ION ŞIUGARIU

Cotruş. Atât caracterul deosebit al talentului său, realizat într-o
expresie pietroasă şi dură, cât şi opera sa trecută, sunt singurele
care garantau, în toată literatura noastră de astăzi, poemul cel
mare, cântecul majestos şi puternic al acestor evenimente.
Poeme mai vechi ca Rapsodie valahă şi Peste prăpăstii de
potrivnicie, a căror idee dominantă este misiunea neamului
românesc în această parte a Europei, misiune de luptă împotriva
întunericului şi de reînviere a gloriei latine, ar fi rămas
neîmplinite fără această urmare (Rpsodia valahă şi Peste
prăpăstii de potrivnicie au fost traduse şi în limba spaniolă,
tipărindu-se la Madrid în anul 1941, prima - Rapsodia valaca -
în colecţia Şantoy Sena, iar cea de a doua - Atravès de abismos
de adversidad - în colecţia Escorial. Amândouă poemele au fost
obiectul unor entuziaste recenzii, făcute de cei mai de seamă
scriitori spanioli. Astfel: ziarul El Alcazar din Madrid publică în
numărul său din 22 iunie 1942 un articol intitulat Inspiraţia
antibolşevică a unui mare poet român. Sub semnătura d-lui
Alonso Martin, apare în revista Legione y Falanges (Madrid, an.
II, Nr. XX, p. 35, iulie 1942), articolul Un gran poeta de la
latinidad. Articolul este completat cu trei gravuri reprezentând
pe poetul Aron Cotruş şi două minunate peisagii din Carpaţi. D.
Duarte de Canto semnează în Futura din Lisabona, în numărul
din 21 iunie 1942, o judicioasă apreciere (Un grande poeta
romena) asupra valorii artistice a poeziei d-lui Cotruş. Sub
iniţialele G.S. Aqui Estamos din Barcelona (an. VII, Nr. 79, iulie
1942), publică o recenzie despre Rapsodia valaca. Cu acest
prilej d. Aron Cotruş este socotit un poet autentic naţional.
Vorbind despre motivele sale de inspiraţie, autorul enumără cea
mai mare parte din opera d-lui Aron Cotruş şi arată că la temeiul
acesteia stă puternica trăire a sentimentelor de iubire de patrie şi
grija pentru destinul ei. Recenzia se termină cu aprecieri
favorabile la adresa lui Cayetano Aparicio, traducătorul poemei.
Revista de la Madrid Guadernos de literatura contemporanea
consacră, în două numere consecutive, câte o cronică celor două
49