional al Tradiţiilor 

Populare din România 

Concursul Internaţional de 

Interpretare Pianistică şi 

Compoziţie „Carl Filtsch” 

Târgul Creatorilor Populari din 

România 

Olimpiada Naţională „Meşteşuguri 

artistice tradiţionale” 

Sibiu Cultural – Film 

Sportiv – BMX / 

Skateboard / 

Mountainbike 

Sibiu Sportiv – Moto 


Cultural – 

Etnografic / Muzică 

Cultural – 

Etnografic 




Nedeia de Sfântul Ilie Sibiu 

Festivalul Internaţional de Folclor 

„Cântecele Munţilor” 


Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – Muzică / 

Etnografic 

§ A ajuns la a XIX-a ediţie; durata: 1 zi 

§ Organizator: Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu 

§ A ajuns la ediţia a XV-a; durata: 4 zile 

§ Organizator: Facultatea de Litere şi Arte – Universitatea Lucian 

Blaga Sibiu 

§ A ajuns la ediţia a XVIII-a; durata: 14 zile 

§ Organizator: Filarmonica de Stat Sibiu 


§ Organizator: Asociaţia culturală Rockin' Transilvania 

§ A ajuns la ediţia a IV-a; durata: 3 zile 

§ Organizator: Free Bike Team şi AMC Bogdan 

§ A doua localitate de desfăşurare a festivalului (cea principală 

este municipiul Cluj) 

§ A ajuns la ediţia a III-a; durata: 5 zile 

§ Organizator: Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc 

§ Reprezintă primul campionat regional de sport alternativ; se 

desfăşoară în 3 etape, a 1-2 zile 

§ Organizator: ASCR! BMX 

§ Etapa a V-a a Campionatului naţional de enduro cross 

§ Durata: 1 zi 

§ Organizator: AMC Bogdan, FRM, Primăria Sibiu 


§ Organizator: Muzeul Civilizaţiei Tradiţionale ASTRA (Complexul 

Naţional Muzeal ASTRA) 

§ A ajuns la ediţia a VIII-a; durata: 4 zile 

§ Organizator: Complexul Naţional Muzeal ASTRA 

§ A ajuns la ediţia a XIV-a; durata: 6 zile 






§ A ajuns la ediţia a IX-a; durata: 2 zile 

§ Organizator: Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA (Complexul 

Naţional Muzeal ASTRA) 

§ A ajuns la ediţia a XXXIV-a; durata: 5 zile 

§ Organizator: Centrul Judeţean pentru Conservarea Culturii 



Festivalul Internaţional al Culturii Sibiu 

CCM Territory Gura Râului 

Târgul Meşteşugarilor Rromi Sibiu 

Festivalul Internaţional „George 

Enescu” 

Festivalul „Acum! Balet” Sibiu 

Festivalul Internaţional „Jazz and 

More” 

Astra Film Festival – Festivalul 

Internaţional de Film Documentar 

Festivalul Naţional de Muzică Folk 

şi Poezie 

Festivalul „Toamnă barocă la 

Avrig” 

Cultural – Dans / 

Muzică 

Sportiv – ATV / 

QUAD 

Cultural – 

Etnografic 

Sibiu Cultural - Muzică 

Cultural – Balet 

contemporan 


Sibiu Cultural – Film 


Avrig Cultural 

Zilelor Tineretului Medieşean Mediaş Cultural 

Festivalul de muzică alternativă 

„Transylvania Calling” 

Festivalul „Ioan Macrea” Sibiu 

Sărbătoarea Oierilor Tilişca 

Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu 


§ Organizator: Casa de Cultură a Municipiului Sibiu 


§ Organizator: Eurotech SRL, AMC Bogdan 

§ A ajuns la ediţia a VI-a; durata: 2 zile 

§ Organizator: Centrul Creştin al Rromilor 




§ Organizator: Asociaţia Cavalerilor de Sibiu, Casa de Cultură a 

Municipiului Sibiu 

§ A ajuns la ediţia a V-a; durata: 3 zile 

§ Organizator: Asociaţia Culturală Interzone 

§ A ajuns la ediţia a X-a; durata: 7 zile 

§ Organizator: Fundaţia Astra Film 


§ Organizator: Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong 

§ Organizator: Consiliul Local al oraşului Avrig, Muzeul oraşului 

Avrig, Centru de Informare Turistică Avrig şi Asociaţia „Prietenii 

Avrigului” 


§ Organizator: Primăria Municipiului Mediaş, Consiliul Local 

Mediaş 

Gura Râului Cultural – Muzică § A ajuns la a IV-a ediţie; durata: 7 zile 

Cultural – Dans / 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Festivalul „Florile Oltului” Avrig Cultural 

