Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

462 Aurel Romila – Psihiatria
este strict interzis unui psihiatru sã facã literaturã ºi sã se abatã de la
întrebãrile tribunalului. De aceea oricât ar bate câmpii, nu trebuie sã uite
pânã la urmã cã li s-au pus una sau cinci întrebãri ºi cã acelea trebuie sã
primeascã unu sau cinci rãspunsuri. Atât ºi nimic mai mult. În aceastã
privinþã psihiatrul în expertizã trebuie sã adopte deci un stil juridic; un stil
juridic înseamnã un stil obiectiv cu termeni preciºi, cu termeni reverenþioºi,
decenþi, serioºi ºi întotdeauna fondaþi cel puþin pe textele în uz, oricând el
trebuie sã dovedeascã cu supliment cã ºi-a bazat diagnosticul sau
simptomul pe sensul cutare din cartea cutare, pagina cutare.
Deci expertiza este o psihiatrie precisã, cu mult mai precisã decât o
practicãm în dosarele obiºnuite. Expertiza presupune un mod de lucrude
o discreþie desãvârºitã. Dacã ea transpirã înseamnã cã cei trei experþi plus
dactilografa trebuie sã rãspundã de tot ce se întâmplã dacã transpirã acest
lucru. Prin urmare corespondenþa, pãstrarea materialului este strict secretã
ºi aici nu poþi sã spui – pardon, am uitat, am pierdut hârtii, aºa ceva aici nu
existã. În expertizã, spre deosebire de clinicã, trebuie sã fii cu mult mai
acoperit, trebuie sã cereþi mai multe explorãri decât în mod obiºnuit. În
expertizã nu se discutã la ce bun sau de ce sã-i fac pneumo dacã îl doare
capul; în expertizã trebuie sã avem un plus de documentaþie biopsihologicã
ºi sã micºorãm cât mai mult impresia cã intervine numai deºteptãciunea
noastrã în a descifra cazul.
Al doilea sfat este sã fiþi cât mai expliciþi. Sã evitaþi expertizele telegrafice,
expertizele care par ca niºte decrete prezidenþiale (subiectul prezintã
schizofrenie, deci are discernãmântul abolit, se recomandã 114). În aceste
treburi expertiza a fost convocatã tocmai pentru o discuþie largã a situaþiei,
nu pentru o comprimare. Justiþia aºteaptã de la noi demonstraþie ºi nu stil
apodictic de oameni care nu greºesc ºi care impun niºte etichete.
Întotdeauna expertizele sunt contestate când se fac dupã stilul care vi l-am
spus. Inutil sã mai spun cã trebuie bãtute de o dactilografã care ºtie
gramaticã, pe o foaie onorabilã, fiindcã acest act ne reprezintã. Indiferent
de cât de ocupaþi aþi fi, trebuie recitit actul cu atenþie, cãci se strecoara
greºeli. Decie nevoie de prudenþã, cãci actele noastre au circulaþie ºi valoarea
necesarã probatorie relativã în justiþie.
Pe ce ne bazãm noi în probarea scãderii discernãmântului? Noi ne bazãm
pe meseria noastrã, adicã psihiatrie ºi mai ales ne bazãm pe 6 puncte care
cuprind psihopatologia, dacã vreþi, psihopatologia expertizei.
1. Ne bazãm pe semiologie. Semiologia de expertizã este alta decât cea
de spital. Fiind o situaþie specialã, ea poate fi deformatã. Semiologia de
expertizã poate fi deci simulatã, deci inventatã total; foarte frecvent
acestlucru, pentru cã subiecþii sunt aduºi din închisoare, deci dintr-un
mediu psihopat unde sunt rãufãcãtori, rãuvoitori, subiecþii sunt dupã
contacte cu avocaþi, deci prin definiþie nu trebuie sã aibã scrupule în apãrare,