Ordinea ascunsa sau Pleroma.pdf

Ordinea ascunsa sau Pleroma.pdf Ordinea ascunsa sau Pleroma.pdf

01.06.2013 Views

Alogenia care i-a atras chiar „ Divinului critic” Călinescu învinuire de tip „ antisemitism”, sau „xeonofobism” etc- este relevantă în istoriile felurit întocmite prin secoli de diferiţii exegeţi, care-cum...Unii dintre ei sunt ei înşişi de provenienţe alogene... ( Slavoni, greco- turci, bulgari, sîrbi, austrieci, unguri, evrei etc.). Ne recunoaştem cumva anamnesic, ca Fiinţă, în mii de expresii de sorginte latină, ca neolatini ce suntem. În actualul teritoriu, dar şi oriunde continuăm ca naţiune, românii „ locuiesc” Limba Română, patria lor este UNA din zestrea culturală originară: număraţi, peste 30 de milioane. Devenim. Ne făurim un destin, individual şi al familiei, in extenso al Nostru. Limba cea vorbită, este mai vie decât cea scrisă, însă nu ne pot separa în binomul ei hermeneic. Suntem factorii esenţiali ai facerii din şi întru Memorie, Entitate din marea Sine a lumii. Opera noastră suntem noi înşine, în cooperare sacră cu ordinea ascunsă.„ Eripitur persona, manet res”, persoana piere, lucrul rămâne. Dincolo de docta ignorantia, care face ravagii mai ales la marile momente ale schimbării în istorie. Arcadia noastră ne este Sufletul, Fiinţa, ce ne reumple de mister, întru revelaţia : A FI. Cogito, ergo sum, summum. Pro memoria Eşti ceea ce dăruieşti ( Marcel Maus); „ „Omul este suma eşecrurilor sale” ( citat din memorie). * La urma urmei, toate au un început.. Cel mai greu este să pierzi ceea ce nu ai, dar crezi că ai.. * 83

Între fatalismul mioritic şi scepticismul cioranian, şi-a vârât Moise coarnele şi Diogene fitilul.. * Vai cetăţii care îşi plânge orbirea, pe umărul idolului social... Moara – Moira Fiindul ne este ceea ce Andre Malraux numea Calea Regală. Alţii divers, din milenii şi până ... mâine ! Sau, cum Steinhard, Monahul de la Rohia, autor al „ Drumului spre Sine” ş.a., evreul român convertit la ortodoxie, definea pentru români, cel puţin, Moara ca oglindă a vieţii ce curge - ”... Panta Rhei” şi (sau) Cogito – ergo sum... Într-adevăr, pentru noi Moara poate fi miezul unui tratat de metafizică re-raportat la omul actual, nu cel mutilat de leprozeria (Lazaretul) auto- mutilant, schizofrenezic, al Monstrului Istoric, sau a „ zeului social”- zeu al celor Şapte Frici – în fapt UNA, cea de moarte- în concepţia lui Popper şi Konrad Lorenz şi aşa- zişilor „ trialişti”, versus dualişti. De fapt toate curg, toate sunt Mişcare, în legea Timpului, unica noastră dilemă, la trezire, ar fi aceea a Sensului curgerii. Chiar şi arderile curg. ( de la vălvătaie la oxidare, cum şi în ...tabelul elementar lui Mendeleev). Legea cosmosului este – cert- legea Sacrificiului reciclativ, şi cumva a transmutaţiilor... Creatorul se sacrifică în creatură, astfel mereu înviind. Moara a făcut tehologic saltul de la invenţia Roţii, captare a mişcării şi uzul de ea, spre Angrenaj / transmitere, interconection/ – cosmosul în armonie cu actele omului, ornicul sistemic solar- planetar, - prin ROATA DINŢATĂ. Gândirea este un astfel de angrenaj ca principiu ORDONATOR. Schubert a cântat moara, Cervantes, în Don Quijote, Cavalerul Tristei Figuri, s-a luptat cu zbaterile ei... Copil 84

Între fatalismul mioritic şi scepticismul cioranian, şi-a<br />

vârât Moise coarnele şi Diogene fitilul..<br />

*<br />

Vai cetăţii care îşi plânge orbirea, pe umărul idolului<br />

social...<br />

Moara – Moira<br />

Fiindul ne este ceea ce Andre Malraux numea Calea<br />

Regală. Alţii divers, din milenii şi până ... mâine ! Sau,<br />

cum Steinhard, Monahul de la Rohia, autor al „ Drumului<br />

spre Sine” ş.a., evreul român convertit la ortodoxie,<br />

definea pentru români, cel puţin, Moara ca oglindă a vieţii<br />

ce curge - ”... Panta Rhei” şi (<strong>sau</strong>) Cogito – ergo sum...<br />

Într-adevăr, pentru noi Moara poate fi miezul unui tratat<br />

de metafizică re-raportat la omul actual, nu cel mutilat de<br />

leprozeria (Lazaretul) auto- mutilant, schizofrenezic, al<br />

Monstrului Istoric, <strong>sau</strong> a „ zeului social”- zeu al celor<br />

Şapte Frici – în fapt UNA, cea de moarte- în concepţia lui<br />

Popper şi Konrad Lorenz şi aşa- zişilor „ trialişti”,<br />

versus dualişti. De fapt toate curg, toate sunt Mişcare, în<br />

legea Timpului, unica noastră dilemă, la trezire, ar fi aceea<br />

a Sensului curgerii. Chiar şi arderile curg. ( de la vălvătaie<br />

la oxidare, cum şi în ...tabelul elementar lui Mendeleev).<br />

Legea cosmosului este – cert- legea Sacrificiului<br />

reciclativ, şi cumva a transmutaţiilor... Creatorul se<br />

sacrifică în creatură, astfel mereu înviind. Moara a făcut<br />

tehologic saltul de la invenţia Roţii, captare a mişcării şi<br />

uzul de ea, spre Angrenaj / transmitere, interconection/<br />

– cosmosul în armonie cu actele omului, ornicul sistemic<br />

solar- planetar, - prin ROATA DINŢATĂ. Gândirea este<br />

un astfel de angrenaj ca principiu ORDONATOR.<br />

Schubert a cântat moara, Cervantes, în Don Quijote,<br />

Cavalerul Tristei Figuri, s-a luptat cu zbaterile ei... Copil<br />

84

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!