descarca - Libraria Muzicala
descarca - Libraria Muzicala
descarca - Libraria Muzicala
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
contrepoint – a contrapuncta; compoziţie scrisă<br />
respectând această tehnică: le contrepint<br />
s’applique au canon et à la fugue –<br />
contrapunctul se foloseşte în canon şi în fugă;<br />
2. motiv secundar care se suprapune peste<br />
tema principală.<br />
CONTRE-SUJET (s. m. pl. contre-sujets) –<br />
contrasubiect, frază muzicală care<br />
acompaniază intrarea unei teme, mai ales întro<br />
fugă.<br />
CONTRETEMPS (s. m.) – contratimp, procedeu ritmic<br />
constând în atacarea unui sunet pe un timp<br />
slab urmat de o pauză pe timpul tare.<br />
CONTRE-UT (s. m. invar.) – contra do, do mai sus cu<br />
o octavă faţă de do-ul de sus din registrul<br />
normal.<br />
COR (s. m.) – corn, instrument de suflat din aramă<br />
sau din alamă format dintr-o ambuşură şi dintrun<br />
tub conic încolăcit şi terminat printr-un<br />
pavilion evazat.<br />
COR ANGLAIS (s. m.) – corn englez, oboi alto.<br />
COR CHROMATIQUE (s. m.) – corn cromatic, corn<br />
de orchestră echipat cu un sistem de pistoane<br />
care permite interpretarea gamelor cromatice.<br />
CORDE (s. f.) – coardă, fir de mătase, de oţel, din<br />
intestinul unui animal etc, care se fixează pe<br />
întinzătorul de coarde al unui instrument<br />
muzical: quatuor à cordes – cvartet de coarde.<br />
COR DE BASSET (s. m.) – corn de basset, clarinet<br />
alto în fa.<br />
COR DE CHASSE (s. m.) – corn de vânătoare, corno<br />
da caccia.<br />
COR DE POSTE (s. m.) – corno di postiglione.<br />
(INSTRUMENTS À) CORDES PINCÉES (ex. guitare),<br />
FRAPPÉES (ex. piano), FROTTÉES (ex.<br />
violon) – instrumente cu coarde ciupite (ex.<br />
chitara), lovite (ex. pian), frecate (ex. vioara).<br />
LES CORDES (s. f. pl.)– instrumentele cu coarde<br />
frecate ale unei orchestre simfonice (opuse<br />
instrumentelor din lemn, alămurilor): Les<br />
cordes dans un orchestre sont: violons, altos,<br />
violoncelles, contrebasses – Coardele dintr-o<br />
orchestră sunt viorile, violele, violoncelele,<br />
contrabasurile.<br />
CORDIER (s. m.) – cordar, piesă a viorii unde se<br />
fixează coardele, opusă căluşului.<br />
CORNEMENT (s. m.) – sunet emis accidental de un<br />
tub de orgă prost obturat.<br />
CORNEMUSE (s. f.) – cimpoi, instrument de suflat<br />
compus dintr-un burduf şi din tuburi cu ancie:<br />
cornemuse brettonne/ écossaise – cimpoi<br />
breton/ scoţian.<br />
CORNEMUSEUR /CORNEMUSEUX (s. m.) –<br />
cimpoier, cântăreţ la cimpoi.<br />
CORNER (v. i.) – a suna din corn.<br />
CORNET (s. m.) – 1. cornet à pistons – cornet cu<br />
pistoane, instrument de suflat din cupru, cu<br />
ambuşură, cu pistoane şi a cărui sonoritate<br />
dulce este intermediară între cea a cornului şi<br />
cea a trompetei; 2. cornetist.<br />
CORNET À BOUQUIN (s. m.) – cornet medieval.<br />
CORNETISTE (s.) – trompetist, muzician care cântă<br />
la cornet: le cornetiste d’un orchestre de jazz<br />
traditionnel – un cornetist dintr-o orchestră de<br />
jaz tradiţională (sin. cornet).<br />
CORNISTE (s.) – cornist, cântăreţ din corn.<br />
CORYPHÉE (s. m.) – corifeu, conducătorul corului<br />
antic grecesc.<br />
COTILLON (s. m.) – cotilion, farandolă sau<br />
sarabandă veselă care încheie o serată<br />
dansantă.<br />
COUAC (s. m.) – sunet discordant: trompette qui fait<br />
un couac – trompetă care are un sunet<br />
discordant<br />
COUPLET (s. m.) – cuplet, strofă a unui cântec<br />
urmată de obicei de un refren (sin. strophe,<br />
stance).<br />
COURANTE (s. f.) – curantă, dans popular de origine<br />
franceză, cunoscut din sec. al XVI-lea, în<br />
tempo vioi şi măsură ternară. Din sec. al XVIIlea<br />
este introdusă în suita preclasică după<br />
allemandă şi înainte de sarabandă.<br />
CRESCENDO [kre∫endo] – 1. (adv.) crescendo,<br />
mărind progresiv forţa sunetului: jouer<br />
crescendo – a cânta crescendo; 2. (s. m.) suită<br />
de note executate crescendo.<br />
CROCHE (s. f.) – optime, notă valorând o optime<br />
dintr-una întreagă, a cărei codiţă poartă un<br />
steguleţ, în poziţie izolată: double croche –<br />
şaisprezecime; triple croche – treizecidoime;<br />
quadruple croche - şaizecipătrime.<br />
CROCHET (s. m.) – steguleţ la notă.<br />
CROMORNE (s. m.) – 1. (antic.) vechi instrument de<br />
suflat cu ancie dublă şi cu corpul curbat; 2.<br />
(azi) registru de orgă din ancie, care are<br />
sunetul acestui instrument.<br />
CSARDAS/ CZARDAS (s. m.) – ceardaş, dans<br />
popular unguresc, la început lent, apoi din ce<br />
în ce mai rapid.<br />
CUIVRES (s. m. pl.) – alămuri, grupa instrumentelor<br />
de suflat din metal şi cu ambuşură (corni,<br />
trompete, tromboane, saxhornuri).<br />
CYMBALE (s. f.) – cimbal, chimval, cinel, instrument<br />
de percuţie format dintr-un disc de metal<br />
suspendat sau ţinut în mână, care este lovit cu<br />
o baghetă sau izbit de un al doilea disc:<br />
donner un coup de cymbale – a bate a lovi din<br />
cimbal.<br />
CYMBALIER, -ÈRE /CYMBALISTE (s.) – cimbalist,<br />
cântăreţ la cimbal.<br />
CYMBALUM/ CZIMBALUM [sēbalom] (s. m.) –<br />
ţambal, instrument muzical trapezoidal, cu<br />
coardele lovite de nişte ciocănele, folosit mai<br />
ales în Ungaria (sin. tympanon).<br />
14