descarca - Libraria Muzicala
descarca - Libraria Muzicala
descarca - Libraria Muzicala
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
SUS-DOMINANTE (s. f. pl: sus-dominantes) –<br />
supradominantă, a şasea treaptă a gamei<br />
diatonice, deasupra dominantei.<br />
SUS-TONIQUE (s. f. pl: sus-toniques) – supratonică,<br />
a doua treaptă a gamei diatonice, deasupra<br />
tonicii.<br />
SWING [swiŋ] (s. m.) – swing, manieră de execuţie în<br />
jaz, constând într-o distribuţie tipică a<br />
accentelor, care dă un balans ritmic viu şi<br />
suplu.<br />
SWINGUER [swiŋge] (v. t.) – a cânta swing.<br />
SYMPHONIE (s. f.) – simfonie, sonată pentru<br />
orchestră caracterizată prin multitudinea<br />
instrumentiştilor la fiecare parte instrumentală<br />
şi prin diversitatea timbrelor. Symphonie<br />
concertante – simfonie concertantă, compoziţie<br />
orchestrală în care fuzionează genul simfonic<br />
şi cel de concert.<br />
SYMPHONIQUE (adj.) – simfonic: poème<br />
symphonique – poem simfonic; musique<br />
symphonique – muzică simfonică.<br />
SYMPHONISTE (s.) – autor sau interpret de simfonii.<br />
SYNCOPAL, -E, -AUX (adj.) – referitor la sincopă.<br />
SYNCOPE (s. f.) – sincopă, procedeu ritmic care<br />
constă în deplasarea prin prelungirea timpului<br />
slab pe un timp tare sau pe o parte forte a unui<br />
timp.<br />
SYNCOPÉ, -E (adj.) – sincopat: rythme syncopé –<br />
ritm sincopat; mesure syncopée – măsură<br />
sincopată.<br />
SYNCOPER (v. t.) – a sincopa, a uni prin sincopă, a<br />
forma o sincopă.<br />
SYNTHÉTISEUR (s. m.) – sintetizator, instrument<br />
muzical electronic cu claviatură, ale cărui<br />
sunete sunt programate de persoana care<br />
cântă la el şi produse printr-o sinteză acustică.<br />
T<br />
TABLATURE (s. f.) – tabulatură, notaţie muzicală<br />
bazată pe utilizarea cifrelor şi a literelor care<br />
indică poziţia degetelor pe instrument.<br />
TABLE D’HARMONIE (s. f.) – întinzător de coarde,<br />
suprafaţă din lemn sau din piele peste care trec<br />
coardele instrumentului.<br />
TACET [taset] (s. m.) – tacet, pauză a unei părţi.<br />
TAILLE (s. f.) – (înv.) tenor profund, identic cu tenorul<br />
baritonal al şcolii italiene, opus celui înalt<br />
(haute – contre).<br />
TAMBOUR (s. m.) – 1. tobă: un roulement de<br />
tambours – un răpăit de tobe; 2. toboşar: les<br />
tambours du régiment – toboşarii regimentului.<br />
TAMBOUR DE BASQUE/ TAMBOURIN À<br />
SONAILLES (s. m.) – tamburină cu talgere.<br />
TAMBOURIN (s. m.) – 1. tamburină provensală, care<br />
se loveşte cu o singură baghetă; 2. v. tambour<br />
de basque; 3. arie de dans cu un ritm vioi în<br />
trei timpi, a cărei măsură este ţinută de<br />
tamburină; dansul în sine.<br />
TAMBOURINAGE/ TAMBOURINEMENT (s. m.) –<br />
tamburinare, bătaie la tamburină.<br />
TAMBOURINAIRE (s. m.) – 1. toboşar de tamburină<br />
provensală; 2. toboşar de oraş; 3. toboşar din<br />
Africa.<br />
TAMBOURINER – 1. (v. i.) (înv.) a bate la tobă, a<br />
cânta la tamburină; 2. (v. t.) – a cânta (o arie)<br />
la tobă sau imitând sunetul tobei: tambouriner<br />
une marche – a cânta un marş la tobă.<br />
TAMBOURINEUR, -EUSE (s.) – cântăreţ la tobă sau<br />
la tamburină.<br />
TAMBOUR-MAJOR (s. m. pl: tambour-majors) –<br />
tambur-major, subofiţer, dirijor de muzică<br />
militară.<br />
TAM-TAM (s. m. pl: tam-tams) – 1. tamtam, tobă de<br />
lemn africană, care acompaniază dansurile; 2.<br />
gong chinezesc de bronz, cu marginile uşor<br />
ridicate.<br />
TANGO (s. m.) – tangou, dans originar din Argentina,<br />
asemănător cu habanera: un tango langoureux<br />
– un tangou languros.<br />
TARENTELLE (s. f.) – tarantelă, arie de dans din<br />
Italia meridională.<br />
TECHNIQUE (s. f.) – tehnică, virtuozitate: les<br />
difficultés techniques d’un morceau de piano –<br />
dificultăţile tehnice ale unei bucăţi pentru pian.<br />
TE DEUM [tedeom] (s. m. invar.) – Te Deum, imn de<br />
laudă şi de slavă al bisericii catolice, care<br />
începe cu cuvintele: “Te Deum laudamus” –<br />
“Doamne, slavă Ţie”. Te Deumul a fost sursa<br />
de inspiraţie pentru multe fresce muzicale:<br />
Lully, Charpentier, Delalande, Händel, Berlioz,<br />
Bruckner.<br />
TEMPÉRAMENT (s. m.) – temperare: tempérament<br />
égal – temperare egală, sistem muzical care<br />
împarte octava în douăsprezece semitonuri;<br />
tempérament inégal – temperare inegală, în<br />
care semitonurile nu au toate aceeaşi valoare.<br />
TEMPÉRÉ, -E (adj.) – temperat: gamme tempérée –<br />
gamă temperată, în care toate semitonurile au<br />
aceeaşi mărime.<br />
TEMPO (s. m.) – 1. tempo, notarea diferitelor mişcări<br />
în care este scrisă sau executată o bucată<br />
muzicală. À tempo – indicaţie muzicală care<br />
cere să se reia mişcarea iniţială după o<br />
încetinire sau o accelerare; 2. viteza de<br />
execuţie a unei opere: un tempo trop lent – un<br />
tempo prea lent.<br />
TEMPS (s. m.) – timp, diviziune a măsurii: mesure à<br />
2, 3, 4,ou 5 temps – măsură în 2, 3, 4 sau 5<br />
timpi.<br />
TÉNOR – 1. (s. m.) tenor, voce bărbătească înaltă;<br />
cântăreţ care are această voce: un ténor de<br />
l’Opéra – un tenor de operă; 2. (adj.) tenor,<br />
referitor la instrumentele a căror întindere<br />
34