Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

596 Aurel Romila – Psihiatria
Terapii biologice
Malarioterapia
Wagner von Jauregg este singurul psihiatru care a luat premiul Nobel,
pentru cã a descoperit cã bolnavii de PGP se amelioreazã în cursul unei
malarii accidentale ºi a avut deci ideea de a îmbolnãvi cu o altã boalã pe
cei cu PGP. Dacã gândirea medicalã ar fi fost consecventã, ar fi trebuit sã-ºi
dea seama cã acesta este un principiu mai vechi, de la vaccinare sau de la
alte boli. Procedeele acelea erau însã empirice, adicã nu erau teoretizate,
se proceda aºa fiindcã astfel se evita o boalã dar nu se ºtia exact în ce consta
ºtiinþific acest procedeu.
Actualitatea malarioterapiei este în scãdere, fiindcã implicã dificultãþi
tehnice. Prin definiþie, se înþelege tratamentul de 50 de ore de febrã peste
38 de grade, provocatã de malarie. Fiindcã se inoculeazã malarie terþã,
acest calcul de 50 de ore se face prin însumarea doar a orelor de febrã,
dupã care se întrerupe malaria cu procedee mai moderne decât altãdatã,
actual prin antimalarice de sintezã. Dezavantajul procedeului este cã totuºi
bolnavul rãmâne un malaric, cu tot beneficiul în ceea ce priveºte PGP-ul.
Malarioterapia se face în secþiile aprobate de M.S. Rigoarea este datoratã
faptului cã secþia poate fi sursã de malarie pentru teritoriu ºi pentru cã
este o manipulare de sânge, care presupune posibilitatea inoculãrii unei
hepatite, etc. concomitente la suºa de malarie. Dar cea mai mare dificultate
organizatoricã este întreþinerea suºei de malarie, adicã a þânþarului care sã
facã posibil menþinerea posibilitãþii de inoculare.
Se indicã în debutul de PG; în puseurile acutizate, cu peste 15 elemente
pe câmp (pânã în trei elemente nu înseamnã nimic); este o zonã între 3 ºi
15 elemente care e un „impas terapeutic“, unde nici malarioterapia nu
este indicatã. Uneori se foloseºte în cazurile de schizofrenie rebele la
tratament. Condiþia pentru malarioterapie este un sistem somatic suficient
de bun cã sã permitã malaria, adicã emonctorii la limita suficienþei, care sã
suporte febra.
Dupã introducerea malarioterapiei, PG ºi-a pierdut epitetul de
progresivã, devenind PG cu defect, în funcþie de rezultatul pe care bolnavul
îl poate avea la aceasta metodã de tratament. Tratamentul se face asociat
cu penicilinoterapia.
Dupã aceleaºi principii, în servicii s-a folosit piretoterapia, în cazurile
de agitaþie care dupã 10 zile sau douã sãptãmâni nu cedeazã la procedeele
actuale. Se poate folosi vaccin TAB, injectat iv sau Delbet sau mai practic
proteine strãine, 6-10 cc, IM. Mecanismul este nespecific.