Zilele Culturale ale oraşului Agnita Agnita Cultural 

§ A ajuns la ediţia a XI-a 

§ Organizator: Centrul Judeţean pentru Promovarea şi 

Conservarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii”, Consiliul 

Judeţean Sibiu 

§ A ajuns la ediţia a V-a 

§ Organizator: Primăria Tilişca, Asociaţia Reuniunea Oierilor din 

Tilişca 

§ A ajuns la ediţia a XXXVIII-a; durata: 3 zile 

§ Organizator: Primăria şi Consiliul Local al oraşului Avrig 


§ Organizator: Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” 



Sadule, grădină mândră Sadu 

Festivalul Mărginenilor Sălişte 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Zilele Tălmaciului Tălmaciu Cultural 

Festivalul „Donarium” Biertan Cultural 

Festivalul Berii Copşa Mică 

Festivalul „Mediaş – Cetate 

Medievală” 

Cultural / 

Gastronomic 

Mediaş Cultural 

Festivalul de Teatru „Flori de Mai” Mediaş Cultural – Teatru 

Festivalul Internaţional de Film şi 

Artă Fotografică 

Festivalului de Dansuri Populare 

„Vandorcsizma” 

Festivalul folcloric „Pe Târnave-n 

sus şi-n jos” 

Mediaş 

Mediaş 

Mediaş 

Cultural – Film / 

Artă fotografică 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Festivalul „Marţian Negrea” Valea Viilor Cultural – Muzică 

Festivalul de Datini şi Obiceiuri de 

Crăciun 

Festivalul de colinde de pe Valea 

Hârtibaciului 

Festivalul Hârtibăcenilor 

Valea Viilor 

Agnita 

Valea 

Hârtibaciului 

Festivalul „Cânt şi joc pe Hârtibaci” Agnita 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 


§ Organizator: Primăria şi Consiliul Sadu 


§ Organizator: Primăria oraşului Sălişte 


§ Organizator: Primăria şi Consiliul Local Tălmaciu 

§ A ajuns la ediţia a VIII-a; durata: 1-2 zile 

§ Organizator: Primăria Biertan 


§ Organizator: Primăria oraşului Copşa Mică 

§ A ajuns la ediţia a V-a; durata: 2 zile 

§ Organizator: Primăria Municipiului Mediaş 


§ Organizator: Asociaţia „Teatrul Popular Mediaş” 


§ Organizator: Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism 

şi Tineret Mediaş, Primăria Municipiului Mediaş 

§ A ajuns la ediţia a VII-a; durata: o zi 

§ Organizator: Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania – 

filiala judeţeană Sibiu, formaţia de dansuri populare maghiare 

„Nefelejcs” 

§ A ajuns la ediţia a III-a; durata: o zi 

§ Organizator: Primăria Municipiului Mediaş 


§ Organizator: Consiliul Local şi Primăria Valea Viilor, Consiliul 

Judeţean Sibiu, Filarmonica de Stat Sibiu, Asociaţia Ecomuzeul 

Regional Sibiu 

§ A ajuns la ediţia a IX-a; durata: o zi 

§ Organizator: Primăria comunei Valea Viilor 

§ Organizator: Protopopiatul Ortodox Agnita, Casa de Cultură 

„Ilarion Cocişiu”, Primăria oraşului Agnita 

§ Anual se alege o nouă localitate de pe Valea Hârtibaciului 

pentru desfăşurarea evenimentului 

§ A ajuns la ediţia a IV-a; durata: o zi 

§ Organizator: Asociaţia „Valea Hârtibaciului” 

§ A ajuns la ediţia a XV-a; durata: 2 zile 

§ Organizator: Casa de Cultură Agnita, Centrul Judeţean pentru 

Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul- 



Festivalul Naţional Câmpenesc 

„Hora de la Rusca” 

Festivalul „Datină Străbună pe 

Secaşe” 

Festivalul-Concurs Naţional de 

Interpretare a Muzicii Populare 

„Vară, Vară, Primăvară” 

Sebeşu de Jos 

Valea Secaşelor 

(judeţele Alba şi 

Sibiu) 


Festivalul Vinului Hoghilag 

Festivalul de folclor interjudeţean 

„Mândre Plaiuri Boicene” 

Festivalul Naţional de Folclor 

pentru Copii şi Tineret „La izvorul 

dorului” 

Boiţa 

Tălmaciu 

Festivalul „Moştenire din bătrâni” Blăjel 

Festivalul „Produse şi tradiţii în 

Ţara Oltului” 

