Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Terapeutica generalã
589
sã potenþeze transmisia serotoninergicã, prin creºterea sintezei 5HT
(crescând recaptarea triptofanului la nivelul sinaptozomilor), creºte
eliberarea de 5HT la nivelul neuronilor cortexului parietal ºi hipocampici.
Ar mai produce o down-reglare a subtipurilor de receptori 5HT1 ºi 5HT2 .
Litiul acþioneazã ºi pe alþi neurotransmiþãtori – de exemplu, pe nA. Iniþial,
litiul pare sã creascã sinteza de nA în unele pãrþi ale creierului. Reduce
excreþia de metaboliþi NA la maniacali dar creºte excreþia de metaboliþi de
nA la depresivi ceea ce ar fi în legãturã cu efectele sale benefice atât în
manie cât ºi în depresie. Apoi, ar bloca suprasensibilitatea receptorilor
dopaminergici postsinaptici, ceea ce se coreleazã cu eficacitatea litiului chiar
ºi în cazurile de manie cu trãsãturi psihotice.
Litiul este indicat în tratamentul maniei, în profilaxia tulburãrii bipolare,
în tulburarea schizoafectivã, potenþator al antidepresivelor în
depresiarezistentã la tratament cu antidepresive, în controlul agitaþiei
psihotice, în iritabilitatea episodicã ºi alte modificãri comportamentale.
Efecte adverse litiu
• tulburãri digestive – gastralgii, greþuri, diaree
• sindrom poliuro-polidipsic – frecvent la debut, apoi scade
• creºtere ponderalã
• tremor digital – intenþional ºi în repaus, rezistând adesea la
antitremorice, asociat sau nu cu dizartrie
• astenie – fatigabilitate muscularã
• mici tulburãri sexuale
• scãderea creativitãþii
Incidente ºi accidente – guºã hipotiroidianã, accidente confuzionale,
rãsunet pe funcþiile psihice, intoxicaþie acutã – gravã, care implicã o litemie
de urgenþã, oprirea tratamentului, internare în urgenþã. Prodromele sunt
tremor digital care devine amplu, stângãcie excesivã a miºcãrilor, tulburãri
de echilibru, vertij, încetinirea ritmului ideativ, somnolenþã, mioclonii;
acestor semne le succede o confuzie mintalã akineto-hipertonicã care poate
evolua spre comã. La ieºirea din intoxicaþie, litiul va fi contraindicat
Litemia se obþine la 12 ore de la ultima dozã, atunci când se obþin niveluri
stabile sanguine. Nivelul plasmatic al litiului se va interpreta totuºi în context
clinic, deoarece poate exista o intoleranþã la litiu sau sã aibã alte
tulburãri medicale care produc simptomele. Cu toate cã litiul are efecte
acute ºi cronice pe glanda tiroidã, hipotiroidienii pot primi tratament cu
litiu dacã boala tiroidianã este tratatã adecvat ºi monitorizatã.