Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihiatria medico-legalã
467
reþete, gen iatã cazul – iatã soluþia, ca la o abacã. Nu existã reþeta, nu existã
obligativitate pentru voi ca un diagnostic pus de oricine din þara asta sã vã
oblige sã nu vedeþi realitatea din faþa voastrã. Voi ca experþi în act trebuie
sã decideþi, cu capul ºi conºtiinþa voastrã cum e mai bine în situaþia acelui
om, nu sã ziceþi cã l-a dat profesorul cutare cu un diagnostic, cum sã fac eu
modificarea...Vã veþi lua numai dupã situaþia actualã, stare de remisie dupã
toate noþiunile pe care trebuie sã ºtiþi sã le aplicaþi atunci.
O altã situaþie. Pot cãdea victime cei cu psihoze maniaco-depresive,
care dau remisiuni perfecte dar care implicã recãderea ºi psihiatrul nu poate
spune niciodatã cã un asemenea caz nu va mai recãdea. Soþia vrea sã
divorþeze, pentru motivul cã vrea sã aibã copii normali ºi nu-mi trebuie
unul care nu se ºtie când mai face o crizã. Psihoza maniaco-depresivã nu
intrã în alienaþia mintalã cronicã.
Toate trei categoriile pot cunoaºte un stadiu psihopatoid, în care fac
foarte multe lucruri utilitare, adicã furturi, insulte ºi toate acestea sunt
pedepsibile, chiar dacã au aceste grave etichete, dar ei nu sunt atunci
schizofreni, adicã veþi vedea foarte multe cazuri de epileptici cu intelectul
limitã, care circulã prin toate aglomeraþiile ºi furã continuu. ªi tot timpul îi
scuzãm, îi încurajãm.
O altã problemã practicã este a maniacalului, care apare în expertizã
hipomaniacal, care este interpretat ca huligan, impulsiv. Sau ca alcoolic
inveterat. Aici trebuie precizatã tot periodicitatea lui, adicã în momentul
când au crizã au toate simptomele crizei, adicã insomnia, superficializarea
în toate, aparenta bogãþie a acþiunii, deci ei devin întreprinzãtori ºi familia
ne spune câte afaceri au ei în plan. Ori alcoolicul cronic nu face aºa.
Psihopatul impulsiv nu este acest tip. El este obiºnuit pânã la un punct ºi
reacþioneazã când este provocat.
Demenþii ºi deterioraþii fac foarte rar crime în timp ce psihoticii fac relativ
mai des decât demenþii. Ordinea frecvenþei este: epilepsia, schizofrenia,
mania, heterosuicidul în melancolie ºi crimele pasionale ale paranoiacilor
ºi parafrenilor.
S-a obiºnuit încã din secolul trecut sã se descrie pe larg numai fapta, ca
ºi când numai fapta dã socotealã de entitate.Fãrãsã vezi subiectul dacã eºti
la locul faptei ºi þi se relateazã fapta, spui – e un epileptic sau un schizofren.
Sigur cã aici este greºit procedeul, este mai bine sã vezi ºi fãptaºul ºi sã þii
cont de toate.
Dar de ce s-a vorbit aºa? Fapta epilepticului dovedeºte o orbire, este ca
o maºinã automatã. Ce este caracteristic maºinii? Marea brutalitate ºi faptul
cã trece prin toate obstacolele ca un orb. Exact cum ai pune o maºinã pe
duºumea ºi în mers se loveºte de toate. Este totala nemotivare. Epilepticul
nu este capabil sã facã roman din fapta lui, stã cu un calm dezarmant ºi se