Festivalul Naţional Coral „Timotei 

Popovici” 

Festivalul Internaţional de Nunţi şi 

Gastronomie Simba HoReCa 

Ţara Oltului 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Gastronomic 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Cultural – 

Etnografic 

Expoziţional / 

Etnografic 


Sibiu Gastronomic 

Zilele Oraşului Cisnădie Cisnădie Cultural / Sportiv 

Festivalul Internaţional de 

Gimnastică şi Dans pentru Copii 

„Tinere Speranţe” 

Cisnădie Sportiv 

Junii” Sibiu, Primăria şi Consiliul Local Agnita 

§ Durata: o zi 

§ Anual se alege o nouă localitate de pe Valea Secaşelor pentru 

desfăşurarea evenimentului 

§ A ajuns la ediţia a XVII-a; durata: o zi 

§ Organizator: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi 

Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, Centrul 

Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii 

Tradiţionale Alba 

§ A ajuns la ediţia a XIII-a; durata: 2 zile 


Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu 


§ Organizator: Primăria comunei Hoghilag 


§ Organizator: Şcoala cu clasele I-VIII Boiţa 


§ Organizator: Grupul Şcolar Economic „Johannes Lebel” 

Tălmaciu, Primăria şi Consiliul Local al oraşului Tălmaciu 


§ Organizator: Şcoala cu clasele I-VIII Blăjel 


§ Organizator: Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Ţara Oltului” 

§ A ajuns la ediţia a VII-a; durata: 2 zile 


Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, 

Primăria Municipiului Sibiu, Casa de Cultură a Municipiului 

Sibiu, Cercul Militar Sibiu 


§ Organizator: Simba Catering 


§ Organizator: Consiliul Local şi Primăria oraşului Cisnădie, 

Federaţia Română „Sportul pentru Toţi” 


§ Organizator: Consiliul Local Cisnădie, Federaţia Română 

„Sportul pentru Toţi” 



Festivalul Internaţional de Poezie 

„Oskar Pastior” 

Sibiu Cultural – Poezie 

Festivalul „Primăvara poeţilor” Sibiu Cultural – Poezie 

Festivalului Naţional de Epigramă 

„Nicolaus Olahus” 

Festivalul naţional de umor cazon 

„Podul Minciunilor” 

Sibiu Cultural - Umoristic 


Cultural – 

Umoristic 

Ziua Fermierului Roşia Expoziţional 

Sărbătoarea Salinelor Ocna Sibiului Cultural 

Fuga Lolelor Agnita 

Cultural – 

Etnografic 

Festivalul Verzei Moşna Cultural 


§ Organizator: Literaturhaus Berlin, Institutul Cultural Român 


§ Organizator: Biblioteca Judeţeană ASTRA, cenaclul literar Club 

ASTRA, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sibiu 


§ Organizator: Cenaclul Umoriştilor Sibieni „Nicolaus Olahus” 

§ A ajuns la ediţia a XIX-a; durata: 2 zile 

§ Organizator: Cercul Militar Sibiu 

§ A ajuns la ediţia a X-a; durata: o zi 

§ Organizator: Primăria comunei Roşia 

§ A ajuns la ediţia a X-a 

§ Organizator: Primăria oraşului Ocna Sibiului 

§ A ajuns la ediţia a IV-a; durata: o zi 

§ Organizator: Asociaţia „Breasla Lolelor”, Primăria Agnita, Casa 

de Cultură „Ilarion Cocişiu”, Consiliul Judeţean Sibiu 

§ Organizator: Consiliul Local şi Primăria comunei Moşna, 

Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu 


ANSAMBLURI URBANE 

LOCALITATE ACCES 

TIP DE 

TURISM 

Agnita DJ106 Cultural 

Avrig DN1 (E68) Cultural 

OBIECTIVE TURISTICE 

§ Muzeul de Istorie „Valea Hârtibaciului” 

§ Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae – a fost construită între anii 1795-1797; biserica are în 

exterior formă de corabie, iar în interior respectă stilul bizantin cu cupolă şi bolţi în altar, 

naos şi pronaos. Biserica este construită din piatră, cărămidă, ţiglă şi lemn 

§ Biserica catolică – biserică construită începând cu 1867 

§ Biserica reformată 

§ Biserica evanghelică fortificată – are trei nave şi patru portaluri cu ancadramente din 

piatră. În secolele XV-XVI a suferit modificări, fiind întărită cu o incintă fortificată din care se 

mai păstrează Turnul-clopotniţă, cu o galerie în partea superioară, Turnul Croitorilor, 

încorporat în clădirea şcolii, Turnul Cizmarilor, Turnul Dogarilor şi Turnul Slăninelor 

§ Biserica evanghelică fortificată din Ruja – construită la sfârşitul secolului al XV-lea, 

începutul secolului al XVI-lea, transformări şi fortificaţii în secolul al XVI-lea, alte transformări 

în secolul al XVIII-lea; biserică gotică cu influenţe baroce 

§ Fântâniţa Romană 

§ Parcul Steinberg 

Observatie: dintre monumentele protejate pot fi menţionate biserica fortificată din Agnita, 

Turnul Croitorilor, Biserica Sf. Nicolae, centrul istoric, diverse case etc. 

