Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Terapeutica generalã
499
torpillage-ului (faradizãrile), care se fac dupã tehnici sugestive, adicã se
vorbeºte continuu, menþinându-se acea încredere a bolnavului. I se va spune
bolnavului cã se va folosi un procedeu electric uºor – vei constata dacã nervul
de pe partea asta a mâinii funcþioneaza bine – el va spune cã da, ºi noi asta
vrem. Îi spunem cã de pildã dupã trei asemenea ºedinþe nu va mai avea
amorþeli în braþ ºi s-ar putea ca dupã aceste ºedinþe într-adevãr bolnavul sã
spunã cã i-au fãcut bine. El va putea sã ne arate alte locuri unde îl doare ca
sã-i facem ºi acolo. Precauþii de a nu se folosi procedeul la cardiaci pe cord.
În ce boli merge sugestia? Marea boalã este isteria. Medicii mari, cinstiþi
se simt destul de prost în faþa isteriei, nu ºtiu ce sã-i facã. Ea prolifereazã ºi
se transformã în scene posibil violente dacã nu le faci jocul. Cel care a atras
atenþia asupra mecanismului sugestiv în isterie a fost Babinski. El a avut
curajul sã-i spuna lui Charcot cã mecanismul isteriei este sugestia. D-strã
îi sugestionaþi, tot prin sugestie paraliziile pe care le provocaþi îºi revin la
normal, de aceea este un instrument terapeutic ºi atunci definiþia ei este
tocmai aceasta. Adicã persoane excesiv de sugestibile, deci proporþional
cu nivelul intelectual pânã la un punct, dupã care prea mult nivel intelectual
ºi frica de sugestionare pot fi o opoziþie.
Sunt contraindicaþi paranoizii, paranoicii, hipocondrici. De aceea discuþia
preliminarã trebuie sã-i scoatã pe aceºtia. Dacã faci la toþi s-ar putea sã ai
eºecuri, sã se considere îmbolnãviþi de procedeul tãu, cã le-ai tulburat memoria,
sau cã se simþeau mai bineºi tu cu aceastã tehnicã i-ai tulburat.
Cei care practicã aceasta sugestie, în special pe cea hipnoticã, ajung sã-ºi
facã un fel de galerie ºi sã-ºi atragã oprobiul întregii bresle; breasla psihiatricã
nu suportã ca unul sã se distanþeze de grup ºi sã se ocupe numai de asta.
Practica nu le permite sã facã ºi altceva. Devin niºte specimene cu galeria lor
ºi cazurile lor pe care le culcã ºi le scoalã ºi le creºte sau scade pulsul.
Hipnoza
Cea mai puternicã ºi indubitabilã sugestie. Un medic, Braid (1843), a
descris acea gândire psihiatricã dinamicã, pornind de la observaþia pe care
el a numit-o somnambulism artificial; cunoºtea experienþele lui Mesmer,
în sensul cã influenþele lui Mesmer au dus la trei persoane la provocarea
unei stãri de modificare a conºtiinþei în care subiectul executa comenzi. În
somnambulismul natural, subiectul nu executa comenzi. În cel artificial,
asta a descris el – cã poate sã provoace somnambulism ºi sã-l facã sã execute
comenzi. De la aceasta experienþã, în a doua parte a secolului al XIX-lea,
s-au dezvoltat câteva centre în Europa, cu reputaþie pentru procedeul
hipnotic. În Franþa sunt celebre nume caBernheim ºi Ribot, iar la Viena
Breuer. În aceste centre ºi în plus la spitalul Salpêtriere – Charcot. În toate
aceste centre s-au fãcut demonstraþii de hipnozã, s-au fãcut ºcoli de medici