Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Terapeutica generalã
519
întâmplã – transferul afectiv din psihodrama Moreno are un termen propriu
în psihodrama, este cel de „tele“ (am vorbit la grup – în sens de coeziune,
pe deasupra individului, iar aici ceea ce se întâmplã: posibila legãturã cu
ego auxiliar, plãcerea sau neplãcerea de a juca în faþa directorului, degajarea
sau nu dupã ºi recrudescenþa lucrurilor neplãcute. Important ca aceastã
„conservã“ sã ducã la o scenã bine integratã, din care bolnavul sã iasã mai
securizat. Esenþialul normal – patologic pentru Moreno este siguranþa eu-lui;
omul bolnav nu este sigur de sine; orice aprehensiune cu ai tãi, dacã este
ceva ameninþãtor real sau imaginar, eºti într-un statut de boalã ºi
psihodrama trebuie sã te scoatã din ea. Deci din asta se vede o indicaþie
esenþialã adicã cei cu eu-l slab, care prin psihodramã îi aducem la puþin
curaj, obrãznicie; actorul este un om cu un anume tupeu, cu o prezenþã în
real, nu se intimideazã de nici o situaþie. Deci dacã reuºeºte aceastã metodã,
ce generalizãri putem trage din ea?
Cea mai importantã ºi care aparþine lui Moreno este noþiunea de rol –
puþini îl ºtiu ºi cred cã sociologii l-au dat (sociologii Levi Bruhl,
Person);adevãrul este cã Moreno revendicã noþiunea de rol pentru
sociologie, microsociologie, grup ºi psihodramã.El criticã psihanaliza ºi
spune cã noþiunea de Ego(a lui Freud)ºi de Self(a lui Jung)nu este practicã,
folosibilã; dupã el, aceste noþiuni sunt finale, folosibile numai dacã punem
cap la cap totalitatea rolurilor unei persoane. El socoate deci cã existenþa
noastrã se compune dintr-o sumã de roluri, prin roluri înþelegând funcþia
individului la un moment dat. Asumarea unor situaþii specifice faþã de
alte persoane se cheamã rol. Ceea ce aºteptãm de la celelalte persoane,
adicã dreptul nostru în cadrul acestui rol, se cheamã statut.
Rolul este o reprezentare simbolicã. Mereu se schimbãfaþã de noi ºi
ceilalþi sau mai degrabã, ori de câte ori jucãm un rol, ne întrebãm continuu
– care îl jucãm bine? Îl jucãm la fel ca ieri?ªi ceilalþi judecã – este mai bine
în rol, este mai dezgheþat sau este mai inhibat.
Moreno a fixat reguli ºi tehnici de desfãºurare a psihodramei.Pânã aici
am vorbit de condiþii ºi conþinut, de aici se vor descrie reguli ºi tehnicile
date de el.
1. Regula acþiunii. Este vorba de dramatizarea conflictului. El spune
mereu: „activ, activ“, în loc de a vorbi. Sau vorba, spune el, trebuie sã fie
auxiliara gestului.
2. Regula „aici ºi acum“ (here and now).
3. Regula subiectivitãþii.Moreno spune cã întâi vine „enactment“, ceea
ce se poate traduce ca „întâi joci spontan, cum vrei tu acum ºi dupã aceea ne
intereseazã dacã ai cãpãtat o experienþã dramaticã, nu ne intereseazã asta în primul
rând „.