§ Muzeul Avrig – caracter mixt, aici fiind expuse atât documente legate de viaţa şi activitatea 

lui Gheorghe Lazăr, cât şi exponate de artă populară, industrie casnică, dar şi sticlărie 

§ Palatul de vară Brukenthal – clădirea este în stil baroc, are formă de U cu un corp central 

şi două aripi laterale. Aici a fost expusă renumita colecţie a baronului Brukenthal formată din 

212 de tablouri şi 129 de gravuri, în prezent găsindu-se la Muzeul Brukenthal. Palatul a 

deţinut şi unul dintre cele mai frumoase parcuri, organizat în terase care coborau spre lunca 

Oltului. Suprafaţa de peste 15 hectare a fost amenajată cu fântâni arteziene, scări şi mai 

multe alei laterale, vaze, bănci, statui de piatră şi o oranjerie, în care se cultivau curmali, 

migdali, nucşoară, pepeni şi ananas. 

§ Biserica ortodoxă „Duminica Floriilor” – a fost construită la mijlocul secolului XVIII din 

aceeaşi perioadă datând şi pictura din interior, realizată de pictorii Pap Zugravul şi Popa 

Ionaşcu în 1762. În cimitirul bisericii se află mormântul lui Gheorghe Lazăr. 

§ Biserica evanghelică fortificată – construită între 1270-1280, transformată în secolul al 

XVI-lea 

§ Sit arheologic – Cetatea de pe vârful Cetăţuia 

§ Casa memorială Gheorghe Lazăr 

§ Sticlărie 

Observatie: dintre monumentele protejate pot fi menţionate biserica fortificată din Avrig, 

Monumentul, Casa şi Mormântul lui Gheorghe Lazăr, Biserica "Duminica Floriilor”, etc. 



Cisnădie 

DJ106C şi 

DJ106D 

Cultural 

Dumbrăveni DN14 Cultural 

Ocna Sibiului 

DJ106B şi 

DJ106T 

Sălişte DJ106E 

Balneo 

Cultural / 

Activ 

§ Biserica evanghelică fortificată (descrisă mai sus) 

§ Biserica romano-catolică 

§ Expoziţia Muzeală „Istoricul Industriei Textile” – exponatele cuprind steagurile breslei 

postăvarilor (1834), darac cu discuri pentru scărmănat lâna, dispozitiv de scărmănat lâna tip 

leagăn, selfactor, război de ţesut original, urzitor cu stelaj pentru ţevi, dispozitiv de răsucit pe 

ţevi, documente, utilaje manuale folosite la prelucrarea lânii în perioada 1700-1900, precum 

şi alte exponate ale întreprinderii cu profil textil din oraş 

§ Muzeul Ţărănesc Cisnădioara 

Observatie: dintre monumentele protejate pot fi menţionate biserica fortificată din Cisnădie, 

Ansamblul urban "Centrul istoric", Situl arheologic de la Cisnădie, etc.) 

§ Biserica armeană – biserică construită între 1766-1791; stil architectural baroc 

§ Biserica romano-catolică „Sf. Petru şi Pavel” 

§ Biserica evanghelică – construită în jur de 1771, transformată în 1925 

§ Castelul Apafi 

Observatie: dintre monumentele protejate pot fi menţionate Biserica romano-catolică "Sf. 

Apostoli Petru şi Pavel”, Biserica armeano-catolică "Sf. Elisabeta”, Castelul Apafi, etc. 

