Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

460 Aurel Romila – Psihiatria
pentru actul comis, art.112 c.p. ºi mãsuri de siguranþã pentru posibile acte
agresive, decretul 313 de internare obligatorie (înlocuit în prezent de Legea
de Sãnãtate Mentalã – legea 487/2002). Aceastã lege subliniazã în primul
rând apãrarea sãnãtãþii mintale, în al doilea rând prevenirea tulburãrilor
psihice, normele de îngrijire ºi ceea ce este nou – drepturile persoanelor cu
tulburãri psihice. În privinþa internãrii într-o unitate de psihiatrie, pe lângã
cea voluntarã se pune problema internãrii nevoluntare. Ea este decisã de
un psihiatru, care trebuie sã aprecieze periculozitatea pentru bolnav ºi
pentru anturaj, internarea se face în spital de psihiatrie care dispune de
condiþii specifice. Internarea se face la solicitarea medicului de familie,
membrilor de familie, administraþia publicã localã, poliþie, jandarmerie,
parchet. Transportul se realizeazã cu ambulanþa, însoþit de poliþie,
jandarmerie, pompieri. Internarea se decide la camera de gardã a spitalului
ºi se confirmã în 72 de ore de cãtre o comisie specialã a spitalului. Aceastã
comisie va examina periodic pacientul. Decizia de internare nevoluntarã
este notificatã în maxim 24 de ore la parchet. Dacã parchetul considerã cã
internarea e nejustificatã, se va efectua o nouã examinare psihiatricã de
altã comisie medico-legalã.
Hotãrârea de internarea nevoluntarã poate fi adusã în justiþie. Dacã
pacientul nu e deplasabil, se deplaseazã judecãtorul. Judecarea se face în
procedurã de urgenþã. Dacã bolnavul pleacã, spitalul trebuie sã anunþe
poliþia ºi parchetul. Oricum, procedura este în curs de limpezire,
deocamdatã pare greoaie ºi posibilitatea de a interna un bolnav periculos
se izbeºte de o mulþime de obstacole, aºa cã internarea nevoluntarã rãmâne
o problemã pentru þara noastrã.
Art.112 cere douã precizãri care vin din articolele urmãtoare, 113 ºi 114.
În art.113 se introduc toþi cu discernãmânt scãzut, care pot face în majoritatea
cazurilor tratament în spitalul penitenciarului, prin urmare pedeapsa se
face ºi în foarte rare cazuri tratamentul se poate face în instituþii psihiatrice
ambulatorii, atunci când delictul este minor dar subiectul este atenþionat
ºi bãgat la art.113. Art.114 presupune discernãmântul abolit ºi internare
obligatorie pânã la însãnãtoºire, stând în spital special, adicã cu mãsuri de
pazã. Practic douã spitale din þarã sunt destinate cazurilor din Bucureºti
de acest tip – Sp. Poiana Mare/Doljºi Sp. Ojasca/Buzãu.
În afarã de capacitatea de a fi pedepsit penal, subiectul mai trebuie sã
aibã ºi o capacitate civilã. Este capacitatea de a încheia un act de moºtenire,
de a face un testament asupra proprietãþii sale, de capacitatea de a se
cãsãtori, divorþa, capacitatea de a creºte copii ºi a-i educa, de a face copii
sau inversul, starea de incapacitate civilã, care presupune tutelare de cãtre
un membru din familie, dacã acesta nu e capabil – o tutelare oficialã. În
acest sens, primãria este prin definiþie un organ de tutelã, pentru cei din
teritoriul primãriei. Mai existã o capacitate de muncã, de conducere auto.