ION ŞIUGARIU

Să enumărăm, bunăoară, câteva din mijoacele de acest fel
întrebuinţate în poemul de faţă. Cuvinte caracteristice: uriaşe
uragane (amândouă cuvintele revin în fiecare pagină de mai
multe ori), durduie, durduie (frecvenţa vocalei u şi a
consoanelor d şi r realizează o sonoritate onomatopeică),
furtunatic, năvalnic, zburdă, durdă (aceeaşi sonoritate
onomatopeică), crâncen, apocaliptic, năpraznic, tamerlanic,
iureş, năzdrăvan, carpatic, etc. Sinteze comparative:
parcă Uralii - apocaliptică sălbăticiune,
cu milioane de capete şi labe de foc, (p. 11).
în faţa morţii, ca un verde Ceahlău,
creşte, Ioane, curajul tău (p. 15).
oşti româneşti - codrii în mers -
gata să înfrunte întregul univers (p. 17).
roşiori - Dunări de foc - se revarsă parcă
nemărginirea s-o soarbă (p. 17).
bivoli uriaşi, - tancurile - culcă-se-n glod
cu trupul schilod (p. 18).
gândul - armăsar năzdrăvan -
începe iar să mă poarte (p. 19).
iar lacrima mea - carpatică apă -
ale stepelor vânturi pe-o clipă le-adapă (p. 21).
şi veşnicul, oceanicul şuvoi
al bătrânelor Dunări de sânge din noi (p. 26).
timpul - Mare Neagră - se va despica în două
55