Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihogenii
425
controlate au fost conduse de terapeuþi antrenaþi specific pe baza acestor
manuale pentru BN. terapia cognitiv – comportamentalã implementeazã
un numãr de procedee cognitive ºi tehnici comportamentale pentru a
întrerupe acest ciclu comportamental autoîntreþinut de mâncat bulimic ºi
dietã restrictivã, modificarea cogniþiilor ºi credinþelor disfuncþionale ale
individului cu privire la alimentaþie, greutate ºi imagine corporalã
conceptul despre sine global.
Datele disponibile sugereazã cã o psihoterapie structuratã e superioarã
unei probe unice de AD. Goldbloom et al. au studiat fluoxetina, CBT ºi
asocierea. La o lunã toate tratamentele au determinat o reducere
semnificativã a simptomatologiei, dar cea mai micã reducere a fost în grupa
doar cu medicaþie. Walsh et al. a studiat combinaþia CBT sau psihoterapia
suportivã (SPT)+ desipraminã sau fluoxetinã (CBT + medicament > SPT +
medicament > medicament). Studiile au prezentat în plus rate mari de
retragere, aproape jumãtate dintre subiecþi. Deci sunt necesare eforturi de
aderenþã la tratament ºi dezvoltarea unor aborduri suplimentare. Predictori
de recãdere în terapia cognitiv – comportamentalã în Bulimia Nervosa
Halmi a realizat un studiu care examineazã determinanþii ameliorãrii
susþinute dupã un curs de terapia cognitiv– comportamentalã. 20 de ºedinþe
de CBT administrate pe o perioadã de 16 sãptãmâni la 194 pacienþi. Analiza
rezultatelor a adus concluzii neaºteptate. Pacienþii cu susþinerea remisiunii
au fost bolnavi mai mult timp (14.7 luni faþã de 9.2 luni). Prezenþa unei
tulburãri de personalitate comorbide corelatã de obicei cu pronostic mai
rãu nu a fost factor semnificativ în acest studiu. Tulburãrile comorbide
inclusiv abuzul de substanþe nu au avut efect. Evaluarea dificultãþilor de
alimentaþie a fost evaluatã cuYale-Brown-Cornell Eating Disorder Scale
(YBC-EDS). Acest instrument are 8 itemi care evalueazã severitatea
preocupãrilor ºi ritualurilor alimentare cât ºi 6 itemi care evalueazã factorii
motivaþionali. Indivizii cu scoruri motivaþionale sau dorinþa de schimbare
mai înalte dupã ºedinþele CBT aveau mai mare probabilitate de menþinere
a remisiunii dupã 34 de sãptãmâni. La fel ºi pentru pacienþii cu scoruri
mai joase la preocupare ºi ritualuri alimentare. Alte scoruri cu corelare
pozitivã de remisiune susþinutã erau gânduri scãzute de bulimie (bingeingpurging)
cât ºi scoruri mai joase de foame la sfârºitul ºedinþelor CBT. Cei
cu remisiune susþinutã aveau de asemenea scoruri joase la „reþinere“ –
preocuparea cu reþinerea de la mâncare. De exemplu, indivizii care se opresc
din mâncat înainte de a fi sãtui sau cei care îºi monitorizeazã îndeaproape
nivelul aportului alimentar ºi caloric au niveluri înalte de reþinere. Pacienþii
cu niveluri înalte de stimã de sine la sfârºitul tratamentului aveau de
asemenea probabilitate mai mare de susþinere a remisiunii. Perioadele mai
mari de abstinenþã completã în timpul tratamentului se corelau de
asemenea cu ameliorarea susþinutã.