Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

546 Aurel Romila – Psihiatria
microgrupului, teoria acþiunii sau praxiologia lui Kotarbinski (Tratat despre
lucrul bine fãcut) constituie surse sociologice vaste, pentru a nu mai cita
pe americani, în acest domeniu de mai mare importanþã decât sursa
psihiatricã clasicã pentru ceea ce avem de fãcut.
Concepþia.
Este un concept teoretic care se bazeazã pe 4 afirmaþii fundamentale:
1. Afirmaþia ontologicã – fiinþa bolnavului mintal; aceastã fiinþã trebuie
sã imite formarea normalului. Resocializarea trebuie sã imite socializarea.
2. Postulatul fenomenologic (oarecum dupã H.Ey) – esenþa bolii mintale
are o laturã de desocializare care este neglijatã de obicei prin schematica
diagnosticului curent. Noi întrebãm bolnavul – ce te doare? El zice – capul,
familia zice cã aude voci, etc.ªi aºa pierdem esenþa socialã a cazului.
3. Postulatul clinic – boala mintalã este o coborâre din social în etaj inferior
ºi în decursul timpului o reorganizare asocialã foarte greu de modificat.
4. Postulatul etiopatogenic – societatea poate fi atât cauza (determinantã,
favorizantã, predispozantã, precipitantã) dar ea poate fi terapeuticã sau
antiterapeuticã; pe noi ne intereseazã sã fie terapeuticã pentru ceea ce facem
noi, sã completeze ceea ce facem noi.
Ce judecãþi derivã din aceste afirmaþii?
1. Noþiunea de sociopatie – boalã produsã în condiþii sociale nefavorabile
(sociale, economice, educative, culturale). S-a observat cã activitatea
antisocialã este favorizatã de dezadaptãri ale subiecþilor din medii periferice
sociale (nu spaþial ci social) ºi în condiþii de izolare. Aceºti subiecþi rãmân
cu comportare nesupravegheatã ºi primesc certificate de complezenþã ca
sã nu încarce învãþãtorii dar, deºi prin aceasta sunt mai puþini repetenþi,
aceºtia devin adulþi ºi ajung cazurile noastre fãrã a fi înregistrate de
psihiatrie ca atare. Ajung la un debut medico-legal direct. Fenomenul acestei
sociopatii presupune cunoaºterea unui capitol nou de patologie ºi
sindromologie care încã nu a fost scris la noi ºi care este socotit ca un capitol
al poliþiei, justiþiei, penitenciarelor.
Diagnosticul psihiatric capãtã o nouã variabilã, fiindcã la acelaºi diagnostic
de schizofrenie sau neurastenie corespund grade variabile de
socializare, de nivel al persoanei. Nu înþelegem nimic dacã punem la toþi
stare discordantã. Unul este stare discordantã, dar lucreazã ºi þine familia,
altul nu mai lucreazã dar are acelaºi diagnostic, unul nu-ºi þine familia,
altul o ºi bate, unul este de dus la spitalul de cronici, deci variabilele sociale
trebuie sã intre în diagnostic. Cea mai importantã consecinþã practicã pe
care am spus-o pânã aici este modificarea tratamentului bolilor mintale.