01.06.2013 Views

antologie V – 2010-2011

antologie V – 2010-2011

antologie V – 2010-2011

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

afară în urmele de mucegai. Munţii îşi dezvăluie piscurile celui<br />

ce ştie cum să privească lemnul putrezit. Obişnuiam să contemplu<br />

râurile în petele de vopsea de pe pardoseală. Acum însă par a fi<br />

venele unui gigant. Şi el în putrefacţie. Odată cu mine.<br />

Chipul unui bătrân stă mereu în stânga mea. Îl văd fumânduşi<br />

pipa. Poartă o bască caraghioasă, arată ca un scriitor bătrân.<br />

Însă e extrem de tăcut. Tăblia de lemn în ale cărei varice prelungi<br />

disting faţa bătrânului, pare pusă în spatele scaunului meu pentru<br />

un motiv. Deşi totul poate fi numai o părere.<br />

Uneori, ca să mă destind, mă ridic de pe scaunul căptuşit cu<br />

piele roasă şi ea de negura timpului şi fac câţiva paşi prin sala de<br />

aşteptare. Mă lipesc cu spatele de peretele din faţa mea şi închid<br />

ochii. Rămân o vreme îndelungată aşa. Şi exact înainte ca<br />

picioarele să înceapă să-mi amorţească, auzul se ascute. Încep să<br />

ascult variaţiunile în bâzâitul neonului de deasupra. O adevarată<br />

operă de artă, fiecare secundă unică întru totul, deşi la prima<br />

vedere incredibil de asemănătoare cu următoarea. Astea-s<br />

preconcepţii de nou-venit. Însă, cu timpul, înveţi să-ţi laşi ideile<br />

preconcepute la uşă şi să începi să asculţi cu atenţie bâzâitul<br />

neonului de deasupra ta. Fiindcă pe bună dreptate zic. Şi înainte<br />

să mă aflu aici am avut un neon deasupra capului. Deşi nu bâzâia,<br />

de la început vreau să spun. Sau poate nu aveam destulă răbdare<br />

să-l aud.<br />

Ceaţa a dispărut. Ani de zile m-a chinuit. Dar acum, că nu<br />

mai este, nu pot să nu simt că a lăsat un oarecare gol în viaţa mea.<br />

Acum, holul este poate mai mare, însă pare extrem de gol.<br />

Fotografia din portofelul meu s-a şters. Se pare că toţi au<br />

dispărut. Mi-am uitat strămoşii, mi-am uitat limba. Toţi m-au<br />

trădat. Pe toţi i-am trădat. Nimeni nu ar putea să facă ce am făcut<br />

eu. Eu sunt singurul supravieţuitor al neamului meu. Nimeni<br />

dinaintea mea şi nimeni de după mine nu este Eu. Prin simpla<br />

mea unicitate am distrus totul!<br />

Îmi place să readuc din când în când pâcla de amintiri înapoi.<br />

Însă, cu fiecare zi petrecută pe scaunul acesta, înconjurat de<br />

aceşti pereţi saturaţi de timp şi igrasie, îmi pare din ce în ce mai<br />

greu să readuc ceaţa. Mi-am uitat istoria. Am umplut găurile cu<br />

fapte şi personaje inventate. Însă, după o vreme, şi pe acelea le-a<br />

136

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!