Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

534 Aurel Romila – Psihiatria
lor în teren este vorbã goalã, dacã nu sunt aduºi suficient de bine la starea
care sã le permitã externarea.
Centrului de sãnãtate mintalãîi revine sarcina organizãrii atelierelor
protejate, a plasãrii ºi menþinerii în câmpul muncii a acestor oameni, ca sã
fie menþinuþi în comunitate.
Acum trecem la o alta temã. Dupã ce am prezentat analitic metodele de
terapie actuale, sã vedem cum se aplicã mai specific în nosologia noastrã.
În schizofrenie. Principala problemã în discuþia tratamentelor ºi a
rezultatelor, ca sã fie un minim acord între doi cercetãtori azi, trebuie sã se
punã de acord asupra criteriilor succesului sau insuccesului. Dupã Klein,
1969, douã criterii sunt esenþiale în schizofrenie: bolnavul sã nu se mai
plângã de vreo suferinþã (ºi din fericire foarte mulþi chiar nu se plâng de
aºa ceva) ºi gradul de productivitate ºi de participare a bolnavului la viaþa
comunitarã. Cu acest criteriu, lucrurile sunt foarte serioase. Pânã de curând
rezultatele se bazau pe remisiuni, ameliorãri – se poate citi în foile de
observaþie cã bolnavul este ameliorat. Dar ce înseamnã aceasta? Sunt
termeni vagi ºi fãrã acoperire. Dar dacã spun – bolnavul lucreazã de ºase
luni la fabrica de confecþii X – este alt criteriu de a aprecia ameliorarea
decât cel medical, care este scris ºi pentru ca sã mai dãm drumul ºi sã
facem loc altora.
Deci noi facem azi faþã urmãtoarei probleme – noi trebuie sã fim foarte
serioºi în evaluarea metodelor noastre, a instrumentelor noastre. Pânã când
nu vom face ºi noi ca autorii citaþi, noi nu vom putea discuta unul cu altul
serios despre ceea ce facem azi. Tragedia este cã odatã cu vârsta foarte mulþi
nici nu mai vor sã discute unii cu alþii; îºi vãd de treaba ºi îºi aºteaptã destinul
ºi sfârºitul lor; deci singura ºansãeste numai pentru noile generaþii care intrã
în psihiatrie. Trebuie sã se ºtie aceastãtragedie ºi trebuie sã se opunã toatã
viaþa acestei boli, dacã vreþi profesionale, de a nu evalua în mod serios
rezultatele. S-au fãcut cercetãri serioase în schizofrenie, studiindu-se
rezultatelemai sus amintite pentru metode separate ºi combinare de metode.
Pentru studiul-millieu therapy ºi reabilitare-s-a observat o valoare
indiscutabilã dar foarte circumscrisã, adicã conduita bolnavului este
îmbunãtãþitã dar psihopatologia esenþialã este neschimbatã. Aceleaºi metode
în aplicare ambulatorie sunt cu rezultate superioare. Rezultate ºi mai bune
s-au observat în spitalul de zi ºi în home-uri. În concluzie, la millieu therapy
accentul trebuie pus pe programele ambulatorii.
Psihoterapia. Experienþa cea mai importantã este a lui John Rosen, care
a publicat o carte în 1950– Direct analysis -unde descrie expe-rienþa lui în
schizofrenia acutã într-un setting rural (invers ca la noi, unde acuþii sunt la
oraº ºi cronicii la þarã). El a fãcut invers, pornind de la ideea psihanaliticã