descarca - Libraria Muzicala
descarca - Libraria Muzicala
descarca - Libraria Muzicala
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
*Termenul vine de la arpa – harpă. Un bun cântăreţ<br />
evită să despartă notele la arpegiile ascendente şi<br />
să le lege la cele decendente. Legato, intensitatea şi<br />
tempoul trebuie să rămână constante pentru fiecare<br />
ton. Primul ton poate fi uşor marcat. (M. Duţescu)<br />
ARPEGGIO 2 (s. m.) – executare prelungită a<br />
arpegiilor.<br />
ARPEGGIONE (s. m.) – instrument cu şase coarde.<br />
ARPICORDO (s. m.) – clavecin; spinetă.<br />
ARPISTA (s. m. f.) – harpist, -ă.<br />
ARRANGIAMENTO (s. m.) – aranjament.<br />
ARRANGIARE (v. t.) – a face un aranjament, a aranja:<br />
arrangiare un pezzo di musica (per pianoforte,<br />
per orchestra ecc.) – a aranja o bucată<br />
muzicală (pentru pian, pentru orchestră etc.)<br />
(sin. ridurre, trascrivere, rifondere).<br />
ARRANGIATORE (s. m.) – aranjor (cel care face un<br />
aranjament).<br />
ARTICOLARE (v. t.) – a articula, a pronunţa notele<br />
distinct, a le uni, a le staca.<br />
ARTICOLAZIONE (s. f.) – articulare: l’articolazione di<br />
una nota – articularea unei note. Pentru o<br />
articulare corectă, trebuie să se cânte pe<br />
respiraţie (sul fiato).<br />
*Spre deosebire de frazare, care reprezintă o<br />
alcătuire structurală à caracterului compoziţiei în<br />
motive sau grupuri de motive, articularea serveşte, la<br />
fel ca dinamica şi tempoul, la configurarea sonoră à<br />
frazei muzicale. Ea nu se confundă nici cu dicţiunea,<br />
pentru că variază de la un legato strict până la un<br />
staccato riguros. Intre ele se află tenuto, non legato,<br />
portato, marcato (M. Duţescu).<br />
ARTE (s. f.) – artă.<br />
ARTIFICIO (s. m.) – meşteşug, măiestrie, abilitate:<br />
cantare/ suonare con artificio – a cânta cu<br />
măiestrie.<br />
ARTISTA (s. m. f.) – 1. artist: artista di caffé-concerto –<br />
artist de café-concert; artista lirico – artist liric;<br />
2. artista di canto – cântăreţ.<br />
ARTISTICO (adj.) – artistic (sin. di arte).<br />
ASCENDENTE (adj.) – ascendent: scala ascendente –<br />
scară ascendentă.<br />
ASSOLO (s. m.) – solo.<br />
ASCOLTARE (v. t.) – a audia: ascoltare un concerto –<br />
a audia un concert.<br />
ASPIRATA (s. f.) – aspirare, precedarea vocalelor de<br />
un sunet în plus, ca un suflu (d. e. ha hi ho)<br />
sau de o pauză care creează o gaură în linia<br />
melodică. Este una dintre cele mai grave<br />
greşeli ale unui vocalist.<br />
ASSOLUTA (s. f.) – soprană care poate cânta atît<br />
repertoriul dramatic cât şi cel liric şi cel de<br />
coloratură, ornamentat<br />
ASSONANTE (adj.) – asonant.<br />
ASSONANZA (s. f.) – asonanţă.<br />
A TEMPO (loc. adv.) – a tempo.<br />
ATONALE (adj.) – atonal.<br />
ATONALITÀ (s. f.) – 1. atonalitate; 2. atonalism.<br />
ATTACCARE – 1. (v. i.) – a intra, a începe, a se<br />
deschide: Quel concerto attaccò con una suite<br />
di Bach – Concertul acela a început cu o suită<br />
de Bach (sin. entrare); 2. (v. t.) a ataca, a<br />
începe: attaccare un brano musicale – a<br />
începe să cânţi o bucată muzicală.<br />
ATTACCO (s. m.) – 1. început: l’attacco dei violoncelli<br />
è stato troppo forte – intrarea violoncelelor a<br />
fost prea puternică; 2. atacul tonului, rezultatul<br />
formării tonului prin punerea în activitate à<br />
corzilor vocale. După cum acestea încep să<br />
vibreze, se distinge între atac moale, tare,<br />
presat, răguşit etc. Importantă este precizia<br />
tonului în înălţime şi mai ales să nu fie luat<br />
greşit, centrat sau nefocusat în mască..<br />
ATTO (s. m.) – act: atto unico – scenă într-un act.<br />
AUDITORIO (s. m.) – auditoriu, sală de concerte.<br />
AULETE (s. m.) – (lit.) flautist.<br />
AULETRIDE (s. f.) – (lit.) cântăreaţă din flaut.<br />
AULIAS (s. m.) – vechi instrument muzical grecesc<br />
asemănător cimpoiului.<br />
B<br />
BACCANALE (s. m.) – bacanală (compoziţie vocală la<br />
modă în sec. al XVI-lea – al XVII-lea).<br />
BACCHETTA (s. f.) – baghetă.<br />
Bacchetta (s. f.) del direttore d’orchestra - bagheta<br />
dirijorului.<br />
BACCHETTA DELL’ARCO (s. f.) – vergeaua de lemn<br />
a arcuşului.<br />
BACCHETTE DEL TAMBURO (s. f. pl.)– beţişoarele<br />
de lemn cu care se bate toba.<br />
BACCHETTATA (s. f.) – lovitură de baghetă.<br />
BACCHICO (adj.) – bahic.<br />
BACKGROUND (s. m.) – background.<br />
BADINERIE (s. f. invar.) – badinerie.<br />
BAGATTELLA (s. f.) – bagatelă, bluetă.<br />
BALALAICA (s. f.) – balalaică.<br />
BALLABILE – 1. (adj.) (despre o melodie) de dans; 2.<br />
(s. m.) melodie de dans.<br />
BALLATA (s. f.) – 1. baladă (compoziţie instrumentală<br />
sau vocală cu caracter narativ); 2. compoziţie<br />
poetică populară legată de o anumită muzică şi<br />
de un anumit dans, în sec. al XIII-lea şi al XIVlea..<br />
BALLETTO (s. m.) – balet.<br />
BALLO (s. m.) – 1. dans: canzone a ballo – muzică de<br />
dans; 2. bal: ballo a maschera – bal mascat.<br />
BALLO TONDO (s. f.) – horă.<br />
BANDA (s. f.) – fanfară.<br />
BANDISTA, -ISTI (s. m.) – muzicant (într-o fanfară).<br />
BANDISTICO, -ICI (adj.) – de fanfară: concerto<br />
bandistico – concert de fanfară.<br />
BANDURA/ BANDOLA (s. f.) – bandură.<br />
BANGIO /BANJO (s. m.) – banjo.<br />
BANJOISTA, -ISTI (s. m.) - banjoist