Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

404 Aurel Romila – Psihiatria
exclusiv la femei (90%-95% dintre cazuri). Incidenþa AN la 100.000 pe an
este de 19 la femei faþã de 2 la bãrbaþi. Prevalenþa BN e de aproximativ 1– 3%
din adolescente ºi pânã la 10% din femeile din colegii.Incidenþa BN la 100.000
pe an este de 29 la femei faþã de 1 la bârbaþi. Vârful de debut este la vârste
între 13 ºi 20 de ani. S-a observat cã o treime din femeile cu diabet dependent
de insulinã sufereau de o tulburare de alimentaþie ºi îºi restricþionau
doza de insulinã pentru a evita creºterea ponderalã. La acest tip de pacienþi
se dezvoltau rapid complicaþiile microvasculare, în special retinopatia (84%
dintre femeile cu diabet care au tulburare de alimentaþie vor face retinopatia
dupã 4 ani). Aproximativ 2% din adulþi întrunesc criteriile de BED. Sunt
documentate cazuri de AN ºi BN ºi la bãrbaþi. În loturile clinice raportul
bãrbaþi/femei erau între 1:10 ºi 1:20. Datele epidemiologice aratã cã
aproximativ 40% dintre subiecþii cu BED sunt bãrbaþi.
Studiile sugereazã o creºtere globalã a tulburãrilor de alimentaþie în ultimii
50 de ani. Evoluþia este heterogenã. Proporþia rezultatelor de evaluare a
prognosticelor depinde de vârsta grupului ºi de tratament. Sunt frecvente
aspecte reziduale. AN este asociatã cu o ratã de mortalitate crescutã.
Se pare cã pacienþii cu tulburãri de alimentaþie tind sã migreze între
categoriile diagnostice ale AN, BN ºi cele atipice. Se pare cã e vorba de
mecanisme comune ºi în egalã mãsurã distincte de alte tulburãri, deoarece
tulburãrile de alimentaþie nu evolueazã spre alte tipuri de condiþii.
Factori de risc ºi corelate ale tulburãrii de alimentaþie
Odatã ce nu sunt cunoscute cauzele specifice de producere a AN ºi BN,
conceptele moderne încearcã realizarea unor modele multidimensionale.
Comportamentele ºi influenþele care antedateazãtulburãrile pot fi împãrþite
în factori de vulnerabilitate biologicã, factori de predispoziþie psihologicã
ºi influenþele societãþii. Dupã declanºarea tulburãrii, devin importanþi
diferiþi factori de întãrire psihologicã ºi fiziologicã a comportamentelor
alimentare dereglate.
Factori de risc psihologici/psihiatrici. Primele teorii psihologice au
pus accentul pe mecanismele fobice – ar fi un rãspuns de evitarea fobicã
faþã de mâncare, efect al tensiunilor sociale ºi sexuale generate de
modificãrile somatice din timpul pubertãþii, explicaþiile psihodinamice
indicau fantezii de impregnare oralã, relaþii de seducþie, dependente cu
taþi pasivi, afectuoºi ºi vinovãþia faþã de agresivitatea faþã de mamã
perceputã ambivalent. Ulterior s-a teoretizat un defect de dezvoltare
cognitivã ºi perceptivã cu tulburãri ale imaginii corporale, de percepþie
ºi un sentiment de ineficacitate. Dintre trãsãturile de personalitate descrise
se noteazã gândire obsesionalã, rigidã, introversie socialã, nesiguranþã
interpersonalã accentuatã, minimizarea afectului, conformitatea excesivã,