You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
frumuseţile Mexicului? Deja mă visam înotând în mare,<br />
bucurându-mă de căldura soarelui arzător şi distrându-mă.<br />
Sinceră să fiu, mă aşteptam la o mini-vacanţă, care să mă ajute să<br />
mă desprind de monotonia vieţii de zi cu zi. Fără muncă, fără să<br />
duc grija zilei de mâine... doar ,,eu şi cu mine”, ocazia perfectă de<br />
a mă cunoaşte mai bine şi de a mă relaxa.<br />
Am pornit, deci, la drum plină de speranţă. Nici măcar nu „mam<br />
deranjat” să mă gândesc la posibile scenarii în care totul ar fi<br />
mers anapoda. (Menţionez faptul că una dintre superstiţiile mele<br />
este ideea că dacă mă gândesc a priori la situaţia în care lucrurile<br />
ar putea să meargă cât mai rău, mă voi afla în siguranţă. Îmi bazez<br />
teoria pe faptul că orice mi-ar debita imaginaţia, nu se va putea<br />
transpune niciodată în realitate.) Dacă aveam cumva dubii în ceea<br />
ce privea premiul meu proaspăt câştigat, acestea s-au spulberat<br />
odată cu vederea biletului de avion şi a valizelor pline cu lucruri<br />
nou-nouţe. Oau! Urma să călătoresc pentru prima oară în viaţa<br />
mea cu avionul şi nu oricum, ci chiar la clasa întâi! Şi eu, care<br />
credeam că sunt o ghinionistă înnăscută. Singurele indicaţii<br />
primite au fost cele referitoare la sosirea la destinaţie: mi s-a spus<br />
că voi fi aşteptată de o doamnă, Lena, presupusul meu ghid<br />
turistic, ce mă va conduce către paradis...<br />
Zborul a fost plăcut şi liniştit, însă nerăbdarea mea creştea cu<br />
fiecare secundă ce trecea. Încă nu reuşeam să mă conving că ceea<br />
ce mi se întâmpla era real, dar, odată ajunsă la aeroport, m-am<br />
simţit uşurată să conştientizez că, într-adevăr, o doamnă drăguţă<br />
mă aştepta cu o pancartă în mână, pe care era scris numele meu.<br />
Foarte amabilă, s-a oferit să mă ajute cu valizele imense, cărând<br />
una dintre ele către ultima verificare. Nici prin gând nu îmi trecea<br />
ceea ce tocmai avea să mi se întâmple. Mă întrebam oare, Lena<br />
ştia? De fapt, sigur că ştia! Dacă nu ar fi ştiut, de ce nu a ales<br />
cealaltă valiză, care era „curată”? Ne-am îndreptat împreună către<br />
punctul de verificare, iar eu, mai euforică decât oricând, aproape<br />
113
Change language