Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Terapeutica generalã
515
împotriva naturii procesului psihologic o tehnicã strict standardizatã; nu
recomandã o obligatorie întoarcere cãtre trecut, dacã pacientul nu se duce
spontan sã alunece cãtre trecut ci îl lasã în cadrul problemelor prezente.
Deci se muleaza pe nevoile pacientului, deci aici se aseamãnã mai mult cu
terapia rogersianã. El spune aºa: „sã nu complicaþi, sunt oameni simpli
care vor lucruri simple, atâta le dãm“. Nu are rost dacã vrea doar un sfat
ca sã complicãm lucrurile.
Dialogul acesta nu necesitã o analizã reductibilã la simptome, nu trebuie
sã spui– am înþeles cã dta ai irascibilitate, anxietate, insomnii, etc. Îl rugãm
– sã schiþeze biografia, apoi sã schiþeze visele din copilãrie, dacã le mai
ºtie, ºi visele recente, ºi sã aducã întotdeauna mapa cu desene, lucrãri pe
care le-a fãcut în aceastã perioadã;ºi aºa în fiecare ºedinþã.
Se ºtie cã aceastã confesiune a bolnavului este uºurãtoare. Poate cã
noþiunea de patern, de om bun ºi înþelegãtor, nu o are nimeni în psihiatrie în
afarã de Jung. Nu pare de loc un om tehnic, grãbit, nu pare un ºmecher ci un
om înþelept ºi binevoitor. Se observã cã dupã fiecare ºedinþã bolnavul este
uºurat, i se elucideazã ce nu a înþeles, i se fac comentarii asupra desenului.
Jung a avut o pãrere foarte interesantã despre artã ºi vise, ºi considera cã
sunt o compensare inconºtientã, deci sunt cu sens. Toatã aceastã atitudine se
bazeazã pe faptul cã medicul face foarte puþin în fond, idee hipocraticã
doctorul poate doar stimula procesul natural de restituþie. .Ideea de restituþie
ºi la autorii germani ulteriori este dezvoltatã. Suntem cu totul departe de
sec. XIX care spuneau – dta eºti schizofren ºi nu am ce sã îþi fac. Compensarea
cu produse inconºtiente vine sã dea un întreg ideal al omului.
Comentând produsele artistice se gãseºte un mod indirect de a ajusta
persoana. Se poate vedea o explozie de culoare, sau cã în lucrare se vede
un început de liniºte ºi echilibru ceea ce este foarte bine. Sau se poate porni
de la cromaticã – parcã aþi avea de ascuns niºte gânduri proaste, chiar vreþi
sã le ascundeþi?În analiza aceasta, aºa cum aþi vãzut, începe oarecum informal,
Jung a descoperit ºi îi aparþin anumite formulãri teoretice pe care
trebuie sã le ºtiþi ºi dvoastrã.
– el a descoperit cã ce se face în psihanalizã este doar un strat, profund
dar totuºi doar un strat ºi nu ultimul. Sub acest strat de istorie
personalã este un strat mai profund de istorie, experienþa universala
a speciei. A numit acest lucru inconºtient colectiv. Adicãfaptul cã
noi, toþi oamenii de pe pãmânt,avem vise care sunt în mare
asemãnãtoare ºi oricâta imaginaþie am avea, ne referim la anumite
obiecte ºi relaþii, avem ceva universal.
– a fost de asemenea un argument pentru el faptul cã toate delirurile din
lume, oricât ar fi de colorate au aceeasi vectori -persecuþia ºi grandoarea.