Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Terapeutica generalã
561
Indicaþiile BZD cuprind anxietatea, tensiunea muscularã, status
epilepticus (diazepam), insomnia, epilepsia mioclonicã (clonazepam),
anestezia preoperatorie, sevrajul la alcool. Alprazolam ºi lorazepam sunt
uneori indicate în anxietatea asociatã cu depresia. Alprazolam este socotit
ca având un efect antipanicã fiind indicat, pe lângã lorazepam ºi
clonazepam, în tulburarea de panicã cu sau fãrã agorafobie.
Efectul BZD se produce prin legarea de siturile specifice BZD din creier.
Receptorii BZD sunt legaþi de receptorii GABA, care este un
neurotransmiþãtor inhibitor major. Legarea BZD de situl lor specific
potenþeazã acþiunile GABA, ceea ce are ca rezultat acþiunea anxioliticã.
Situl de legare a BZD este cuplat cu receptorii GABA. Acest complex de
receptor pare sã medieze acþiunile anxioliticã, sedativã ºi anticonvulsivantã
a BZD (acþiuni terapeutice). Benzodiazepinele acþioneazã ca modulatori
allosterici pozitivi ai neurotransmisiei inhibitoare rapide prin GABA la
nivelul receptorilor GABA A. Acþiunea agonistã duce însã ºi la fenomene
nedorite – somnolenþã, sedare, ataxie ºi scãderea performanþei, tulburãri
de memorie (amnezie anterogradã – afectarea temporarã a capacitãþii de
achiziþie de informaþii ºi evocarea ulterioarã; dependentã de dozã).
Alprazolamului i se descrie ºi o acþiune pe sistemele noradrenergice,
producând o down reglare a receptorilor beta postsinaptici ºi crescând
activitatea proteinei N (proteinã care cupleazã receptorul postsinaptic de
sistemul energetic intraneuronal), ceea ce ar explica efectele antipanicã ºi
moderat antidepresive. BZD se absorb bine la administrarea per os dar
biodisponibilitatea e slabã prin administrare intramuscularã (cu excepþia
lorazepamului). BZD cu timp scurt de înjumãtãþire sunt mai lipofile, ceea
ce le permite sã traverseze mai uºor BHE. BZD cu timp mai lung de
înjumãtãþire ating nivelul plasmatic stabil mai lent ºi se eliminã mai lent.
Diferenþele semnificative între compuºi se produc din punct de vedere
al caracteristicilor cantitative de afinitate, nu ºi calitative (respectiv variaþia
în proprietãþile farmacocinetice de absorbþie, distribuþie, eliminare ºi clearance).
Acþiunea anxioliticã ºi sedativ-hipnoticã par mediate predominant
prin subtipul de receptor BZD omega1. Receptorii de benzodiazepinã 2
(omega2) sunt localizaþi predominant în mãduva spinãrii ºi striatum. Aceºti
receptori pot media acþiunea miorelaxantã a BZD. Se studiazã aplicarea
anumitor agoniºti parþiali, la care ar avea loc teoretic separarea efectelor
dorite (cele anxiolitice) de cele nedorite (sedare diurnã, ataxie, disfuncþie a
memoriei, dependenþã, sevraj), cãci se socoteºte cã efectul anxiolitic ar
necesita doar un agonism parþial iar sedarea sau dependenþa ar presupune
un agonism total. Substanþele sintetizate pânã acum nu au suficientã
eficacitate anxioliticã. S-a sintetizat ºi un antagonist, flumazenil, care poate
bloca acþiunile BZD ºi deci anuleazã acþiunile acestora (dupã anestezie
sau dupã o supradozã).