descarca - Libraria Muzicala

FARANDOLE (s. f.) – farandolă, dans provensal de 6/
8 executat de un lanţ alternativ de dansatori în
ritm de galoubet şi tamburine.
FARCE (s. f.) – farsă.
FAUSSER (v. i.) – a cânta fals.
FAUSSET (s. m.) – 1. falset, tehnică vocală care nu
foloseşte decât registrul de cap al vocii
masculine în tonuri înalte, ascuţite: voix de
fausset – voce de falset (sin. voix de tête); 2.
(înv.) cântăreţ care posedă în mod natural
acest tip de voce.
FAUX, FAUSSE – 1. (adj.) fals: note/ voix fausse –
notă/ voce falsă; Ce piano est faux, il a besoin
d’être accordé – acest pian sună fals, are
nevoie să fie acordat; 2. (adv.) fals: chanter/
jouer faux – a cânta fals (din gură, la un
instrument).
FAUX-BOURDON (s. m. pl. faux-bourdons) – 1.
falso bordone, procedeu armonic de origine
engleză, contrapunct pe trei voci, notă contra
notă, foarte utilizat în sec. al XV-lea – al XVIlea
în muzica bisericească; 2. orice cânt
bisericesc, mai ales în armonia psalmilor.
FEELING (s. m.) – feeling, calitate a emoţiei şi a
sensibilităţii manifestate într-o operă muzicală.
FÉERIE (s. f.) – feerie, spectacol în care apar
elemente supranaturale.
FESTIVAL (s. m. pl. festivals) – festival.
FIFRE (s. m.) – 1. fluier; 2. cântăreţ din fluier, fluieraş,
fluierar: les fifres marchaient devant les
tambours – fluierarii mărşăluiau înaintea
toboşarilor.
FIGURANT, -E (s.) – figurant, -ă.
FIGURATION (s. f.) – figuraţie.
FIGURE (s. f.) – figură.
FINAL /FINALE (s. m. pl. finals /finales) – final,
partea care încheie o simfonie, un act de operă
etc.
FINALE (s. f.) – (notă) finală.
FIORITURE (s. f.) – fioritură, ornament scris sau nu,
adăugat la linia melodică.
FLAGEOLET (s. m.) – flajeolet, flaut cu muştiuc şi cu
şase găuri.
FLAMENCO (s. m.) – flamenco, muzică populară
andaluză.
FLÛTE (s. f.) – flaut (sin. grand flûte): sonate pour
flûte et piano – sonată pentru flaut şi pian; jeu
de flûte – joc de orgă care imită sunetele
flautului; petit flûte sau piccolo – piccolo.
FLÛTE À BEC (s. f.) – flaut drept sau cu dop (sin.
flûte douce).
FLÛTE ALTO (s. f.) – flaut alto.
FLÛTE BASSE (s. f.) – flaut bas.
FLÛTE D’AMOUR (s. f.) – flauto d’amore.
FLÛTE DE BERGER (s. f.) – fluier.
FLÛTE TRAVERSIÈRE (s. f.) – flaut transversal.
FLÛTE DE PAN (s. f.) – nai.
FLÛTÉ, -E (adj.) – (despre un sunet) flautat, subţire şi
melodios.
FLÛTER (v. i.) – (înv.) a cânta din flaut; a scoate
sunete care evocă flautul.
FLÛTEAU/ FLÛTIAU (s. m.) – fluier.
FLÛTISTE (s.) – flautist.
FOLK – 1. (s. m.) folk, abreviaţie pentru folksong; 2.
(adj) relativ la folksong: musiciens folks –
muzicieni folk.
FOLKLORE (s. m.) – folclor, ansamblu de producţii
culturale ale societăţilor cu cultură orală sau
ţărăneşti.
FOLKLORIQUE (adj.) – folcloric: musique folklorique
– muzică folclorică.
FOLKLORISTE (s.) – folclorist, specialist în folclor.
FOLKSONG (s. m.) – cântec folk, inspirat din
cântecele tradiţionale, mai ales americane, dar
interpretat cu sensibilitatea de astăzi: Le
folksong constitue l’un des aspects de la pop
music – Cântecul folk constituie unul dintre
aspectele muzicii pop. (sin. folk).
FONDAMENTAL, -E, -AUX (adj.) – fundamental:
note fondamentale – primul sunet al seriei
armonice, baza unui acord, oricare ar fi locul
său în acel acord.
FORMATION (s. f.) – formaţie, ansamblu, grup:
formation de musiciens – orchestră, ansamblu.
FORLANE (s. f.) – forlană, vechi dans popular de
origine ţărănească, cunoscut din sec. al XVIIlea
şi răspândit apoi în rândurile gondolierilor
veneţieni..
FORME (s. f.) – forme musicale – formă muzicală,
structura unei opere muzicale: La sonate,
l’opéra, le concerto sont des formes musicales
– Sonata, opera, concertul sunt forme
muzicale.
FORTE [forte] – 1. (adv.) forte, forţând sunetul; 2. (s.
m. invar.) pasaj executat forte (abrev. F/ f).
FORTE-PIANO (s. m. invar. adv.) – forte-piano.
FORTISSIMO – 1. (adv.) fortissimo, cât se poate de
tare; 2. (s. m.) pasaj executat fortissimo (abrev.
Ff/ ff).
FORZATO (adv.) – forzato.
FOSSE (s. f.) – fosse d’orchestre – fosa orchestrei,
locul orchestrei într-un teatru liric, într-un
music-hall.
FOX-TROT (s. m. invar.) – foxtrot, dans american în
vogă prin 1920.
FREDON (s. m.) – 1. (înv.) tril; 2. refren.
FREDONNEMENT (s. m.) – fredonare.
FREDONNER (v. t /i.) – a fredona (sin. chantonner).
FREE-JAZZ (s. m. invar.) – free-jazz, stil de jaz
apărut în SUA la începutul anilor ’60
promovând improvizaţia totală, eliberată de
constrângerile melodiei, de trama armonică şi
de tempo.
FRETTE (s. f.) – fretă, coardă reglabilă sau baghetă
fixă care marchează tonurile şi semitonurile la
chitară, lăută, violă etc. (sin. touchette).
FRULLATO (s. m.) – frullato.
FUGUE (s f.) – fugă, compoziţie muzicală care dă
impresia unei fugi şi a unei urmăriri prin
intrarea succesivă a vocilor şi reluarea
aceleiaşi teme: “L’Art de la fugue”, de Bach –
“Arta fugii”, de Bach.
FUGUÉ (adj.) – fugato, în stil de fugă, în formă de
fugă.
18