Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

70 Aurel Romila – Psihiatria
de reacþie. Aceastã noþiune este mai ales valabilã pentru tot ce se întâmplã
dupã: toxice, traumatisme cranio-cerebrale, boli somatice. endocrine, de interne,
procese cerebrale sau este o exogenitate pe care trebuie sã o înþelegeþi
mai larg – bolile ereditare. Pentru cã realmente poþi sã spui – anomalia genei
cutare poate da un anume fel de oligofrenie. Vedeþi, dacã s-ar afla toatã
patologia în domeniul acesta, noi am fi o ºtiinþã riguroasã, ar fi cu totul
extraordinar, dar am fi o ºtiinþã naturalã, de aceea este puþin de sperat cã
psihiatria va ajunge ca toatã patologia sã o rezume la o legãturã cauzalã.
Ce este mai nou, ce a adus Jaspers în acest capitol este urmãtorul lucru
– în variaþiile care se produc datoritã anotimpului sunt oameni care îºi
cunosc variaþiile dispoziþiei, chiar nu numai la schimbarea de anotimp dar
chiar la schimbarea de vreme ºi chiar la anumite ore ale zilei. Bineînþeles
cã noi, cât suntem tineri, nu dãm atenþie la legãtura aceasta. Dar sunt foarte
mulþi oameni, mai ales în vârstã, care îºi fixeazã chiar un anumit program,
pentru cã ºtiu cã la ora 7 au capul clar ºi la 3 sunt cu nervi, etc., în legãturã
cu ciclul zilei, lunii, anotimpului, etc. S-a observat chiar cã existã o legãturã
între sinucideri ºi anumite luni din an pe tot globul. Ce este propriu legãturii
cauzale este cã este ininteligibilã. Prin urmare cineva (sã luãm exemplul
clasic) este lovit de o maºinã ºi suferã un traumatism cranio-cerebral ºi
dupã aceea îºi schimbã caracterul. Toþi spunem – este o stare psihopatoidã
posttraumaticã, dar noi nu înþelegem în zona inteligibilului ºi nu înþelegem
de ce unul îºi schimbã caracterul, altul în aceeaºi situaþie se va apuca sã
bea, altul se va demenþia, etc. Probabil cã unul a fost atins mai uºor, altul
are lezate alte porþiuni din scoarþã, deci aici explicaþia este din punct de
vedere ºtiinþific naturalist ºi spunem – probabil cã unul are encefalopatie,
dar nu este o legãturã inteligibilã aceasta. Nu este o chestiune culturalã.
O a doua legãturã cauzalã este reacþia omului la obosealã ºi epuizare.
Aceasta este explicaþia cauzalã care o dãm cel mai frecvent ºi, ca sã liniºtim
de obicei familia, spunem: bãiatul este obosit, a muncit mult, a citit noaptea,
a bãut cafele ºi tragem o listã de cauze ºi într-adevãr ni se pare cã explicãm
cazul ºi remediem imediat cazul spunând sã nu se mai oboseascã, toate
acestea fiind lista de cauzalitãþi posibile, însã ºtim cã peste toatã lista aceasta
de cauzalitãþi stã ceva care încã nu a fost precizat ºi care poartã numele în
denumirea germanã de endogenitate. Deci în legãtura cauzalã intrã ºi
legãtura endogenã care este de fapt x-ul nostru, care trebuie descoperit
dacã va fi metabolic sau de altã naturã.
Ce intrã în capitolul de cauzalitate? Intrã tot ceea ce Jaspers a numit ca
procesualitate, adicã ca fenomen natural care se dezvoltã independent de
contextul inteligibil. Prin urmare dacã e un schizofren ºi face o hebefrenie
gravã, poþi sã-l pui în toatã cultterapia ta, cu meloterapie ºi altele, cã nu va
ieºi nimic, fiindcã procesul este independent de inteligibilitate. Cum veþi