Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

450 Aurel Romila – Psihiatria
partenerul, cu copiii. Americanii pun preþ pe urmãtoarele trãsãturi: duritate,
lipsa responsabilitãþii, incapacitatea de a învãþa din experienþã sau pedeapsã,
lipsa sentimentului de vinovãþie, fixare pregenitalã, absenþa conflictului.
O trãsãturã la care meritã sã reflectaþi esteabilitatea psihopatului de a se
scuza ºi a raþionaliza comportamentul greºit, cu o artã pe care nu o are
normalul,când este luat pe nepregãtite ºi certat de un ºef ; într-aºa o situaþie
psihopatul dã un rãspuns cu calm de întoarce toatã problema pe dos.
Discernãmântul este pãstrat cu atenuare în cazul biopatiilor, adicã pe
un hipertim îl ia gura pe dinainte ºi insultã pe cineva, un impulsiv dã un
pumn la o replicã ce nu-i place („ ãºtia, beþivii de la Dinamo, pierd toate
meciurile“). El nu a aranjat cu expertiza sã-l scoatã, el este un impulsiv care
prin biopatia lui nu se poate reþine. În cazul sociopaþilor, discernãmântul
este pãstrat integral. Sunt foarte ºmecheri, încearcã sã-i corupã pe experþi,
sã simuleze ºi sã joace la nevoie ºi „cartea nebuniei“.Sociopatia favorizeazã
urmãtoarele biopatii – cele cu plus – impulsivul, excitabilul, histrionicul,
paranoiacul, perversul sexual, deci aceia care sunt mai înclinaþi sã facã
sociopatizare decât astenicul, care are viaþã prea puþinã ºi îi e fricã ºi de o
viaþã normalã, în schimb cei cu plus au acest curaj care îi face sã
minimalizeze conflictul.
Psihopaþii fac decompensãri psihotice ºi nevrotice, fiecare dupã varianta
lui cea mai apropiatã, adicã de pildã astenicul va face tulburãri neurastenice,
psihopatul melancolic va face tulburãri ca melancolia vera cu tendinþã la
suicid, cel paranoic va face un sistem psihotic paranoiac; este mai predispus
la paranoia un psihopat paranoic decât un psihopat astenic.
Tulburãrile de personalitate, dupã DSM IV TR, se împart în urmãtoarele
trei categorii: categoria A – tulburarea de personalitate paranoidã, t.p.
schizoidã, t.p. schizotipalã; categoria B – t.p. antisocialã, t.p. borderline,
t.p. histrionicã, t.p. narcisicã; ºi categoria C – t.p. evitantã, t.p. dependentã,
t.p. obsesiv – compulsivã ºi t.p. nespecificã.
La capitolul psihopatii avem de fãcut urmãtoarele observaþii:
1. foarte rar existã numai o trãsãturã anormalã. În cazurile date existã
mai multe trãsãturi anormale ºi toatã arta diagnosticã este de a seria aceste
trãsãturi în ordinea importanþei. În caz cã mai multe trãsãturi sunt
aproximativ egale, este preferabil atributul de psihopatie polimorfã.
2. psihopatia are o foarte mare importanþã medico-legalã deoarece
psihopaþii suprasimuleazã ºi ar vrea sã scape de rãspundere când fac un
act antisocial ca sã beneficieze de drepturi ºi sã disimuleze aztunci când
vor sã capete carnet auto, sã poarte armã, etc.
3. în evoluþia psihopatiei trebuie sã distingem perioade compensate ºi
perioade de decompensare. Decompensãrile pot fi nevrotice sau psihotice
ºi trebuie avute în vedere la diagnostic deoarece decompensãrile nevrotice