§ Biserica ortodoxă „Mihai şi Gavril” – este una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din 

judeţul Sibiu şi datează încă de pe vremea lui Mihai Viteazul (1599). Acesta le îngăduie 

localnicilor să aducă piatră de la Turnu Roşu ca semn de mulţumire pentru sprijinul dat în 

bătălia de la Şelimbăr împotriva lui Andrei Bathory. Biserica va fi prădată de turci şi adusă în 

ruină. Pe aceste ruine Constantin Brâncoveanu va zidi pe propria cheltuială o nouă biserică 

între anii 1699-1700. În anul 1723 biserica a fost pictată, iar pictura mai păstrează, după mai 

multe etape de renovare, chipurile voievozilor ctitori, Mihai Viteazu şi Constantin 

Brâncoveanu 

§ Biserica ortodoxă „Schimbarea la Faţă” – construită la sfârşitul secolului XVIII 

§ Biserica romano-catolică – construită la mijlocul secolului XVIII 

§ Biserica reformată – atestare din anul 1240; este o bazilică romanică cu trei nave, cu cor 

pătrat supraînălţat de un turn masiv, absidă semicirculară şi fresce din secolul XIII. Nava 

centrală este acoperită cu bolţi gotice pe nervuri în retea (secolul XVI). Biserica posedă 

picturi murale în stilul Renaşterii, executate de Vincentius Cibiniensis (1522). Are un turn cu 

ceas, care funcţionează din anul 1787. 

Observatie: dintre monumentele protejate pot fi menţionate Biserica "Schimbarea la Faţă”, 

Situl arheologic de la Ocna Sibiului, Castru roman de marş de la Ocna Sibiului, etc. 

§ Biserica ortodoxă „Înălţarea Domnului” – construită între 1761-1785, cu hramul Înălţarea 

Domnului şi Sf. Oprea (Biserica Mare). Are planul compus din absidă, naos cu „hore” 

laterale, pronaos, turn în vest. Faţadele laterale sunt decorate cu casete oarbe, frize de 

cărămizi zimţate şi ocniţe. Pictura murală exterioară apare în sud, în interiorul ocniţelor, iar 

în nord şi în casete. În interior, vechea pictură din anii 1784-1791 se mai păstrează în 



Tălmaciu DN7 (E81) Cultural 

cupola pronaosului. 

§ Biserica ortodoxă „Sf. Ioan Botezătorul” din Grui – ctitorită de familia Cîndea (1742), 

căreia îi aparţine doar ridicarea navei şi a absidei. Turnul, disproporţionat faţă de corpul 

bisericii, a fost ridicat în 1816. 

§ Biserica ortodoxă „Sf. Treime” din Vale – construită în 1763, biserica este monument 

istoric. Iniţial a fost o biserică-sală, actualul naos fiind o construcţie mai recentă. A fost 

pictată în 1783. 

§ Biserica ortodoxă „Intrarea Maicii Domnului” din Galeş – construită la începutul 

secolului al XVIII-lea 

§ Schitul Foltea – ridicat în 1923 în memoria ostaşilor români căzuţi în Primul Război 

Mondial, este situat la 3km de localitate, lângă drumul spre Crinţ. Fântana Foltei este situată 

în vecinătatea schitului. 

§ Parcul de sculptură în lemn din Poiana Soarelui – sunt expuse în aer liber opere de artă 

contemporană realizate în cele şapte ediţii (de până acum) ale Taberei naţionale de 

sculptură în lemn (începând cu 1981) 

§ Muzeul personalităţilor săliştene – curpinde cărţi, documente, lucrări de artă referitoare la 

personalităţile proeminente ale Săliştei 

§ Muzeul Protopopiatului Sălişte 

§ Muzeul Sătesc Galeş – expoziţie de etnografie şi artă populară din zonă; cuprinde şi un 

sector în aer liber 

Observatie: dintre monumentele protejate pot fi menţionate centrul istoric, Biserica "Naşterea 

Sf. Ioan Botezătorul”, Biserica "Înălţarea Domnului”, alte case şi troiţe 

§ Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” 

§ Biserica evanghelică 

§ Ruinele Cetăţii Landskrone – cunoscută şi sub denumirea de „Căşile uriaşilor”; ridicată de 

către saşi între anii 1369-1370 la porunca regelui ungar Ludovic I 

§ Biserica ortodoxă „Sfântul Vasile” 


STAŢIUNI TURISTICE / LOCALITĂŢI CU FACTORI TERAPEUTICI NATURALI 

Păltiniş 

DENUMIRE ACCES 

Ocna Sibiului 

DJ106A şi 

DJ106N 

DJ106B şi 

DJ106T 

TIP DE 

TURISM 

Activ 

Balneo 

SCURTĂ DESCRIERE 1 

§ Staţiune climaterică permanentă, de interes local, este situată la intersecţia mai multor 

trasee turistice principale ce străbat masivul Cindrel. Este staţiunea situată la cea mai 

mare altitudine din România (1.442 m); are un climat specific montan, cu temperaturi 

medii anuale de 4° (12° în iulie şi -6° în ianuarie). Precipitaţiile sunt situate la valori de 

peste 1.000 mm anual cu ploi frecvente şi zăpadă ce persistă mai mult de 125 de zile 

pe an. 

