01.06.2013 Views

Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

464 Aurel Romila – <strong>Psihiatria</strong><br />

sindromul dominant. Nu este voie sã te încurci într-o sindromologie<br />

confuzã. Aceste miºcãri de învãluire aratã nesiguranþa psihiatrului ºi pânã<br />

la urmã o confuzie, o lipsã de concepþie. Psihiatrul trebuie sã aleagã din<br />

multitudinea sindroamelor sindromul dominant. Sindromul dominant este<br />

în ordinea scalei de care am vorbit de mai multe ori sindromul cel mai<br />

grav, deci sindromul situat cel mai jos pe scara psihopatologicã ºi el dã<br />

tonalitatea discernãmântului. Deci în momentul în care dta ai ideea cã el<br />

are un sindrom demenþial, ce mai vorbeºti de astenie, etc.? Invers. Dacã<br />

eºti convins cã starea actualã este astenia, ce rost mai e sã mai bagi cã are<br />

elemente atipice, cãci dacã are elemente atipice adicã e un sindrom discordant,<br />

este cu totul alt diagnostic ca discernãmânt.<br />

Am fixat sindromul dominant.<br />

4. Urcãm mai sus ºi fixãm entitatea nosologicã admisã. Deci trebuie<br />

sã lucrãm cu o terminologie admisã. Nu înseamnã cã vã obligãm sau vã<br />

condamnãm la un limbaj banal. Puteþi sã îl faceþi ºi mai bun în viitor, însã<br />

sã nu renunþaþi la entitãþi. Adicã expertiza trebuie sã conþinã pânã la urmã<br />

ce boala este. Deci nu cã ar fi ceva marginal ºi apare ca ceva confuz,<br />

neputând trage concluzia dacã este sau nu bolnav. Asta este prima concluzie<br />

a expertizei. Trebuie sã tindem ca sistemul nosologic sã fie cât mai reductibil<br />

la schemele OMS. Trebuie sã stabilim dacã persoana din faþa noastrã este<br />

sau nu maturã sau imaturã ºi dacã imaturitatea ei precede fapta sau boala<br />

respectivã. De exemplu, este un oligofren, atunci se înþelege cã precede<br />

fapta. Dacã este un psihopatoid posttraumatic, se înþelege cã succede fapta,<br />

traumatismul fiind însuºi punctul de plecare al procesului actual.<br />

5. Stabilirea nivelului de conºtiinþã actualã. Este ºtiut cã între conºtiinþa<br />

actualã ºi conºtiinþa faptei cel mai adesea existã deosebiri, adicã pot fi trei<br />

situaþii:<br />

a. conºtiinþa actualã este aceiaºi cu conºtiinþa faptei, este deci vorba de<br />

obicei de un normal ºi nu de un psihotic, adicã e un caz foarte grav.<br />

b. conºtiinþa actualã normalã, conºtiinþa faptei patologicã – de obicei e<br />

un psihopat, care nu se poate stãpâni în anumite situaþii deosebite,<br />

dar acum este elegant ºi normal. Nu trece cu uºurinþã, e normal, nu<br />

are nimic. Sã ºtiþi cã majoritatea expertizelor din þarã vin aºa, adicã<br />

nu gãsim nimic. Întrebat de halucinaþii, nu are, nu se gãsesc deliruri<br />

ºi prin urmare este vorba de un tip care trebuie sã rãspundã.<br />

c. în timpul faptei era normal, dupã faptã – o boalã gravã. Vã daþi seama<br />

cã este reacþie la întâmplare. E normal ca dupã ce omori sã ai<br />

remuºcãri, sã nu dormi, sã te doarã capul, sã plângi, sã te apuce frica,<br />

e normal dupã ce faci 5 crime ºi glonþul e în ceafã, sã auzi tot felul de<br />

voci ºi toatã patologia psihicã. Atunci face parte din apãrarea voastrã<br />

vitalã. Aºa cã vom întâlni aceste situaþii ºi cum le descifrãm? Trebuie<br />

sã vã spun cã intuirea momentului faptei este lucrul cel mai greu.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!