Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Terapeutica generalã
549
sunt procedeele individuale, doar de informare pentru activitatea de grup,
productivã, etc. La ce ar vrea bolnavul sã lucreze, ce perspective sunt de
întoarcere pentru bolnav? Microdiscuþia cu bolnavul sã fie pe cât posibil
centratã în jurul obiectivului fixat. În mod nondirectiv se dezvoltã
procedeele de relaxare ºi de distracþie, unde echipa sã fie generoasã. Echipa
abia este þinutã la procedeele productive, fiind feroce în materie de plãceri
– dacã danseazã, o fac între ei, dacã joacã ping-pong sau table, la fel. Primul
exemplu trebuie sã fie dat de noi.
Categoria metodelor spirituale trebuie fãcutã cu o bunã dozare ºi nu
trebuie sã compromitã metoda. Nu se poate face artterapie sau meloterapie
în masã; se merge cu prudenþã. Dacã unul cere sã deseneze, nu trebuie
refuzat, dar nu trebuie socotitã o activitate de calitate. Totul trebuie sã ridice
nivelul personalitãþii bolnavului. El trebuie sã asculte, sã exprime, sã
prezinte, sã aleagã, lui sã i se facã expoziþii. Noi suntem permanent ca
niºte regizori din umbrã. Sã evitãm exhibiþionismul psihiatric în
resocializare. Ea va da rezultate dacã aceºti actori ai noºtri joacã piesa aºa
cum ne-am înþeles.
Cum sã integrãm familiile.
Este o problemã foarte delicatã. Familiile pot fi de mare ajutor, dar dacã
nu ºtim sã le organizãm ºi sã le manevrãm în sensul resocializãrii, ele permanent
ne ameninþã stabilitatea instituþiei. Trebuie stabilitã o relaþie
pozitivã între personal ºi familii. Personalul deocamdatã nu este dispus sã
accepte imixtiunea.
Familiile trebuie sã se organizeze dupã o anumita autonomie, sã aibã
un comitet, exista instrucþiuni în acest sens în România. Au o funcþie externã
ºi una internã – pentru actuala perioadã trebuie sã se accentueze funcþia
externã a familiei, de reprezentare a intereselor la nivelurile superioare ºi
în circuitul economic de aprovizionare ºi desfacere a produselor.
În privinþa funcþiei interne, rezultatele noastre sunt negative adesea.
Încã nu s-a fãcut destul pentru funcþia internã – familiile nu pot fi integrate
direct în procesul terapeutic. Ele trebuie supuse de fapt unei
psihoterapii de grup sistematice.
Comitetul trebuie frânat de la iniþiative care nu sunt cunoscute de
conducerea instituþiei. Familiile trebuie frânate de la declanºarea conflictelor,
chiar dacã se remarcã abateri grave. Aceste conflicte trebuie rezolvate,
caci altfel ameninþã mereu existenþa unei resocializãri, punându-se
problema -sau pleacã familiile sau pleacã personalul. Supravieþuirea se va
face pe urmãtorul considerent – singura forþã care ajutã la resocializare
este acest comitet de pãrinþi. Ei reprezintã interesul democratic al grupului.
Ceea ce pot face ei nu poate face nici instituþia ºi nici un medic sau cel