§ Cea mai veche staţiune montană din România (1894), a fost înfiinţată de Societatea 

Carpatină Ardeleană (E.K.E. sau S.K.V.) în secolul XIX. Din nucleul iniţial de vile 

staţiunea conservă Casa turiştilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) şi 

încă o vilă, toate declarate monumente istorice. 

§ Un important obiectiv turistic în staţiune îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată 

în anii 1930, unde se află mormântul filozofului român Constantin Noica. 

§ Factorii terapeutici principali ai staţiunii sunt climatul alpin, lipsit de praf şi alergeni, 

precum şi ionizarea atmosferei. Staţiunea Păltiniş este recomandată pentru tratarea 

stărilor de surmenaj fizic şi intelectual, a sechelelor pulmonare, precum şi a tulburărilor 

de creştere la copii şi a anemiilor. 

§ Staţiune balneoclimaterică permanentă, de interes local, Ocna Sibiului este situată la o 

altitudine de 400 m, în partea nord-vestică a Depresiunii Sibiului. Zona se încadrează în 

climatul temperat-continental de deal şi de podiş (temperatura medie anuală 8,8°), cu 

unele nuanţe locale (inversiuni de temperatură iarna, calm atmosferic, insolaţie 

puternică), particularităţi climatice care au un rol important în prevenirea şi tratarea unor 

boli. Ocna Sibiului a fost prima dată atestată documentar în anul 1263, deşi zona este 

locuită încă din vremea dacilor. 

§ Elementul hidrologic este bogat reprezentat prin salba de lacuri ce însumează o 

suprafaţa hidrologică de 35.700 m 2 şi un volum de 265.700 m 3 (complex de 52 de lacuri 

saline formate prin prăbuşirea vechilor ocne de sare). Cele mai importante lacuri sunt: 

„Lacul fără fund", declarat monument al naturii, cu cel mai puternic fenomen de 

heliotermie, „Lacul Ocna pustie", care are 160 m adâncime – cel mai adânc lac 

antroposalin din România, şi „Lacul Brâncoveanu”, lacul cu cea mai mare salinitate din 

staţiune (310 g/l salinitate). 

§ În prezent Complexul Balnear Ocna Sibiului este refăcut în întregime, în urma unui 

proces intens de restaurare ce a urmat îndeaproape linia arhitectonică originală a 

1 Au fost luate în considerare HG nr. 1307/2004 şi HG nr. 2264/2004 cu completări ulterioare; implementarea acquis-ului comunitar introduce criterii mai stricte de atestare a staţiunilor 

turistice 


STAŢIUNI TURISTICE / LOCALITĂŢI CU FACTORI TERAPEUTICI NATURALI 

arhitecţilor vienezi (doar pavilionul central a fost demolat din cauza stării avansate de 

degradare în care ajunsese, nemaiputând fi restaurat). De asemenea, în Ocna Sibiului 

pot fi vizitate o serie de biserici vechi 

§ Factorii terapeutici aturali includ apele sărate de mare concentraţie ale lacurilor, apa 

minerală a izvorului Horea, nămolul sapropelic, topoclimatul sedativ relaxant cu efecte 

tonifiante asupra organismului uman. La Ocna Sibiului se tratează, cu rezultate 

deosebite, bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cronice, preartrozele 

Bazna 

Miercurea Sibiului 

DJ142H prin 

DJ142B 

DN1-7 (E68- 

81) 

Balneo 

Balneo 

şi artrozele, spondilozele, precum şi diferite afecţiuni ginecologice. 

§ Staţiune balneoclimaterică permanentă, de interes local, Bazna este situată în Podişul 

Târnavelor, la o altitudine de 320 m. Izvoarele minerale din Bazna sunt menţionate 

documentar pentru prima dată în anul 1749, dar abia în 1843 se înfiinţează în mod 

oficial staţiunea de cură Bazna. 

§ Bazna se remarcă prin eficienţa curativă a izvoarelor sale de ape minerale (clorurosodice, 

iodurate, bromurate, hipertone), folosite sub formă de băi, a nămolurilor 

terapeutice fine, folosite la împachetări, precum şi prin renumita sare de Bazna, utilizată 

la comprese şi cataplasme. În plus, zona beneficiază de un climat sedativ, de cruţare. 

§ La Bazna se tratează afecţiuni ale aparatului locomotor (reumatism inflamatoriu şi 

degenerativ, spondilite şi spondiloze de toate felurile, coxartroze, gonartroze, afecţiuni 

post traumatice); afecţiuni otolaringologice; afecţiuni endocrine; afecţiuni cauzate de 

stres; afecţiuni ale sistemului nervos (pareze şi paralizii post traumatice ale membrelor, 

suferinţe ale nervilor periferici şi polinevrite, sechele de poliomielită). 

