antologie V – 2010-2011

SCENA IV
În clasă, între timp, apar feţe noi. Mara, Ionuţ, Radu, Nicu şi
omniprezenta Lucica se învărtesc printre bănci.
Andrei, Maria şi Mihai: Neaţa!
Mara, Ionuţ, Nicu şi Radu: Neaţa!
Andrei: Halal plan! Nicio reacţie din partea ,,mândrei”
vizate! Continuă să-şi admire ridiculozitatea în oglindă!
Maria: Gata, băieţi! Să-i dăm bătaie! Mai avem doar câteva
minute până începe ora. Prima pe listă e Mara!
Mihai: De acord.
Maria: Mara, eu şi băieţii facem un studiu de caz pentru ora
de sociologie. Ne-ai putea ajuta şi pe noi cu o părere?
Mara: Depinde ce părere...
Maria: Ah, e un fleac! Spune-mi te rog ce înţelegi tu prin a fi
ridicol?
Mara: Ridicol? Cum de v-a venit ideea asta ridicolă? Să
vedem... Păi, pentru mine, ridiculozitatea poate fi definită printr-o
imitaţie nereuşită, printr-o încercare eşuată a unei persoane de a
părea ceea ce nu este de fapt, cu scopul de a menţine o distanţă
între ea/el, ca individ, si restul lumii.
Andrei: Ha! V-am zis eu!!!
Maria: Las-o să termine, te rog! Şi vorbim apoi!
Andrei: Scuze, Mara!
Mara: Nu-i nimic, Andrei! Nu ştiu ce să mai zic... cred că
ridicolul este tocmai ceea ce vedem noi ieşit din comun la ceilalţi
şi nu ne convine...
Radu (intervenind curios): Despre ce se vorbeşte aici?
Mihai: Despre ce înseamnă a fi ridicol. Mara tocmai ne
spunea ce crede...
Radu: Ha-ha! Vă referiţi la Lucica, nu?
Andrei: În sfârşit cineva care îmi dă dreptate! Vedeţi?
Maria: Am stabilit să nu ne mai legăm de ea. Aţi uitat ca e
înca în clasă?
Andrei: Deci, Radu? Tu ce crezi de ridicolul din ziua de azi?
Radu: Eu, eu cred că : snobism+minciună=ridiculozitate .
Adică, majoritatea încearcă să ,,pozeze” sub diferite camuflaje,
236