Psihiatria 2004 - Dr. Marian Popa

Psihogenii
401
Tratament
In contrast cu psihozele unde chimioterapia este prevalentã faþã de
psihoterapie, în nevroze situaþia este inversã, în sensul cã psihoterapia
prevaleazã faþã de chimioterapie. De aceea noþiunea psihanaliticã de transfer
este esenþialã. Ea se referã de fapt la încrederea conºtientã ºi inconºtientã
pe care o are pacientul faþã de terapeut ºi la contratransfer, adicã atitudinea
pozitivã sau negativã a terapeutului faþã de pacient.
Legãturile terapeutului cu nevroticii sunt durabile ºi variabile,
ajungându-se la imposibilitatea separãrii sau la conflicte amoroase.
Psihoterapia constã în întãrirea ego-ului, a conºtiinþei de sine, în creºterea
capacitãþii de stãpânire emoþionalã ºi în minimalizarea factorilor de stres.
Se recomandã menþinerea unei activitãþi moderate, în paralel cu
tratamentul, sau în cazuri mai severe întreruperea activitãþii ºi odihnã
activã. În toate se poate greºi, de pildã, dacã se recomandã o cãlãtorie la
munte, fãrã sprijinul psihoterapic poate duce la efectul invers. Se cultivã
confesiunea, de aceea nu toþi psihiatrii sunt apþi pentru aceasta, nu au
rãbdarea, ºi ajung sã nu mai suporte nevroticii.
Nevroticii cred în miracole, de aceea medicinã alternativã trãieºte pe
spinarea lor. Toate specialitãþile medicale trateazã ºi nevrotici, pe unii cu
succes.
Nevrotici sunt sensibili la apropierea de cultele religioase, nevrozã fiind
o condiþie ºi un moment privilegiat pentru o revelaþie teologicã.
Terapia medicamentoasã este în principal anxioliticã ºi nu neurolepticã,
hipnoticã ºi antidepresivã. Nevroticii sunt mari amatori de tonice nervoase
(vitaminele, mineralele, calciul, magneziul, fierul), de asemenea apreciazã
fizioterapiile, masajele.
Tratamentul nevrozelor
Tratamentul anxietãþii presupune acþiunea pe simptome psihice,
somatice sau un amestec al celor douã. Tulburãrile au tendinþa de cronicitate
iar tratamentul adesea dã doar rezultate parþiale. BZD sunt cele mai utilizate
psihotrope ºi oferã o ameliorarea rapidã a simptomatologiei. Pe lângã
folosirea terapeuticã au dezavantajul cã majoritatea dau dependenþã ºi de
aceea trebuie limitate în timp, limitate ca dozã ºi schimbate periodic. BZD
potenþeazã hipnoticele, deci se pot asocia cu acestea ºi sunt asociate ºi în
medicaþia neurolepticã a psihozelor ca ºi a epilepsiei.
Dispunem pe lângã BZD de linii noi de anxiolitice, cum ar fi buspirona
(Stresigal, Spitomin) care este un psihotrop special ºi alprazolamul, înrudit
cu BZD, care dã cea mai mare dependenþã. Se pare cã dependenþa este
legatã de timpul de înjumãtãþire, în sensul cã cu cât este mai scurt, riscul e