01.06.2013 Views

descarca - Libraria Muzicala

descarca - Libraria Muzicala

descarca - Libraria Muzicala

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

contrepoint – a contrapuncta; compoziţie scrisă<br />

respectând această tehnică: le contrepint<br />

s’applique au canon et à la fugue –<br />

contrapunctul se foloseşte în canon şi în fugă;<br />

2. motiv secundar care se suprapune peste<br />

tema principală.<br />

CONTRE-SUJET (s. m. pl. contre-sujets) –<br />

contrasubiect, frază muzicală care<br />

acompaniază intrarea unei teme, mai ales întro<br />

fugă.<br />

CONTRETEMPS (s. m.) – contratimp, procedeu ritmic<br />

constând în atacarea unui sunet pe un timp<br />

slab urmat de o pauză pe timpul tare.<br />

CONTRE-UT (s. m. invar.) – contra do, do mai sus cu<br />

o octavă faţă de do-ul de sus din registrul<br />

normal.<br />

COR (s. m.) – corn, instrument de suflat din aramă<br />

sau din alamă format dintr-o ambuşură şi dintrun<br />

tub conic încolăcit şi terminat printr-un<br />

pavilion evazat.<br />

COR ANGLAIS (s. m.) – corn englez, oboi alto.<br />

COR CHROMATIQUE (s. m.) – corn cromatic, corn<br />

de orchestră echipat cu un sistem de pistoane<br />

care permite interpretarea gamelor cromatice.<br />

CORDE (s. f.) – coardă, fir de mătase, de oţel, din<br />

intestinul unui animal etc, care se fixează pe<br />

întinzătorul de coarde al unui instrument<br />

muzical: quatuor à cordes – cvartet de coarde.<br />

COR DE BASSET (s. m.) – corn de basset, clarinet<br />

alto în fa.<br />

COR DE CHASSE (s. m.) – corn de vânătoare, corno<br />

da caccia.<br />

COR DE POSTE (s. m.) – corno di postiglione.<br />

(INSTRUMENTS À) CORDES PINCÉES (ex. guitare),<br />

FRAPPÉES (ex. piano), FROTTÉES (ex.<br />

violon) – instrumente cu coarde ciupite (ex.<br />

chitara), lovite (ex. pian), frecate (ex. vioara).<br />

LES CORDES (s. f. pl.)– instrumentele cu coarde<br />

frecate ale unei orchestre simfonice (opuse<br />

instrumentelor din lemn, alămurilor): Les<br />

cordes dans un orchestre sont: violons, altos,<br />

violoncelles, contrebasses – Coardele dintr-o<br />

orchestră sunt viorile, violele, violoncelele,<br />

contrabasurile.<br />

CORDIER (s. m.) – cordar, piesă a viorii unde se<br />

fixează coardele, opusă căluşului.<br />

CORNEMENT (s. m.) – sunet emis accidental de un<br />

tub de orgă prost obturat.<br />

CORNEMUSE (s. f.) – cimpoi, instrument de suflat<br />

compus dintr-un burduf şi din tuburi cu ancie:<br />

cornemuse brettonne/ écossaise – cimpoi<br />

breton/ scoţian.<br />

CORNEMUSEUR /CORNEMUSEUX (s. m.) –<br />

cimpoier, cântăreţ la cimpoi.<br />

CORNER (v. i.) – a suna din corn.<br />

CORNET (s. m.) – 1. cornet à pistons – cornet cu<br />

pistoane, instrument de suflat din cupru, cu<br />

ambuşură, cu pistoane şi a cărui sonoritate<br />

dulce este intermediară între cea a cornului şi<br />

cea a trompetei; 2. cornetist.<br />

CORNET À BOUQUIN (s. m.) – cornet medieval.<br />

CORNETISTE (s.) – trompetist, muzician care cântă<br />

la cornet: le cornetiste d’un orchestre de jazz<br />

traditionnel – un cornetist dintr-o orchestră de<br />

jaz tradiţională (sin. cornet).<br />

CORNISTE (s.) – cornist, cântăreţ din corn.<br />

CORYPHÉE (s. m.) – corifeu, conducătorul corului<br />

antic grecesc.<br />

COTILLON (s. m.) – cotilion, farandolă sau<br />

sarabandă veselă care încheie o serată<br />

dansantă.<br />

COUAC (s. m.) – sunet discordant: trompette qui fait<br />

un couac – trompetă care are un sunet<br />

discordant<br />

COUPLET (s. m.) – cuplet, strofă a unui cântec<br />

urmată de obicei de un refren (sin. strophe,<br />

stance).<br />

COURANTE (s. f.) – curantă, dans popular de origine<br />

franceză, cunoscut din sec. al XVI-lea, în<br />

tempo vioi şi măsură ternară. Din sec. al XVIIlea<br />

este introdusă în suita preclasică după<br />

allemandă şi înainte de sarabandă.<br />

CRESCENDO [kre∫endo] – 1. (adv.) crescendo,<br />

mărind progresiv forţa sunetului: jouer<br />

crescendo – a cânta crescendo; 2. (s. m.) suită<br />

de note executate crescendo.<br />

CROCHE (s. f.) – optime, notă valorând o optime<br />

dintr-una întreagă, a cărei codiţă poartă un<br />

steguleţ, în poziţie izolată: double croche –<br />

şaisprezecime; triple croche – treizecidoime;<br />

quadruple croche - şaizecipătrime.<br />

CROCHET (s. m.) – steguleţ la notă.<br />

CROMORNE (s. m.) – 1. (antic.) vechi instrument de<br />

suflat cu ancie dublă şi cu corpul curbat; 2.<br />

(azi) registru de orgă din ancie, care are<br />

sunetul acestui instrument.<br />

CSARDAS/ CZARDAS (s. m.) – ceardaş, dans<br />

popular unguresc, la început lent, apoi din ce<br />

în ce mai rapid.<br />

CUIVRES (s. m. pl.) – alămuri, grupa instrumentelor<br />

de suflat din metal şi cu ambuşură (corni,<br />

trompete, tromboane, saxhornuri).<br />

CYMBALE (s. f.) – cimbal, chimval, cinel, instrument<br />

de percuţie format dintr-un disc de metal<br />

suspendat sau ţinut în mână, care este lovit cu<br />

o baghetă sau izbit de un al doilea disc:<br />

donner un coup de cymbale – a bate a lovi din<br />

cimbal.<br />

CYMBALIER, -ÈRE /CYMBALISTE (s.) – cimbalist,<br />

cântăreţ la cimbal.<br />

CYMBALUM/ CZIMBALUM [sēbalom] (s. m.) –<br />

ţambal, instrument muzical trapezoidal, cu<br />

coardele lovite de nişte ciocănele, folosit mai<br />

ales în Ungaria (sin. tympanon).<br />

14

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!