Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

520 Aurel Romila – Psihiatria
4. Regula – maximã expresie. Se permite totul pentru producerea scenei.
5. Regula– interiorizare concentricã.Se ajunge la procesul de creativitate
pornindu-se de la periferie cãtre centru; este o regulã în psihoterapie cãîntâi
ne facem cã vorbim, nu atacãm direct un conflict, apoi alegerea trebuie sã
fie a pacientului; directorul dacã are el idei sau altcineva, totuºi ce sã joci
depinde de el ºi nu trebuie impus de altcineva:“hai, joacã scena aceea cã ce
frumos plângi tu“. Nu intereseaza asta, decurge din asta.
6. Regula – nu constrângem.
7. Regula acceptãriiinexpresivitãþii.Imediat ce observãm cã nu poate sã
exprime, ego auxiliar îi exprimã el ce a vrut sã spunã sau ce nu poate sã
exprime bolnavul.
8. Regula interpretãrii. Interpretarea, spune Moreno, trebuie sã fie numai
în acþiune. Deci el vorbeºte de acþiuni care“ilumineazã“ (action insight) –
o noþiune intuitivã, globalã a unei situaþii, apoi acþiunea de a învãþa ºi
catharsis-ul acþional.
Deci insight, învãþarea ºi catharsisul, toþi termenii sunt interpretare prin
acþiune.
9. Regula adaptãrii. Cel mai important lucru, spune Moreno, este cã am
început sã jucãm ºi nu dificultatea cum am început ºi sãrãcia conþinutului.
10. Regula celor trei pãrþi.Încãlzirea, acþiunea propriu-zisã, comentariul
acþiunii de cãtre grup.
11. Regula identificãrii cu protagonistul. În grup existã rãsunete
secundare „exact aºa am pãþit ºi eu“ sau „are dreptate – bine i-a fãcut cã l-a
pocnit“.Aprobarea sau dezaprobarea este un proces analitic de apropiere
sau depãrtare simbolicã de ceea ce se întâmplã.
12. Regula rolului.A juca rolul.
13. Regula flexibilitãþii membrilor.Cea mai importantã flexibilitate se
referã la profesioniºti – director, ego auxiliar.
De altfel, din toatã cartea, Moreno, în ciuda vârstei, ne apare ca un om
vioi ºi foarte teatral, aproape hipomaniacal, în descrierea a tot ce se întâmplã
în aceastã psihodramã.
Tehnicile.
Un elev al lui Moreno susþine cã se pot descrie 351 de tehnici, totuºi
Moreno în cartea sa descrie o listã mai micã – solilocvia terapeuticã,
autoprezentarea, autorealizarea, psihodrama halucinatorie, dublu, multiplu
lui dublu, oglinda, rãsturnarea rolului, proiecþia în viitor, prezentarea
visului, psihodrama, hipnodrama, ºocul psihodramatic, improvizaþia,
psihodrama didacticã, psihodramafamilialã.