§ În Bazna şi Velţ (sat în administrarea comunei Bazna) există biserici fortificate. 

§ Drumul de acces necesită reabilitare. 

§ Fostă staţiune balneoclimaterică de interes local, Miercurea Sibiului se află situată în 

Podişul Secaşelor, pe cursul râului omonim, la altitudinea de 230 de metri. Menţionată 

documentar pentru prima oară la 1290, localitatea, datorită factorilor terapeutici (izvoare 

cu ape minerale cloruro-sodice, nămol sapropelic fosil şi climat de cruţare), a 

reprezentat din vechime un loc căutat pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, 

neurologice, ginecologice, cardiovasculare şi endocrine. 

§ Necesită investiţii majore de reabilitare. 


ALTE RESURSE TURISTICE „SECUNDARE” 

DENUMIRE 

LOCALITATE 

(SAT, COMUNĂ) 

TIP DE 

TURISM 

BISERICA DE LEMN „SF. IOAN 

EVANGHELISTUL” 

APOLDU DE JOS, APOLDU 

DE JOS 

turism cultural 

SITUL ARHEOLOGIC APOLDU DE JOS 

APOLDU DE JOS, APOLDU 

DE JOS 


BISERICA DE LEMN „SF. ARHANGHELI” SÂNGĂTIN, APOLDU DE JOS turism cultural 

BISERICA ORTODOXĂ 

ARPAŞU DE JOS , ARPAŞU 

DE JOS 


AŞEZARE DACICĂ 

ARPAŞU DE JOS, ARPAŞU 

DE JOS 


BISERICA ORTODOXĂ „ADORMIREA MAICII 

DOMNULUI” 

ARPAŞU DE SUS , ARPAŞU 

DE JOS 


CETĂŢUIA ARPAŞU DE SUS 

ARPAŞU DE SUS , ARPAŞU 

DE JOS 


MUZEUL DR. GH. TELEA 

NOU ROMÂN, ARPAŞU DE 

JOS 


BISERICA REFORMATĂ ALMA, AŢEL turism cultural 

ŞCOALA VECHE ALMA, AŢEL turism cultural 

BISERICA REFORMATĂ DUPUŞ, AŢEL turism cultural 

BISERICA EVANGHELICĂ 

CRAMA 

ŞMIG, AŢEL 

BIERTAN, BIERTAN 



BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ APOŞ, BÂRGHIŞ turism cultural 

BISERICA EVANGHELICĂ VECERD, BÂRGHIŞ turism cultural 

BISERICA ORTODOXĂ BLĂJEL, BLĂJEL turism cultural 

CASTELUL (ŞCOALA GENERALĂ) BLĂJEL, BLĂJEL turism cultural 

BISERICA „BUNA VESTIRE” CÂRŢIŞOARA, CÂRŢIŞOARA turism cultural 

BISERICA „SF. NICOLAE” CÂRŢIŞOARA, CÂRŢIŞOARA turism cultural 

MUZEUL ETNOGRAFIC BADEA CÂRŢAN CÂRŢIŞOARA, CÂRŢIŞOARA turism cultural 

MĂNĂSTIREA „ACOPERĂMÂNTUL MAICII 

DOMNULUI” 

CHIRPĂR, CHIRPĂR turism cultural 

BISERICA ORTODOXĂ SĂSĂUŞ, CHIRPĂR turism cultural 

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ CISNĂDIOARA, CISNĂDIE turism cultural 

BISERICA ORTODOXĂ CRISTIAN, CRISTIAN turism cultural 

MUZEUL ETNOGRAFIC CRISTIAN CRISTIAN, CRISTIAN turism cultural 

BISERICA EVANGHELICĂ PROD, HOGHILAG turism cultural 


99 DE MOVILE (3 CU NARCISE) 

MOVILE, IACOBENI 

MOVILE, IACOBENI 



BISERICA ORTODOXĂ NETUŞ, IACOBENI turism cultural 

MĂNĂSTIREA MĂGURA JINA, JINA turism cultural 

MUZEUL PASTORAL JINA, JINA turism cultural 

TINOAVELE FRUMOASA ŞI TĂRTĂRĂU JINA, JINA turism activ 

CIRCUL GLACIAR GROPATA 

BISERICA ORTODOXĂ „BUNA VESTIRE” 

