You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
atâta căldură şi îmi îndrept paşii pe bulevardul ameţit de forfota<br />
din jur, e o zi de sâmbătă mai specială, încă nu ştiu ce o face atât<br />
de deosebită, dar voi afla mai târziu. Acum mă duc să mă văd cu<br />
ea şi ştiu că nu mă va înţelege şi că discuţia noastră se va<br />
transforma într-un monolog al ei, pe care-l voi asculta cu un<br />
interes deosebit, dar nu contează, ţin la ea, şi astăzi vreau să o<br />
simt aproape, o voi îmbrăţişa la sfârşit, îmi va spune cât de mult<br />
mă iubeşte iar eu o voi crede fiindcă îi pot citi uşor sufletul, mă<br />
iubeşte în felul ei. Şi iată că am ajuns în faţa blocului, urc scările<br />
obosită, îmi deschide uşa, ea m-a recunoscut după zgomotul<br />
tocurilor de la pantofi, mă întâmpină cu atâta dragoste, că uit de<br />
melancolia din suflet. Ascultăm piesa noastră preferată, sorbind<br />
fără grabă din cafeaua fără zahăr, iar scenariul pe care l-am prezis<br />
mai înainte prinde viaţă, fiindcă o cunosc prea bine şi o iubesc aşa<br />
cum este ea. Peste câteva ore ne-am despărţit cu aceeaşi<br />
îmbraţişare caldă, cobor scările încet, ieşind din bloc, aud cum<br />
îmi sună telefonul, mă grăbesc să răspund, dar ezit să o fac,<br />
realizez că mă suni tu şi, pentru un moment, totul devine doar o<br />
abstracţie, în care nu mai disting formele, culorile, emoţiile… aud<br />
doar bătăile inimii care s-au accentuat acum... totuşi îţi răspund,<br />
doar că cu un „salut” prea zăpăcit şi pufnim în râs amîndoi. Mă<br />
întrebi ce fac, îţi răspund cu o tăcere, îmi spui că ai vrea să ne<br />
vedem, îţi zâmbesc, deşi nu o simţi, şi fixăm ora întâlnirii: locul<br />
este curtea liceului. Închid telefonul, îmi tremură uşor mîna, poate<br />
e prea frig sau poate mai e ceva la mijloc... dar nu mă gândesc la<br />
aceasta acum. Privesc cerul, privesc cum soarele s-a rătăcit printre<br />
nori şi îl invidiez, aş vrea să mă ascund şi eu acum, revin cu<br />
gândul la tine, la noi doi. O iau pe alt drum, ocolesc puţin,<br />
rezervându-mi timp să aleg cuvinte, nu înţeleg ce te-a determinat<br />
să mă suni, mă tem că vom fi ca doi străini, mă tem că ai uitat de<br />
„noi”... sintetizez gânduri ciudate şi nu prea reuşesc să-mi<br />
stăpânesc emoţiile, da, am emoţii. Nu ne-am văzut de mult timp şi<br />
mi-e frică de ce va urma. Acum îmi dau seama de ce e o zi<br />
specială, am să te revăd, într-adevăr îmi era dor, număr minutele<br />
până la ora hotărâtă, cu toată punctualitatea mea, îmi voi permite<br />
să întârzii, nu vreau să îţi dai seama cât de nerăbdătoare sunt să te<br />
văd. Te zăresc, eşti acolo, în faţa liceului, îţi stingi ţigara grăbit,<br />
187
Change language