Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

532 Aurel Romila – Psihiatria
mintal, se schimbã de-a lungul anilor ºi în funcþie de dezvoltarea acestor
centre. La început balanþa va înclina cãtre prevenþia secundarã ºi terþiarã;
acum echipa se simte depãºitã de problematica prevenþiei primare. Odatã
cu creºterea echipei ºi a învãþãrii rolurilor, nu numai a medicului, balanþa
va deveni egalã sau se va înclina cãtre prevenþie primarã. Aici aveþi o
experienþã negativã în România, cu ceea ce se întâmplã cu medicul ºi
educaþia sanitarã. Trebuie ºtearsã aceastã memorie proastã, când vã apucaþi
sã înfiinþaþi un centru de sãnãtate mintalã, adicã nu este vorba sã vã vizitãm
ca sã ne arãtaþi niºte registre unde se trec o sutã de conferinþe cã au fost
þinute ºi nu este asta realitatea, ci este vorba de a înþelege ce este prevenþia
primarã ºi ce se face.
În primul rând trebuie cunoscutã comunitatea ºi sã fie cunoscutã ca un
stat al tãu – deci sectorizare. Apoi trebuie sã dezvolþi 5 servicii
corespunzãtoare în cuprinsul centrului; un serviciu cu paturi care poate fi
spital de zi sau secþie cu 50 de paturi; un serviciu ambulator; un serviciu
de urgenþã; un serviciu de internare parþialã de noapte ºi ultimul de
consultanþã ºi programe educative.
Dacã la primele 4 însuºi titlul vã sugereazã, al 5-lea este nou ºi greu de
aplicat deocamdatã. Este vorba de reþeaua de care ne ajutãm în teren. Noi
trebuie sã avem în toate grupele umane mari niºte oameni care ºtiu ce este
sãnãtatea mintalã ºi vor sã se ocupe ºi sã îmbunãtãþeascã acest indicator.
Aceºti oameni sunt instruiþi de noi în niºte seminarii unde ei primesc
informaþii asupra acestui program ºi unde ei ne întreabã ºi rãspundem la
problemele lor specifice. Programele educative se fac cu aceºti oameni ºi
orice sector are – un program cu oamenii de ordine, un program cu cadrele
didactice, un program cu comitetele de sprijin.
Pe lângã informarea ta asupra unei realitãþi a unei suburbii în zi, noapte,
etc. ºi care implicã cunoaºterea unui strict real al acestor oameni, se impune
ca ei sã cunoascã ceva despre boala mintalã, asupra metodelor ºi a puterii
lor actuale, ce înseamnã urgenþa, cum trebuie adus bolnavul la spital,
etc.Ceea ce în România este zero.
A doua concluzie în experienþa americanã este cã cheia prevenirii în
sãnãtatea mintalã este copilul.Este o prostie pãgubitoare separarea reþelelor
ºi indiferenþa reþelelor faþã de cea de copii. La copii sunt cadre ºi mai puþine
ºi mai afundate în rutinã. Toatãreþeaua trebuie centratã pe educaþia copilului,
pe puterea lui de a suporta grupul ºi frustrarea în grup, acasã, la grãdiniþã ºi
în altã parte. Veþi vedea cã preocuparea de grupul de copii este cheia.
Serviciul cu paturi ºi ambulatorul trebuie realizate conform cu experienþa
modernã; trebuie ca aceste centre sã se situeze pe o poziþie superioarã
spitalelor din vechime, cu mãrime ºi practici dure. Pentru a putea concura
aceastã realitate cu oameni bine înºurubaþi de zeci de ani, vã daþi seama cã