JINA, JINA 

JINA, JINA 

turism activ 


BISERICA „SFINŢII ARHANGHELI” JINA, JINA turism cultural 

MĂGURA JINARILOR JINA, JINA turism activ 

BISERICA DE LEMN GRECO-CATOLICĂ ILIMBAV, MARPOD turism cultural 

CASA MARIA MĂRGINEAN MICĂSASA, MICĂSASA turism cultural 

BISERICA REFORMATĂ MICĂSASA, MICĂSASA turism cultural 

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ MICĂSASA, MICĂSASA turism cultural 

PALATUL BRUKENTHAL MICĂSASA, MICĂSASA turism cultural 

BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ 

APOLDU DE SUS, 

MIERCUREA SIBIULUI 


BISERICA „SF. VASILE” FOFELDEA, NOCRICH turism cultural 

BISERICA „CUVIOASA PARASCHIVA” GHIJASA DE JOS, NOCRICH turism cultural 


ALTE RESURSE TURISTICE „SECUNDARE” 

BISERICA ORTODOXĂ „SF. NICOLAE” ŞI CASA 

PAROHIALĂ 

ORLAT, ORLAT turism cultural 

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ ORLAT, ORLAT turism cultural 

MĂNĂSTIREA ORLAT ORLAT, ORLAT turism cultural 

SCHITUL „SF. TREIME” ORLAT, ORLAT turism cultural 

DEALUL ZIDUL 

ANSAMBLUL FOSTULUI SEDIU AL 


COMANDAMENTULUI GRĂNICERESC, AZI 

MUZEU 


BISERICA DE LEMN „ADORMIREA MAICII 

DOMNULUI” 

POIANA SIBIULUI, POIANA 

SIBIULUI 


ANSAMBLUL CONACUL BARCIANU RĂŞINARI, RĂŞINARI turism cultural 

CASA MEMORIALĂ OCTAVIAN GOGA RĂŞINARI, RĂŞINARI turism cultural 

MUZEUL ETNOGRAFIC 

MUZEUL PAROHIEI ORTODOXE 

RĂŞINARI, RĂŞINARI 

RĂŞINARI, RĂŞINARI 



BISERICA ORTODOXĂ „SF. ARHANGHELI 

MIHAIL ŞI GAVRIL” 

RÂU SADULUI, RÂU 

SADULUI 


BISERICA DIN PIATRĂ „ADORMIREA MAICII 

DOMNULUI” 

SADU, SADU turism cultural 

BISERICA DIN LEMN „ADORMIREA MAICII 

DOMNULUI” 

SADU, SADU turism cultural 

UZINA ELECTRICĂ ŞI MUZEUL SADU 1 SADU, SADU turism cultural 

CASA MEMORIALĂ DR. IOAN PIUARIU MOLNAR SADU, SADU turism cultural 

VALEA SADULUI SADU, SADU turism activ 

BISERICA „SF. NICOLAE” - CACOVA FÂNTÂNELE, SĂLIŞTE turism cultural 

CETATEA SALGO SIBIEL, SĂLIŞTE turism cultural 

CASTELUL BOLYAI 

BISERICA EVANGHELICĂ 

BUIA, ŞEICA MARE 

BUIA, ŞEICA MARE 



CASTELUL TURNU ROŞU BOIŢA, BOIŢA turism cultural 

BISERICA ORTODOXĂ BOIŢA BOIŢA, BOIŢA turism cultural 

TURNU SPART BOIŢA, BOIŢA turism cultural 

BISERICA ORTODOXĂ „SFÂNTA PARASCHIVA” TĂLMĂCEL, TĂLMACIU turism cultural 

SĂRBĂTOAREA UDATUL IONILOR TĂLMĂCEL, TĂLMACIU turism cultural 

CETATEA MEDIEVALĂ TILIŞCA TILIŞCA, TILIŞCA turism cultural 

CETATEA DACICĂ TILIŞCA TILIŞCA, TILIŞCA turism cultural 

BISERICA „SF. ARHANGHELI MIHAIL ŞI 

GAVRIL” 

TILIŞCA, TILIŞCA turism cultural 

MUZEUL TILIŞCA TILIŞCA, TILIŞCA turism cultural 

MĂNĂSTIREA TURNU ROŞU 

TURNU ROŞU, TURNU 

ROŞU 



TURNU ROŞU, TURNU 

ROŞU 


CHEILE CIBINULUI 

GURA RÂULUI, GURA 

RÂULUI 

turism activ 

HELEŞTEELE DE LA BRĂDENI BRĂDENI, BRĂDENI turism activ 

BISERICA EVANGHELICĂ GHERDEAL, BRUIU turism cultural

Anexa 1. Resurse turistice - Consiliul Judeţean Sibiu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?