antologie V – 2010-2011

Nu vă pasă deloc că sunt
Boom, nebun, nebun, nebun!
Libertate, nu e târziu!
Boom, nebun, nebun, nebun!
Lysandro se întoarce cu spatele la public şi păşeşte într-un
con de umbră.
Corul:
Nu le pasă deloc că e
Libertate, chiar de-i târziu!
Lysandro iese din conul de umbră cu sticla de vin în flăcări şi
reia secvenţa în versuri a monologului, acompaniat de Cor.
La finalul melodiei, Lysandro urcă treptele Olimpului şi se lasă
cortina.Din spatele cortinei se aud vocile lui Bacchus şi Dion.
Bacchus şi Dion: Răzbunare şi o lume nouă, fie ele întru
păcatul trădării… Dar nu-i nimic, toate ne sunt iertate de zeiţă,
căci îi vom cânta frumos! Cei ce-i cântă cum nu trebuie se ştiu
pierduţi pe veci, chiar de-ar fi un cântec de amor sau de iertare…
- Actul 3 -
Scena 1 – La poarta Olimpului, vedere în interiorul
zidurilor, în sala tronului;
În extrema dreaptă a scenei un pian, iar şi mai la dreapta
scenei, lipit de pian, un tron înalt cât statura unui zeu; în
extrema dreaptă a scenei, un cufăr, iar în spatele lui, blocat de
cufăr, o uşă ce dă în dormtorul Gregoriei
3 bătăi în poartă. Intră Gregoria, deschide porţile şi intră
Lysandro.
Gregoria: (uimită şi strălucitoare) Of, fireşte că te-ai întors,
final fericit! Acum simt că totul e la locul său…
Lysandro: Dar mamă…
G: (apucându-l de mână şi întorcându-se cu spatele către
Lysandro) Oare aşa să se termine povestea? Căci dacă da, las‟ să
cadă cortina şi să se termine!
287