01.06.2013 Views

descarca - Libraria Muzicala

descarca - Libraria Muzicala

descarca - Libraria Muzicala

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

*Termenul vine de la arpa – harpă. Un bun cântăreţ<br />

evită să despartă notele la arpegiile ascendente şi<br />

să le lege la cele decendente. Legato, intensitatea şi<br />

tempoul trebuie să rămână constante pentru fiecare<br />

ton. Primul ton poate fi uşor marcat. (M. Duţescu)<br />

ARPEGGIO 2 (s. m.) – executare prelungită a<br />

arpegiilor.<br />

ARPEGGIONE (s. m.) – instrument cu şase coarde.<br />

ARPICORDO (s. m.) – clavecin; spinetă.<br />

ARPISTA (s. m. f.) – harpist, -ă.<br />

ARRANGIAMENTO (s. m.) – aranjament.<br />

ARRANGIARE (v. t.) – a face un aranjament, a aranja:<br />

arrangiare un pezzo di musica (per pianoforte,<br />

per orchestra ecc.) – a aranja o bucată<br />

muzicală (pentru pian, pentru orchestră etc.)<br />

(sin. ridurre, trascrivere, rifondere).<br />

ARRANGIATORE (s. m.) – aranjor (cel care face un<br />

aranjament).<br />

ARTICOLARE (v. t.) – a articula, a pronunţa notele<br />

distinct, a le uni, a le staca.<br />

ARTICOLAZIONE (s. f.) – articulare: l’articolazione di<br />

una nota – articularea unei note. Pentru o<br />

articulare corectă, trebuie să se cânte pe<br />

respiraţie (sul fiato).<br />

*Spre deosebire de frazare, care reprezintă o<br />

alcătuire structurală à caracterului compoziţiei în<br />

motive sau grupuri de motive, articularea serveşte, la<br />

fel ca dinamica şi tempoul, la configurarea sonoră à<br />

frazei muzicale. Ea nu se confundă nici cu dicţiunea,<br />

pentru că variază de la un legato strict până la un<br />

staccato riguros. Intre ele se află tenuto, non legato,<br />

portato, marcato (M. Duţescu).<br />

ARTE (s. f.) – artă.<br />

ARTIFICIO (s. m.) – meşteşug, măiestrie, abilitate:<br />

cantare/ suonare con artificio – a cânta cu<br />

măiestrie.<br />

ARTISTA (s. m. f.) – 1. artist: artista di caffé-concerto –<br />

artist de café-concert; artista lirico – artist liric;<br />

2. artista di canto – cântăreţ.<br />

ARTISTICO (adj.) – artistic (sin. di arte).<br />

ASCENDENTE (adj.) – ascendent: scala ascendente –<br />

scară ascendentă.<br />

ASSOLO (s. m.) – solo.<br />

ASCOLTARE (v. t.) – a audia: ascoltare un concerto –<br />

a audia un concert.<br />

ASPIRATA (s. f.) – aspirare, precedarea vocalelor de<br />

un sunet în plus, ca un suflu (d. e. ha hi ho)<br />

sau de o pauză care creează o gaură în linia<br />

melodică. Este una dintre cele mai grave<br />

greşeli ale unui vocalist.<br />

ASSOLUTA (s. f.) – soprană care poate cânta atît<br />

repertoriul dramatic cât şi cel liric şi cel de<br />

coloratură, ornamentat<br />

ASSONANTE (adj.) – asonant.<br />

ASSONANZA (s. f.) – asonanţă.<br />

A TEMPO (loc. adv.) – a tempo.<br />

ATONALE (adj.) – atonal.<br />

ATONALITÀ (s. f.) – 1. atonalitate; 2. atonalism.<br />

ATTACCARE – 1. (v. i.) – a intra, a începe, a se<br />

deschide: Quel concerto attaccò con una suite<br />

di Bach – Concertul acela a început cu o suită<br />

de Bach (sin. entrare); 2. (v. t.) a ataca, a<br />

începe: attaccare un brano musicale – a<br />

începe să cânţi o bucată muzicală.<br />

ATTACCO (s. m.) – 1. început: l’attacco dei violoncelli<br />

è stato troppo forte – intrarea violoncelelor a<br />

fost prea puternică; 2. atacul tonului, rezultatul<br />

formării tonului prin punerea în activitate à<br />

corzilor vocale. După cum acestea încep să<br />

vibreze, se distinge între atac moale, tare,<br />

presat, răguşit etc. Importantă este precizia<br />

tonului în înălţime şi mai ales să nu fie luat<br />

greşit, centrat sau nefocusat în mască..<br />

ATTO (s. m.) – act: atto unico – scenă într-un act.<br />

AUDITORIO (s. m.) – auditoriu, sală de concerte.<br />

AULETE (s. m.) – (lit.) flautist.<br />

AULETRIDE (s. f.) – (lit.) cântăreaţă din flaut.<br />

AULIAS (s. m.) – vechi instrument muzical grecesc<br />

asemănător cimpoiului.<br />

B<br />

BACCANALE (s. m.) – bacanală (compoziţie vocală la<br />

modă în sec. al XVI-lea – al XVII-lea).<br />

BACCHETTA (s. f.) – baghetă.<br />

Bacchetta (s. f.) del direttore d’orchestra - bagheta<br />

dirijorului.<br />

BACCHETTA DELL’ARCO (s. f.) – vergeaua de lemn<br />

a arcuşului.<br />

BACCHETTE DEL TAMBURO (s. f. pl.)– beţişoarele<br />

de lemn cu care se bate toba.<br />

BACCHETTATA (s. f.) – lovitură de baghetă.<br />

BACCHICO (adj.) – bahic.<br />

BACKGROUND (s. m.) – background.<br />

BADINERIE (s. f. invar.) – badinerie.<br />

BAGATTELLA (s. f.) – bagatelă, bluetă.<br />

BALALAICA (s. f.) – balalaică.<br />

BALLABILE – 1. (adj.) (despre o melodie) de dans; 2.<br />

(s. m.) melodie de dans.<br />

BALLATA (s. f.) – 1. baladă (compoziţie instrumentală<br />

sau vocală cu caracter narativ); 2. compoziţie<br />

poetică populară legată de o anumită muzică şi<br />

de un anumit dans, în sec. al XIII-lea şi al XIVlea..<br />

BALLETTO (s. m.) – balet.<br />

BALLO (s. m.) – 1. dans: canzone a ballo – muzică de<br />

dans; 2. bal: ballo a maschera – bal mascat.<br />

BALLO TONDO (s. f.) – horă.<br />

BANDA (s. f.) – fanfară.<br />

BANDISTA, -ISTI (s. m.) – muzicant (într-o fanfară).<br />

BANDISTICO, -ICI (adj.) – de fanfară: concerto<br />

bandistico – concert de fanfară.<br />

BANDURA/ BANDOLA (s. f.) – bandură.<br />

BANGIO /BANJO (s. m.) – banjo.<br />

BANJOISTA, -ISTI (s. m.) - banjoist

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!