Ordinea ascunsa sau Pleroma.pdf

psihopatologiei... Adevărul este la mijloc. Fructul (
interzis auto- protector ! ) al Cunoaşterii, e de-ajuns a fi
doar gustat, ci nu jefuit. Cu atât mai grav cât nu este
pârguit, copt, de verde...( Am scris o carte „ Suferinţa
verde”).
*
În sens societar- istoric, sufletul ne este „ naţional”,
prin naştere, al unei paideuma anume...Dar se „
înstrăinează” , cel mult redus la practici simbolice,
ritualice, dacă este STRĂMUTAT. Starea de jale îl va
îngeruna, oricât o reprimă, sau o sublimează atitudinal,
cum deobicei oamenii de artă, de cultură, filosofii şi
teosofii. Gnosticii numeau Inteligenţa Divină Spohia (slav.
Înţelepciunea) – iar creştinismul Hristosul, adică Sinele în
concepţia trialiştilor, ori insinuat de Carl Gustav Jung.
*
Ca o atitudine bizară între Mioritismul fatalist şi cel al
legendei lui Manole,...nordicii din Maramureş au Cimitirul
Vesel... Poate că aceasta are un rost ascuns, intuit de
geniul popular, poate e doar un gest al disperării muririi,
un adio înnebunit de chinul din interregn al Omului
actual..
*
Spiritul este ubicuu, sufletul PARTEDIN. Ceva se ştia
încă, în Caldeea...În epopeea primordială, formula era :
Treimea de zeu”...( vezi Enuma Elish, Ghilgameş şi
Enkidu, ş.a.).
*
Mintea noastră conţine capacitatea arhetipală(?)
remananetă, subtelepatică, de a Plăsmui. Însă doar virtual.
Poate că „ Diavolul” este Îngerul căzut ( v Geneza) – sau
altfel spus, Morarul invocat de Steinhard Monahul...?
Diavolul ( daimonul eladic?, Domnul? ) – ocupă, el
locuieşte, posedă, cum propagă bătrâna cunoaştere
89