Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Terapeutica generalã
563
• afecteazã timpul de reacþie, coordonarea motorie ºi funcþionarea
intelectualã (!atenþie conducãtori auto)
• provoacã amnezie anterogradã
• psihiatrice – sunt asemãnãtoare celor produse de etanol, barbiturice
– dezinhibiþie, intoxicaþie, excitaþie paradoxalã, ostilitate, furie,
comportament violent, distructiv
Buspirona (Stresigal, Tensispes, BuSpar, Spitomin) (tb 5,10 mg) este un
anxiolitic nonBZD, nesedativ. Mecanismul principal este cel de agonist
parþial pe receptorul 5HT1A. Se recomandã în tulburarea de anxietate
generalizatã (dupã unii autori ar fi de elecþie) ºi alte tulburãri de anxietate
înrudite (de exemplu, fobia socialã, tulburare mixtã depresie – anxietate,
anxietate la toxicomani). Nu are efecte în blocarea atacurilor de panicã,
tratarea fobiilor sau a fenomenelor obsesiv-compulsive. Administrat
imediat dupã BZD pare sã nu aibã efect, de fapt neapãrând efectul de sedare
ºi nu rezolvã simptomele de sevraj la BZD.
În apariþia efectului existã, ca ºi la AD, o latenþã de 2-4 sãptãmâni pentru
a produce un efect antianxietate complet. Dozele utilizate sunt de ordinul
30 – max. 60 mg/ zi, cu doze mici iniþial ºi creºterea treptatã a dozelor. Nu
a beneficiat de suficientã atenþie, cu toate avantajele sale. Adesea este
administrat în doze mici, inadecvate ceea ce a condus la concluzia greºitã
cã nu ar avea efect. Este un medicament cu o mai mare flexibilitate faþã de
BZD ºi nu dã dependenþã, e util ºi în cazul pacienþilor cu tulburãri somatice.
Are rezultate ºi în tratamentul alcoolismului. Efectele secundare includ
cefalee, greaþã, ameþeli.
Antipsihoticele (Neurolepticele)
Categoria cea mai importantã a psiholepticelor. Se folosesc în
tratamentul psihozelor, ceea ce a dus la schimbarea feþei spitalelor de
psihiatrie, a transformat agitaþia într-o calmare rapidã, o liniºtire. La
contribuþia lui Delay ºi Deniker, deja menþionatã (1963), s-a adãugat
contribuþia ºcolii din Lyon (1967), prin care neurolepticele au fost clasificate
în neuroleptice sedative ºi incisive.
Neurolepticele, dupã Achantre ºi Lambert, cele incisive ºi cele sedative
(de potenþã înaltã ºi joasã), se împart în neuroleptice de referinþã ºi neuroleptice
secundare. Neurolepticele de referinþã se cheamã etalon, ca sã putem mãsura
puterea celorlalte neuroleptice. Deci vom putea spune, dupã evaluare, la
fiecare neuroleptic dacã este mai slab sau mai puternic faþã de cel de referinþã.
Acest tip de medicamente au acþiune de control asupra simptomatologiei
psihotice dar nu vindecã. Sunt indicate în tratamentul schizofreniei ºi a altor