Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihogenii
415
în AN ºi nu apare frica morbidã de a deveni supraponderal sau amenoree
de mai mult de 3 luni. Ideile delirante legate de alimente din schizofrenie
nu se centreazã pe conþinutul în calorii al alimentelor, pe frica de a deveni
obez ºi nu prezintã activitatea fizicã excesivã a anorecticelor. Scãderea
ponderalã e frecventã în boli medicale cum sunt hipertiroidia, boala Crohn,
boala Addison, DZ.
BULIMIA NERVOSA(BN). Conduite bulimice.
Bulimia nervosa (BN) presupune apariþia unor episoade repetate de
ingestie impulsivã ºi incoercibilã a unor cantitãþi importante de alimente
care se pot însoþi de sentimentul de pierdere a controlului ºi de vinovãþie
ºi care determinã pacientul sã vomeze, sã posteascã, sã facã exerciþii în
exces sauînsoþite de autoadministrarea unor medicamente care sã permitã
evitarea creºterii ponderale (diuretice, laxative) ºi clisme. E prezentã ºi frica
morbidã de a deveni gras. Mult timp incluse în cadrul conduitelor
alimentare din anorexie, conduitele bulimice ºi BN au fost ulterior delimitate
de AN. De-a lungul evoluþiei bolii lor,30 – 80% dintre pacienþi vor
alterna între AN ºi BN. Acest patern bimodal este cunoscut ca bulimarexia
Bulimia poate fi asociatã uneori cu obezitatea. Bulimia asociatã cu vome
sau alte procedee de control al greutãþii se însoþeºte de o greutate normalã
sau chiar subnormalã.
Epidemiologie. Poate exista o predispoziþie geneticã. Rudele de gradul
I ºi II ale pacienþilor cu BN au o incidenþã crescutã de tulburãri de dispoziþie
ºi abuz de substanþe.
Clinica în BN
Accesele bulimice apar la femei între 20 ºi 30 de ani, de nivel social ºi
intelectual peste medie, tulburarea fiind trãitã în secret. Poate începe dupã
o perioadã de sãptãmâni – un an dupã un regim de slãbire. Persoana afectatã
este în general o perfecþionistã care are un concept de sine dereglat,
instabilitate afectivã, control al impulsului deficitar, o absenþã a funcþionãrii
adaptative faþã de stresuri de dezvoltare ºi diferite sarcini de rezolvat
(pubertate, relaþii cu pãrinþii ºi colegii de generaþie, sexualitate, etc.). Abuzul
de substanþe este remarcat la 33% din pacienþii cu BN.
De obicei, pacienta simte o dorinþã incoercibilã de a mânca, încearcã sã
reziste un timp dupã care cedeazã ºi mãnâncã cantitãþi importante de
alimente. Nu este vorba de o degustare, alimentele fiind înghiþite rapid.
Crizele pot fi rare sau chiar peste zece pe zi. Cel mai frecvent criza apare
atunci când pacienta este singurã sau are timp liber, cele mai propice
momente fiind sfârºitul zilei ºi noaptea. Pacienta mãnâncã pânã la saturare
sau pânã la o senzaþie dezagreabilãsau dureroasã de distensie a stomacului.