Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Terapeutica generalã
545
Experienþa strãinã.
În psihiatria mondialã bolnavul mintal poate câºtiga în atelierele
protejate atât cât sã-ºi asigure existenþa, iar anii de muncã în aceste ateliere
se socotesc vechime în muncã.
În Occident, atelierele protejate (din Anglia, Olanda, Elveþia, Suedia,
RFG, SUA) prin organizarea ºi producþia diferenþiatã sunt o industrie
competiþionalã, nu o industrie protejatã (nu se lucreazã în minus sau pe
fondurile cuiva) ºi chiar existã o nuanþã preferenþialã pentru subansamble
simple de bandã automatã (de ex. la uzinele Volvo, Telefunken, etc.).
Experienþa româneascã.
De la Socola, Jebel, Ojasca, Târnãveni. Se aplicã mai ales cu cei cronici, care
au internãri îndelungate, este prevalent agricolã sau meºteºugãreascã ºi
caracterul economic dominã asupra întregii experienþe faþã de cel medical.
Experienþa proprie.
Noi am început aceste lucruri în salonul de acuþi, agitaþi, de la II Clinic,
unde m-am convins cã se pot face anumite lucruri pe care nici o carte nu le
indicã, adicã se lucreazã cu toþi bolnavii aproape din ziua internãrii. ãa
spun cã am luat probe de desen ºi picturã de la aproape toþi bolnavii
internaþi. Am început cu artterapia ºi am strâns un material foarte vast ºi
sunt convins de posibilitatea aceasta, totul este sã ai un om foarte dibaci,
ataºat de bolnavi, care sã stea în anumite ore la dispoziþia acestor bolnavi.
Orele cele mai bune s-au dovedit a fi între 15-19. S-a alcãtuit astfel o colecþie
ºi, deºi avem condiþii mult mai bune, nu se atinge producþia acelei perioade.
Izvoarele teoretice.
Psihiatria teoreticã postkrepelinianã este dominatã de numele lui Bleuler
ºi Jaspers, în sensul coexistenþei în bolnavul mintal a unei pãrþi sãnãtoase.
Trebuie sã o vedem ºi pe ea, din partea bolnavã ne intereseazã ceea ce e
necesar pentru foaia de observaþie ºi tratament; deci nu se recomandã cã
trebuie sã ne descrie cu amãnunte cum a fost halucinaþia, nu se cultivã
partea patologicã a bolnavului; se încurajeazã partea sãnãtoasã ºi i se spune
– dta, dacã lucrezi, poþi fi ca ºi mine, câºtigi, o poþi duce foarte bine.
O alta concepþie teoreticã care derivã din psihanalizã este concepþia lui
Sullivan asupra relaþiilor interpersonale. Boala mintalã survine din suma
relaþiilor interpersonale negative sau pozitive. Chiar schizofrenia în
decursul anilor de viaþã intrafamilialã ajunge la o sumã negativã de relaþii
interpersonale. Vecinã cu aceasta idee de psihosociologie stã teoria
câmpului (Kurt Levin), prin care aceasta totalitate de relaþii care înconjoarã
bolnavul definesc însãºi personalitatea lui. Din sociologia modernã teoria