Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Terapeutica generalã
497
Sugestia activã ºi pasivã. Din acest punct de vedere relaþia pãrinte – copil,
medic pacient, lider – partizan poate fi unilateralã, unidirectivã, când este
activã, autoritarã – „nu discut“ ºi invers, de negociere, discuþie, adicã ajungi
pânã la urmã la un compromis. Sugestia se face atunci când o persoanã care
sugestioneazã are un prestigiu (halou). Oamenii sunt inegali din acest punct
de vedere. Probabil cã prestigiul se leagã uneori de o anume autoritate
simbolicã. Deci uneori influenþa vine din superioritatea unui simbol.
Influenþa mai depinde de cei care sunt de sugestionat ºi converseazã
între ei. Se ºtie ce este un cabinet de consultaþii sau sala de aºteptare la
dentist (dacã auzi comentarii bune despre medic, stai, dacã auzi lucruri
proaste, pleci).
Heterosugestie ºi autosugestie. Pâna aici s-a vorbit de heterosugestie,
urmeazã autosugestia – interiorizarea unei heterosugestii. Se cunosc de
exemplu explicaþia hipocondriei cu toate poznele ei (se explicã prin mecanismul
de autosugestie). Întâi este o cenestezie, apoi bolnavul stã într-o
situaþie ambiguã, pâna când este pus sã stea la raze. Este de ajuns sã audã de
la medic-hm, asta nu-mi place -ºi va crede cã este cancer sau altceva grav.
Sugestia se poate efectua în stare de conºtiinþã obiºnuitã (veghe) sau
sub narcozã medicamentoasã, când este mai uºoarã (sub amital) sau sub
hipnozã. Se adoarme la modul special bolnavul ºi apoi se sugereazã ceva.
Efectul de sugestie a dus la inventarea metodelor de control, de evaluare
a medicamentelor ºi la descoperirea efectului placebo. Adicã comparaþia
eficacitãþii reale a unui medicament cu unul fals, cu aceeaºi aparenþã –
metoda dublului orb de la psihofarmacologie. Efectul real este mai mare
decât cel placebo de câteva ori.
Efectul de sugestie este folosit în reclamã, pentru influenþarea
cumpãrãtorului. Jung, unul din cei mai mari filosofi, a atras atenþia cã
sugestia este folositã ca mecanism de îmbolnãvire colectivã.
În viaþa actualã sugestia este o forþã formidabilãîn alegeri, în învãþãmânt,
în toate fenomenele, în simpatie, antipatie, în toate selecþiile omeneºti este
mai importantã decât factorul raþional. Se þine cont la cel mai înalte niveluri
de calculul acest sugestiv al factorului psihoterapic.
Conteazã foarte mult ºi materialul senzorial concret omenesc. Omul
are nevoie de om, ºi când firma – reclama se miºcã, efectul asupra
spectatorului este mai mare decât la reclama imobilã. Sugestia nu este un
efect uºor nevrotic ci poate fi un efect global masiv, psihotic. Este ca un
Kandinski dar este plãcut. Nu vã miraþi cã unele personaje ale cãror nume
nu le pot pronunþa fac hipnozã, adunã 15.000 de puºtani ºi aduc muzicã
„novissimã“. Cred cã dacã am nimeri printre ei ne-ar mânca. Este acelaºi
fenomen de contaminare masivã ºi chiar dacã erai sau nu decis fãceai ca ei.