ION ŞIUGARIU

ogat debit artistic. Poezia trebuie să definescă o atitudine
artistică proprie. Cu alte cuvinte, să aducă ceva nou, să fugă de
banalitate. Pentru că orice lucru repetat de două ori devine
banal.
Cu aceste rezerve, mulţumim d-lui G. Tutoveanu pentru
atenţia cu care ne-a onorat, trimiţându-ne volumul.
(Cronica, an. III, nr. 38, 21 septembrie 1938, p. 2)
LUCIAN BLAGA
Cartea de poeme recent apărută în editura Fundaţiilor
Regale, pe care Cronica a anunţat-o la timp, ne-a adus aminte de
o datorie pe care suntem fericiţi că o putem îndeplini aici. Poetul
şi filosoful care a purtat sufletul românesc cu cinste peste hotare
este atât de aproape de inima fiecărui român adevărat, atât de
bun prieten cu florile renumelui de care avem nevoie, încât toate
cuvintele de laudă spun prea puţin, în raport cu extraordinara
putere de dominaţie spirituală pe care Lucian Blaga o exercită în
toate domeniile.
Cartea de poeme care a iscat rândurile de faţă poartă
admirabilul titlu: La curţile dorului. Poezie de esenţă pură, de
înţelegere superioară, poezie de înfrăţire cu marile nelinişti şi
împăcări metafizice, cartea aceasta aminteşte de succesul
înregistrat cu: Lauda somnului, La cumpăna apelor, Paşii
profetului, Poemele luminii, precum şi minunatele sale cărţi de
filosofia culturii.
Vorbea cineva de curând, cu ocazia alegerii d-lui prof. I.
Petrovici ca membru al unei Academii germane, de marea
necesitate a promovării spiritualităţii româneşti peste hotare.
Lucian Blaga reprezintă, din acest punct de vedere, un minunat
322