Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

412 Aurel Romila – Psihiatria
nu par jenate psihologic de dispariþia ciclurilor; uneori este chiar o eliberare
de acest aspect al feminitãþii. Cu toate cã se ajunge la scãdere ponderalã
semnificativã, anorectica susþine cã e bine, îºi neagã slãbirea, astenia,
afectarea stãrii sale generale. AN trebuie sã fie parte a diagnosticului
diferenþial la pacienþi care prezintã o scãdere ponderalã sub 85% din
greutatea expectatã, care au pierdut recent mult din greutate ºi care au
semne de metabolism scãzut – ex. bradiaritmie, bradipnee (compensare
respiratorie pentru alcalozã), hipotensiune (TA sistolicã< 90 mm Hg), ºi
hipotermie (semne frecvente în AN). Pe lângã semnele de mai sus, alte
semne comune ale AN suntedeme carenþiale, atrofie muscularã, emaciere,
deshidratare, piele uscatã cu descuamãri, carotenemie (tentã gãlbuie a pielii,
în special a palmelor ºi plantelor), modificãri circulatorii periferice cu
cianozã ºi afectarea fanerelor (pilozitate de tip lanugo pe braþe ºi faþã cu
pierderea pãrului de pe cap ºi cel pubian), uter /cervix mici, mucoasã
vaginalã uscatã. Tulburãrile electrolitice pot determina slãbiciune, letargie,
aritmii cardiace. Practic malnutriþia poate afecta orice organ, iar
complicaþiile cardiace sunt responsabile de 50% dintre decesele
anorecticelor. Deficitele de volum de materie cenuºie observate pot persista
dupã refacerea greutãþii corporale.
Cu toate acestea pacienta poate desfãºura o activitate excesivã. Existã o
tulburare de percepere a imaginii corporale, o nerecunoaºtere a slãbirii ºi
o fricã permanentã de a se îngrãºa. Preocuparea excesivã cu mãrimea ºi
aspectul corpului existã ºi în cadrul populaþiei feminine generale. Pentru
a accentua distorsiunea cognitivã, se subliniazã trei aspecte. „Tulburare în
modalitatea în care este experienþiatã greutatea sau aspectul corpului“
reflectã afirmaþia persoanei cã ar fi grasã sau cãatenþia se focalizeazã pe
anumite porþiuni ale corpului (ex. coapse, sâni, abdomen) socotite ca prea
grase chiar când persoanele sunt evident subponderale. „Influenþã
exageratã a greutãþii corporale sau a aspectului asupra evaluãrii propriei
persoane“ reflectã dominanþa acestora din urmã asupra persoanei.
Siguranþa de a fi slab ºi a controla dieta are rol compensator faþã de arii de
nesiguranþã ca relaþiile interpersonale ºi aºteptãrile pe care le presupune
rolul de adult. „Negarea seriozitãþii slãbirii actuale“ reflectã încãpãþânarea
(„unwillingness“) de a recunoaºte cã acel corp emaciat nu este nici sãnãtos
ºi nici atractiv. Dupã debutul AN se dezvoltã frecvent comportament
obsesiv – compulsiv – obsesie legatã de curãþenie remarcatã prin implicarea
mai importantã în curãþarea casei ºi studiat compulsiv dar care presupune
mult mai multe ore de învãþat din cauza dificultãþilor de concentrare.
Relaþiile sociale sunt sãrace, viaþa sexualã lipseºte sau presupune
detaºare, dezinteres ºi e dovada unei întârzieri în dezvoltarea sexualã
psihosocialã.