antologie V – 2010-2011

Alimentare
Mi-e atât de sete uneori,
atât de foame de trecut.
Semne şi destine, toate la pământ.
Halo-ul privindu-ne de sus,
halo-ul e doar o buclă de păr blond.
În final, toţi morţii ajung la Dumnezeu în cont.
Graniţele, găurile, limitele nu sunt niciodată pătrate,
pătratele au colţuri şi sfârşituri.
Mereu e un cerc, mai multe cicluri.
Mi-e atât de sete uneori,
atât de foame de tine.
Toţi suntem aceiaşi: mi-e foame doar de mine.
34