Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihogenii
417
Tulburãri de alimentaþie neclasificate (EDNOS). Aceastã categorie de
pacienþi prezintã mare parte din trãsãturile clinice comune ale AN ºi BN
dar nu întruneºte criteriile pentru un sindrom complet. Exemple pot include
la femei – toate criteriile de ANdar menstre regulate sau toate criteriile
de AN dar în ciuda unei pierderi ponderale semnificative, greutatea rãmâne
în limite normale, sau toate criteriile de BN dar mâncatul bulimic ºi
mecanismele compensatorii inadecvate se produc la o frecvenþã mai micã
decât de douã ori pe sãptãmânã sau cu duratã de mai puþin de 3 luni,
utilizarea mijloacelor compensatorii la uni individ normoponderal dupã
ingestia unor cantitãþi mici de mâncare, mestecarea ºi scuiparea fãrã ingestie
a unor cantitãþi mari de mâncare. Tulburarea de binge eating unde apare
mâncatul bulimic dar fãrã comportamente compensatorii inadecvate.
Complicaþii bulimiei pot fi legate de consecinþele vomelor ºi laxativelor
(hipokaliemie, hiponatremie, alcalozã, deshidratare), complicaþii organice,
infecþii. Vomele duc la o iritare a mucoasei esofagiene. Se produc carii,
pioree, gingivite din cauza efectului acidului gastric (mai ales feþele
linguale ale dinþilor superiori; efectele asupra dinþilor sunt în majoritate
ireversibile). Dacã pacientul tot vomeazã, e bine sã clãteascã gura cu
bicarbonat de sodiu alimentar decât sã utilizeze apã ºi pastã de dinþi,
pentru a neutraliza mai bine acidul. Semnul Russell – sângerare, leziuni
sau calozitãþi la nivelul degetelor mâinii– se produce din cauza contactului
repetat cu incisivii, dar nu se observã la pacienþi care utilizeazã codiþa
periuþei de dinþi sau alte obiecte pentru a provoca voma. Opt procente
dintre cei cu BN vor prezenta hipertrofie parotidianã de etiologie neclarã
care este nedureroasã ºi se produce în zilele cu vomã. Este fãrã
semnificaþie medicalã ºi dispare când vomele se întrerup.Dilatarea acutã
a stomacului este o complicaþie rarã.
Preocupãrile mentale legate de hranã sunt aproape permanente, e o
luptã permanentã contra tentaþiilor. Uneori accesele de bulimie fac loc unei
perioade de dietã compensatorie (bulimarexie). S-au descris chiar ºi
comportamente alimentare în timpul ºofatului ºi s-a remarcat cã mâncatul
la volane socotit ca fiind într-un loc izolat ºi sigur unde se poate realiza
bingeing. Uneori se practicã ºi vomatul în maºinã. La acest comportament
poate contribui ºi uºurinþa cu care se obþine mâncare de la fast-food-uri
sau magazinele staþiilor de carburanþi.
Aproximativ 50% dintre pacienþi au anomalii la examenele de
laborator, mai frecvent hipokaliemie ºi alcalozã metabolicã hipocloremicã
datorate vomelor. Istoricul, examenul fizic ºi tulburãrile electrolitice dau
diagnosticul în 80% din cazurile cu evoluþie îndelungatã. Trebuie
menþionat cã durata medie a simptomelor este de 6 ani înainte de a fi
diagnosticatã BN.