Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

494 Aurel Romila – Psihiatria
exerciþiul. Bolnavul va trebui sã-ºi rezerve la început o jumãtate de orã, iar
dacã o face singur un sfert de orã. I se explicã cã oricât ar fi de ocupat
trebuie sã-ºi rezerve un sfert de orã pe zi pentru aceast antrenament. Toþi
preferã înainte de somnul de searã, dar este cel mai bine sã fie folosit în
perioada 17-19, liber de digestie, de emoþiile de searã. Clasic, el trebuie sã
stea pe canapea sau în fotoliu (când se face în condiþii de policlinicã).
Care sunt exerciþiile? Schultz a gãsit ºase momente. În cãrþi se descriu
6-8 momente.
Primul ciclu (fiziologic). Se compune din niºe etape succesive ºi nu se
trece la etapa urmãtoare dacã nu s-a realizat bine prima etapã. Nu se explicã
tot ciclul bolnavului, ci se dã etapã dupã etapã aceastã explicaþie, fiindcã
ar putea sã nu-l mai intereseze dacã ar ºti tot.
1. exerciþiul de greutate: bolnavul stã în pat, relaxat, desfãcut la curea,
cravatã, pantofi. Orice excitant care îl strânge îi distrage atenþia. Se atinge
un moment de calm, dupã care se spune bolnavului cã la comanda
medicului, el trebuie sã simtã braþul mai greu, i se spune cã dacã îºi dã
silinþa, va putea simþi braþul greu chiar de acum sau de la a doua ºedinþã;
aºa cum un individ normal ajunge sã spunã cã are un braþ mai greu. Se
trece apoi la comanda pentru celãlalt braþ, apoi la picioare, apoi la tot corpul
– „eºti greu ca plumbul“.
2. exerciþiul de cãldurã; urmeazã chiar de a doua zi. Bolnavul poate sã
abandoneze ºi aceasta se întâmplã la exerciþiul de greutate care este unul
din cele mai grele. Înlãturã pe o serie de neserioºi care nu pot face
psihoterapie; exerciþiile sunt uºoare dar bolnavii nu au rãbdare. Dupã ce
în aceleaºi locuri bolnavul a simþit greutatea, acum i se cere sã simtã cãldura.
Cãldura va ajunge din braþ în vârful degetelor la mânã ºi la picior. Tehnica
este la fel, cu aceeaºi ordine ca la exerciþiul 1. Ies mai multe ºedinþe.
3. exerciþiul de abdomen (unii dau aici inima; eu dau în ordine fiziologicã
ºi voi explica de ce). În abdomen nu simt nici o durere ci o cãldurã plãcutã;
la cei cu cenestopatii la acest exerciþiu s-ar putea sãdureze luni sau chiar
ani; se va opri exerciþiul aici ºi se va stãrui la tipul de cenestopatii pe care
îl are cazul respectiv.
4. exerciþiul de respiraþie. Se respirã adânc ºi liniºtit.
5. exerciþiul de inimã. Inima bate puternic. Nu se face din aceastãcauzã
dupã masã. Cordul bate puternic ºi s-ar putea ca exerciþiul sã sperie
bolnavul. Cenestopatii pe cord se plâng de momentul de dupã masã, adicã
între 14-17. Bate puternic ºi liniºtit, asta înseamnã ordonat, regulat.
6. fruntea o simt rece. Unii psihoterapeuþi fac aeroterapie. Senzaþia
obþinutã trebuie sã fie de mai rece decât restul corpului; multe pãrþi ale
corpului sunt mai calde decât capul. Fruntea nu este mai caldã decât mâna,
decât dacã ai avea febrã.